{"id":212709,"date":"2023-02-02T11:04:45","date_gmt":"2023-02-02T11:04:45","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=212709"},"modified":"2023-02-02T11:04:45","modified_gmt":"2023-02-02T11:04:45","slug":"romania-pe-marginea-prapastiei-dupa-ce-din-anii-90-pana-acum-a-pierdut-mai-multe-milioane-de-oameni-iar-sansele-sa-poata-recupera-populatia-pierduta-sunt-foarte-mici","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=212709","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia, pe marginea pr\u0103pastiei: dupa ce din anii ’90 p\u00e2n\u0103 acum a pierdut mai multe milioane de oameni, iar \u015fansele s\u0103 poata recupera popula\u0163ia pierdut\u0103 sunt foarte mici"},"content":{"rendered":"

\nRom\u00e2nia se confrunt\u0103 cu o problem\u0103 demografic\u0103 dup\u0103 anul 1990, \u00eencep\u00e2nd cu care a pierdut aproape 4 milioane de cet\u0103\u0163eni din cauza migra\u0163iei \u015fi a natalit\u0103\u0163ii sc\u0103zute. \u00cen 2011, v\u00e2rsta medie a unui cet\u0103\u0163ean rom\u00e2n era de 40,6 ani, iar acum este de 42,4 ani, astfel c\u0103 putem spune c\u0103 Rom\u00e2nia \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte. Mai \u00eengrijor\u0103tor este c\u0103 v\u00e2rsta medie a femeilor a dep\u0103\u015fit 44 de ani. \u00cen plus, \u00een unele jude\u0163e v\u00e2rsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, ceea ce face aproape imposibil\u0103 o redresare demografic\u0103 pe cale natural\u0103. \u00cen ce direc\u0163ie ne \u00eendrept\u0103m, \u00een lipsa unor politici publice care s\u0103 \u00eencurajeze natalitatea \u015fi s\u0103 \u0163in\u0103 cet\u0103\u0163enii \u00een \u0163ar\u0103?<\/strong><\/p>\n

\nObserv\u0103m c\u0103 pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o sc\u0103dere a popula\u0163iei de aproape 4 milioane, iar dac\u0103 ne compar\u0103m cu anul 1966 popula\u0163ia Rom\u00e2niei din 2021 este la nivelul celei din 1966\u201d, a spus Tudorel Andrei, pre\u015fedintele Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS), \u00een cadrul conferin\u0163ei \u201e\u00cemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u0163iei rezidente, un fenomen greu de oprit\u201d. Reducerea popula\u0163iei rezidente este rezultatul a cel pu\u0163in dou\u0103 categorii de factori. Pe de o parte este vorba de tranzi\u0163ia demografic\u0103, care este specific\u0103 oric\u0103rei \u0163\u0103ri, iar al doilea factor este cel al migra\u0163iei interna\u0163ionale. Tudorel Andrei afirm\u0103 c\u0103 problema nu \u0163ine \u00een primul r\u00e2nd de reducerea  popula\u0163iei rezidente a unei \u0163\u0103ri, ci de asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de v\u00e2rst\u0103.<\/span><\/p>\n

\n\u201eProblema este \u00een ce m\u0103sur\u0103 indicele de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire demografic\u0103 se \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163e\u015fte \u015fi \u00een ce m\u0103sur\u0103 raportul de dependen\u0163\u0103 demografic\u0103 se \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163e\u015fte \u015fi el \u00een urma reducerii acestei popula\u0163ii. Practic, at\u00e2t timp c\u00e2t nu asiguri echilibrul \u00eentre persoane de peste 65 de ani \u015fi persoanele tinere \u015fi \u00eentre ce avem \u00een grupa de v\u00e2rst\u0103 \u015fi persoanele \u00een \u00eentre\u0163inere, pot ap\u0103rea dezechilibre at\u00e2t pe termen scurt, c\u00e2t \u015fi pe termen lung. La noi \u00een \u0163ar\u0103 indicele de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire demografic\u0103 s-a \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it. Dac\u0103 \u00een 2011 era pu\u0163in peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recens\u0103m\u00e2ntul din 2021\u201d, a explicat el.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\u201eProblema cea mai mare nu este cea a reducerii popula\u0163iei rezidente a unei \u0163\u0103ri, ci problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de v\u00e2rst\u0103. Problema este \u00een ce m\u0103sur\u0103 indicele de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire demografic\u0103 se \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163e\u015fte \u015fi \u00een ce m\u0103sur\u0103 raportul de dependen\u0163\u0103 demografic\u0103 se \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163e\u015fte \u015fi el \u00een urma reducerii acestei popula\u0163ii.\u201d <\/em><\/strong><\/p>\n

\nTudorel Andrei, pre\u015fedintele INS<\/strong><\/span><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n

\nPre\u015fedintele INS a punctat c\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte piramida v\u00e2rstelor, instrument foarte important pentru a vedea care este impactul unor decizii politice, al unor schimb\u0103ri politice sau al unor momente importante din istoria unei \u0163\u0103ri, se observ\u0103 o sc\u0103dere a bazei, deci practic o sc\u0103dere a popula\u0163iei rezidente tinere at\u00e2t la recens\u0103m\u00e2ntul din 2011, c\u00e2t \u015fi la recens\u0103m\u00e2ntul din 2021. \u201eSe observ\u0103 c\u0103 la recens\u0103m\u00e2ntul din 2021 baza este \u015fi mai mic\u0103 \u015fi avem la nivelul popula\u0163iei de sub un an o sc\u0103dere cu 18%. Aceast\u0103 cohort\u0103 poate s\u0103 creasc\u0103 \u00een perioada urm\u0103toare \u00eentruc\u00e2t ve\u0163i vedea ceva. Efectul migra\u0163iei interna\u0163ionale, cel pu\u0163in din perioada 2002 \u2013 2013 \u2013 2014, care este o perioad\u0103 de v\u00e2rf, se concretizeaz\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 prin copii n\u0103scu\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi \u00eenregistra\u0163i \u00een Rom\u00e2nia dup\u0103 o anumit\u0103 perioad\u0103. Este posibil ca aceast\u0103 baz\u0103 s\u0103 fie ameliorat\u0103 \u00een perioada urm\u0103toare, \u00eentruc\u00e2t copiii care s-au n\u0103scut \u00een 2021 pot fi \u00eenregistra\u0163i \u015fi pot r\u0103m\u00e2ne \u00een popula\u0163ia rezident\u0103\u201d, a detaliat pre\u015fedintele INS.<\/p>\n

\nEfectul a 30 de ani de tranzi\u0163ie demografic\u0103 este \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u0163iei, iar indicatorul relevant este v\u00e2rsta medie a popula\u0163iei.<\/p>\n

\n\u201e\u00cen 2021, v\u00e2rsta medie este de 42,4 ani, dup\u0103 ce \u00een 2011 a fost de 40,6 ani. Deci este o cre\u015ftere medie anual\u0103 cu aproape jum\u0103tate de procent. \u00censeamn\u0103 foarte mult. Dar indicatorul ce sperie cel mai mult se refer\u0103 la v\u00e2rsta medie a femeilor: 44,1 ani, dup\u0103 ce \u00een 2011 era de 42,1 ani. Sunt jude\u0163e care au v\u00e2rsta medie a femeilor de peste 50 de ani. Practic, \u00een aceste jude\u0163e, va fi foarte greu s\u0103 avem o redresare demografic\u0103 pe cale natural\u0103\u201d, afirm\u0103 Andrei. \u00cen ceea ce prive\u015fte efectele migra\u0163iei interna\u0163ionale, dac\u0103 \u00een perioada 2003-2011 migra\u0163ia a influen\u0163at cu 75% reducerea popula\u0163iei rezidente, \u00een perioada 2012-2021 nu a reprezentat dec\u00e2t 40% reducerea popula\u0163iei rezidente a Rom\u00e2niei. \u201ePe tot parcursul perioadei de tranzi\u0163ie, 1990-2021, migra\u0163ia interna\u0163ional\u0103 a redus popula\u0163ia rezident\u0103 cu 70% \u015fi factorul natural cu aproape 30%\u201d, spune pre\u015fedintele INS. Tudorel Andrei a mai spus c\u0103 \u00eentre 2002 \u015fi 2021 num\u0103rul copiilor care s-au n\u0103scut \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi au fost \u00eenregistra\u0163i \u00een Rom\u00e2nia a fost de peste 360.000.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\u201e\u00cen calitate de slujba\u015fi ai \u015fcolii, ne intereseaz\u0103 c\u00e2t este o cohort\u0103, pentru c\u0103 \u00een func\u0163ie de aceasta planific\u0103m mersul \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti, cu consecin\u0163ele economice aferente: c\u00e2te manuale se tip\u0103resc pentru elevi \u015fi tot ce \u00eenseamn\u0103 parte financiar\u0103 alocat\u0103 pentru \u015fcoli.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\nMarius Andruh, vicepre\u015fedintele Academiei Rom\u00e2ne<\/strong><\/span><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n

\n \u201eMai sunt \u015fi al\u0163ii, dar care nu au fost \u00eenregistra\u0163i. La nivelul ultimilor ani, 2018, 2019, aproape 20% din num\u0103rul de n\u0103scu\u0163i vii \u00eenregistra\u0163i \u00een Rom\u00e2nia erau copiii n\u0103scu\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi \u00eenregistra\u0163i \u015fi \u00een Rom\u00e2nia.\u201d \u00cen total, Rom\u00e2nia a pierdut circa 1,1 milioane de oameni \u00een ultimii 10 ani, p\u00e2n\u0103 la 19,05 milioane de locuitori, arat\u0103 datele recens\u0103m\u00e2ntului. Popula\u0163ia rezident\u0103 a Rom\u00e2niei din 2021 a sc\u0103zut cu 5,3% \u00een raport cu 2011 \u015fi cu 12,1% \u00een raport cu 2002. Ritmul sc\u0103derii popula\u0163iei rezidente s-a redus, dar este la o valoarea apreciabil\u0103. Fenomenul este prezent la nivelul \u0163\u0103rilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contrac\u0163ie a popula\u0163iei \u00eentre cele dou\u0103 recens\u0103minte de peste 11%, iar Croa\u0163ia tot cu 11%.<\/p>\n

\n\u00cen Polonia contrac\u0163ia a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o cre\u015ftere. Marian Preda, sociolog \u015fi rectorul Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, este de p\u0103rere c\u0103 sc\u0103derea popula\u0163iei rezidente nu este cea mai mare problem\u0103 a Rom\u00e2niei, ci structura pe v\u00e2rste a popula\u0163iei. \u201eRecens\u0103m\u00e2ntul este o fotografie la 1 decembrie 2021 a situa\u0163iei Rom\u00e2niei. Ea nu ne spune foarte multe lucruri noi, doar le confirm\u0103. Nu este a\u015fa o tragedie c\u0103 popula\u0163ia Rom\u00e2niei scade, popula\u0163ia lumii la 1800 era 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, \u00een 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde \u015fi se va stabiliza c\u00e2ndva \u00een jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde.<\/p>\n

\nProblema mare este \u00een interiorul popula\u0163iei, structura, faptul c\u0103 avem dezechilibre majore \u015fi pe acestea trebuie s\u0103 le analiz\u0103m din interior. Problema mare este c\u0103 scade foarte mult num\u0103rul de nou-n\u0103scu\u0163i, c\u0103 la fiecare cinci copii unul se na\u015fte \u00een str\u0103in\u0103tate. Astfel, trebuie s\u0103 vedem ce trebuie s\u0103 facem \u00een interior. O problem\u0103 este cea pe v\u00e2rste. Ponderea popula\u0163iei de 65 de ani este deja de aproape 20%\u201c, a spus Preda \u00een cadrul evenimentului INS.<\/p>\n

\nRectorul Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti afirm\u0103 c\u0103 cea mai mare pondere a s\u0103racilor este \u00een r\u00e2ndul tinerilor, familiile cu copii, copiii \u015fi tinerii sunt cei mai s\u0103raci din Rom\u00e2nia ca pondere.<\/p>\n

\n\u201eAceasta este politica unui stat modern care realizeaz\u0103 c\u0103 are o problem\u0103 demografic\u0103 major\u0103. C\u00e2nd vorbim \u015fi despre ce face \u00een mod eficient pentru politicile de sus\u0163inere a familiilor cu copii, a copiilor \u015fi a tinerilor? De fapt, noi avem de 32 de ani o mul\u0163ime de studii. Politicile nu se v\u0103d. Ignor\u0103m avertismentele acestea. Putem s\u0103 facem proiec\u0163ii demografice cu o rat\u0103 foarte mare de acurate\u0163e \u015fi, privind la cei care vor intra \u00een sistemul de pensii \u015fi la cei care intr\u0103 pe pia\u0163a muncii, trebuie s\u0103 avem politici care s\u0103 previn\u0103 \u015fi s\u0103 reduc\u0103 riscurile acestea, care sunt determinate democrafic, dar nu sunt numai demografice\u201c, a spus Marian Preda.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nMarius Andruh, vicepre\u015fedintele Academiei Rom\u00e2ne, afirm\u0103 c\u0103 astfel de statistici cu privire la natalitate \u015fi structura pe v\u00e2rste a popula\u0163iei sunt relevante pentru \u00eentregul mers al economiei.<\/p>\n

\n\u201e\u00cen calitate de slujba\u015fi ai \u015fcolii, ne intereseaz\u0103 c\u00e2t este o cohort\u0103, pentru c\u0103 \u00een func\u0163ie de aceasta planific\u0103m mersul \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti, cu consecin\u0163ele economice aferente: c\u00e2te manuale se tip\u0103resc pentru elevi \u015fi tot ce \u00eenseamn\u0103 partea financiar\u0103 alocat\u0103 pentru \u015fcoli. Un recens\u0103m\u00e2nt este extrem de important pentru imaginea pe care o avem despre propria noastr\u0103 \u0163ar\u0103. Pentru politicieni este important pentru c\u0103 toate politicile se vor dezvolta \u00een func\u0163ie de rezultatele recens\u0103m\u00e2ntului. Deci, din punct de vedere economic, este un lucru extrem de important\u201d, a spus el \u00een cadrul conferin\u0163ei INS.<\/p>\n

\nAstfel, sc\u0103derea natalit\u0103\u0163ii a devenit una dintre cele mai evidente probleme cu care se confrunt\u0103 Rom\u00e2nia \u00een aceast\u0103 perioad\u0103. Primele date ale Recens\u0103m\u00e2n\u00actului Popula\u0163iei au ar\u0103tat o sc\u0103dere de 1,1 milioane de locuitori fa\u0163\u0103 de recens\u0103m\u00e2ntul din 2011, iar motivele care stau \u00een spatele acestei sc\u0103deri sunt natalitatea \u00een sc\u0103dere continu\u0103, migra\u0163ia \u015fi deficitul demografic, adic\u0103 faptul c\u0103 num\u0103\u00acrul nou-n\u0103scu\u0163ilor este mai mic dec\u00e2t cel al deceselor.<\/p>\n

\nDe altfel, num\u0103rul nou-n\u0103scu\u0163ilor aproape c\u0103 s-a \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163it din 1990 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Dac\u0103 \u00een 1990, num\u0103rul nou-n\u0103scu\u0163ilor era de 314.746, pe c\u00e2nd \u00een 2021 a fost de 180.735, iar \u00een primele 11 luni din 2022 a ajuns la 157.954, conform ultimelor date publicate de INS. Toate jude\u0163ele Rom\u00e2niei au \u00eenregistrat sc\u0103deri ale num\u0103rului de nou-n\u0103scu\u0163i \u00een ultimele trei decenii. Cele mai mari sc\u0103deri au fost \u00een jude\u0163e precum Bac\u0103u, Neam\u0163 \u015fi Prahova.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\u201eNu este a\u015fa o tragedie c\u0103 popula\u0163ia Rom\u00e2niei scade, popula\u0163ia lumii la 1800 era de 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, \u00een 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde \u015fi se va stabiliza c\u00e2ndva \u00een jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde. Problema mare este \u00een interiorul popula\u0163iei, structura, faptul c\u0103 avem dezechilibre majore \u015fi pe acestea trebuie s\u0103 le analiz\u0103m din interior.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\nMarian Preda, sociolog, rectorul Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti<\/strong><\/span><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n

\nUn factor pentru sc\u0103derea natalit\u0103\u0163ii \u0163ine \u015fi de v\u00e2rsta mamei la prima na\u015ftere. Astfel, dac\u0103 \u00een 1990 mamele aveau, \u00een medie, 22 de ani la prima na\u015ftere, \u00een 2021 v\u00e2rsta medie a ajuns la 27,5 ani, dup\u0103 cum arat\u0103 statisticile INS. V\u00e2rsta medie a mamelor a crescut \u00een toate \u0163\u0103rile membre UE, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la 29,5 ani \u00een 2020, conform Eurostat. Un alt indicator important este cel al mamelor cu v\u00e2rsta de 40 de ani \u015fi peste, care \u00een Rom\u00e2nia a ajuns la 3,4% \u00een 2022, de la 1,1% \u00een anul 2001. Un element important \u00een evolu\u0163ia natalit\u0103\u0163ii este \u015fi cel al schimb\u0103rii modului \u00een care func\u0163ioneaz\u0103 societatea \u2013 femeile pun tot mai des cariera pe prim plan \u015fi am\u00e2n\u0103 na\u015fterea unui copil p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rste mai \u00eenaintate. Sc\u0103derea natalit\u0103\u0163ii nu este o problem\u0103 cu care se confrunt\u0103 doar Rom\u00e2nia. De-a lungul anilor, num\u0103rul nou – n\u0103scu\u0163ilor din UE a sc\u0103zut \u00eentr-un ritm relativ constant. Din 2001, c\u00e2nd au fost \u00eenregistrate 4,4 milioane de nou-n\u0103scu\u0163i \u00een UE, a existat o redresare modest\u0103, cu o valoare de 4,7 milioane de copii n\u0103scu\u0163i \u00een 2008, urmat\u0103 de reduceri anuale p\u00e2n\u0103 \u00een 2020, c\u00e2nd au fost 4,1 milioane de nou-n\u0103scu\u0163i. Dintre statele membre, cele mai mari sc\u0103deri ale num\u0103rului de nou – n\u0103scu\u0163i vii \u00eentre 2001 \u015fi 2020 au fost \u00eenregistrate \u00een Portugalia (-25%) \u015fi Italia (-24 %).  \u25a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rom\u00e2nia se confrunt\u0103 cu o problem\u0103 demografic\u0103 dup\u0103 anul 1990, \u00eencep\u00e2nd cu care a pierdut aproape 4 milioane de cet\u0103\u0163eni din cauza migra\u0163iei \u015fi a natalit\u0103\u0163ii sc\u0103zute. \u00cen 2011, v\u00e2rsta medie a unui cet\u0103\u0163ean rom\u00e2n era de 40,6 ani, iar acum este de 42,4 ani, astfel c\u0103 putem spune c\u0103 Rom\u00e2nia \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte. Mai \u00eengrijor\u0103tor este […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,530,512],"tags":[8225,16419,20561,10796,9359,9977,7603,22405,7177,173],"class_list":["post-212709","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-analize","category-revista-bm","tag-analiza","tag-cetateni","tag-demografie","tag-imbatranire","tag-ins","tag-locuitori","tag-migratie","tag-natalitate","tag-populatie","tag-romani"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/212709","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=212709"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/212709\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=212709"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=212709"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=212709"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}