{"id":212595,"date":"2023-01-30T10:00:00","date_gmt":"2023-01-30T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=212595"},"modified":"2023-01-30T10:00:00","modified_gmt":"2023-01-30T10:00:00","slug":"probleme-de-corporatisti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=212595","title":{"rendered":"Probleme de corporati\u015fti"},"content":{"rendered":"

\nPentru c\u0103 interac\u0163ion\u0103m permanent \u00een cadrul interviurilor pe care le facem cu oameni din mediul corporate, ne-am \u00eentrebat, dincolo de provoc\u0103rile cu care se confrunt\u0103 companiile despre care scriem, care sunt problemele prin care trec angaja\u0163ii lor la nivel individual. Cu ajutorul mai multor corporati\u015fti din genera\u0163iile MILLENNIALS \u015fi Z \u015fi a c\u00e2torva speciali\u015fti din mai multe domenii am identificat cinci probleme \u201emari \u015fi late\u201d. Care sunt acestea?<\/strong><\/p>\n

\n1. Nu \u00ee\u015fi permit s\u0103 cumpere o cas\u0103<\/strong><\/p>\n

\n\u201eMomentan am mai am\u00e2nat cump\u0103rarea unei locuin\u0163e pentru c\u0103 dob\u00e2nzile la credite sunt mari acum, pre\u0163urile apartamentelor noi sunt \u015fi ele tot foarte mari, iar suprafe\u0163ele, din ce \u00een ce mai mici. E \u015fi o perioad\u0103 foarte instabil\u0103 economic, a\u015fa c\u0103 prefer\u0103m s\u0103 mai st\u0103m \u00een chirie. Nici ma\u015fin\u0103 nou\u0103 nu \u00eemi iau \u00eenc\u0103 pentru c\u0103 pre\u0163urile sunt prea ridicate pentru ce prime\u015fti, termenul de livrare e imens, cheltuielile implicate sunt \u015fi ele mai mari pentru c\u0103 la o ma\u015fin\u0103 nou\u0103 \u00ee\u0163i trebuie \u015fi Casco, service-ul e mai scump \u015fi nu prea merit\u0103 investi\u0163ia av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 traficul rutier din Bucure\u015fti e din ce \u00een ce mai aglomerat. \u00cen plus, dac\u0103 am investi \u00een cas\u0103 \u015fi ma\u015fin\u0103 nu am mai putea pleca \u00een concedii. Prefer\u0103m a\u015fa momentan\u201d, spune Marian C., un corporatist de 34 de ani, care locuie\u015fte cu iubita lui \u00eentr-un apartament \u00eenchiriat din Bucure\u015fti, \u015fi care ia \u00een calcul un credit pe 20\/30 de ani pentru o locuin\u0163\u0103 de 100.000 de euro.<\/p>\n

\n\u201eO bun\u0103 parte din clien\u0163ii no\u015ftri sunt corporati\u015fti, iar din activitatea noastr\u0103 am putut constata c\u0103 ace\u015ftia \u00ee\u015fi achizi\u0163ioneaz\u0103 cu credite propriile locuin\u0163e \u00een jurul v\u00e2rstei de 27-30 de ani, c\u00e2nd veniturile lor trec de pragul de aproximativ 5.000 de lei\u201d, sus\u0163ine Valentin Anghel, CEO \u015fi fondator, AVBS Credit. Potrivit lui, de regul\u0103, tinerii din ziua de azi \u00eent\u00e2i \u00ee\u015fi finalizeaz\u0103 studiile, \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 cariera, dob\u00e2ndesc stabilitate financiar\u0103 \u015fi apoi fac pasul cel mare, cump\u0103r\u00e2nd prima lor cas\u0103, c\u0103s\u0103toria fiind un alt factor decisiv \u00een achizi\u0163ionarea primelor locuin\u0163e. \u201eTinerii se mut\u0103 la casele lor c\u00e2nd \u00ee\u015fi \u00eentemeiaz\u0103 propriile familii, iar c\u00e2nd familia cre\u015fte ca membri, dar \u015fi ca putere financiar\u0103, achizi\u0163ioneaz\u0103 imobile mai mari prin credite. Aceasta e legea naturii, orice om \u00ee\u015fi \u00eentemeiaz\u0103 la un moment dat un cuib: familia \u015fi casa proprie.\u201d \u00cen anul 2022, 80% din creditele intermediate de compania pe care o conduce au fost \u00eemprumuturi ipotecare, iar media valorii unui credit ipotecar, pe \u0163ar\u0103, spune c\u0103 este de 70.000 de euro, \u00een general tinerii opt\u00e2nd pentru perioada maxim\u0103 de rambursare. \u201eA\u015fadar, din practica noastr\u0103 de anul trecut, bugetul mediu alocat de un t\u00e2n\u0103r pentru achizi\u0163ionarea unei locuin\u0163e este de 70.000 de euro.\u201d Executivul din fruntea AVBS Credit e de p\u0103rere c\u0103 cei deci\u015fi s\u0103-\u015fi achizi\u0163ioneze locuin\u0163e le vor cump\u0103ra f\u0103r\u0103 dubii \u00een 2023, deoarece \u201ecre\u015fterea infla\u0163iei, scumpirile \u015fi\/sau cre\u015fterea dob\u00e2nzilor la creditele bancare sunt temporare\u201d. \u201eA trecut deja un an de c\u00e2nd ne confrunt\u0103m cu aceast\u0103 infla\u0163ie, a\u015fadar, c\u00e2t poate s\u0103 mai dureze?! Lucrurile se vor redresa, iar spre sf\u00e2r\u015fitul anului sper\u0103m s\u0103 vedem primele semne de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire. Dac\u0103 un om poate s\u0103 achite acum rate bancare f\u0103r\u0103 a se confrunta cu dificult\u0103\u0163i financiare, c\u00e2nd vor sc\u0103dea din nou dob\u00e2nzile achitarea creditului va p\u0103rea floare la ureche. \u00cen 30 de ani c\u00e2t dureaz\u0103 rambursarea unui credit ipotecar, orice om prinde cicluri de cre\u015fteri sau sc\u0103deri de dob\u00e2nzi. Partea bun\u0103 este c\u0103 \u00eentotdeauna exist\u0103 solu\u0163ii de refinan\u0163are pe care debitorul le poate folosi pentru a-\u015fi transforma creditulul actual \u00eentr-unul nou, mai ieftin, pe dob\u00e2nd\u0103 fix\u0103.\u201d El mai spune c\u0103 este absolut firesc s\u0103 vrei s\u0103 ai o cas\u0103 a ta \u015fi c\u0103 locuin\u0163a proprie este nu un lux sau un moft, ci o necesitate. \u201e\u00cen plus, dac\u0103 compari pre\u0163ul chiriei cu dob\u00e2nda unui credit ipotecar, o s\u0103 consta\u0163i c\u0103 varianta de credit este mai ieftin\u0103, iar la v\u00e2rsta pension\u0103rii nu \u00ee\u0163i vei mai face griji \u00een privin\u0163a asigur\u0103rii unui acoperi\u015f deasupra capului, ci vei avea casa ta pentru care nu mai ai nimic de pl\u0103tit. \u00cen puls, o locuin\u0163\u0103 cu chirie nu prea devine niciodat\u0103 acas\u0103. Mai devreme sau mai t\u00e2rziu, orice om va dori s\u0103 aib\u0103 propria cas\u0103.\u201d<\/p>\n

\n\"\"C\u00e2t despre tinerii care nu au \u2013 \u015fi accentueaz\u0103 cuv\u00e2ntul \u201e\u00eenc\u0103\u201d \u2013 o locuin\u0163\u0103, Valentin Anghel spune c\u0103 ace\u015ftia se confrunt\u0103 cu c\u00e2teva \u00eengrijor\u0103ri universal valabile: se tem s\u0103 contracteze un credit ipotecar pe 30 de ani pentru achizi\u0163ionarea unui imobil deoarece nu au \u00eenc\u0103 suficiente informa\u0163ii despre aceast\u0103 solu\u0163ie de finan\u0163are, nu sunt siguri pe jobul lor, nu au \u00eenc\u0103 suficien\u0163i bani, au alte priorit\u0103\u0163i sau, probabil, \u00eenc\u0103 sunt ajuta\u0163i sau influen\u0163a\u0163i de p\u0103rin\u0163i. \u201e\u00cens\u0103 cu c\u00e2t am\u00e2n\u0103 mai mult momentul, cu at\u00e2t va fi mai greu s\u0103 ob\u0163in\u0103 un credit ipotecar pentru achizi\u0163ionarea unei locuin\u0163e. V\u00e2rsta \u00eenaintat\u0103 scurteaz\u0103 perioada de rambursare a creditului, iar o perioad\u0103 de rambursare mai scurt\u0103 \u00eenseamn\u0103 o rat\u0103 a creditului mai mare. Dar vine o vreme c\u00e2nd orice om dob\u00e2nde\u015fte \u00eencredere \u00een sine, iar asta conduce la evolu\u0163ie profesional\u0103 \u015fi financiar\u0103.\u201d \u00cen fond, conchide el, nu putem sta la nesf\u00e2r\u015fit cu p\u0103rin\u0163ii sau \u00een chirie, mai ales dac\u0103 familia noastr\u0103 cre\u015fte, iar necesitatea unui spa\u0163iu propriu, pe care s\u0103 \u00eel putem configura a\u015fa cum avem nevoie \u015fi cum dorim, devine un \u201emust have\u201d. La r\u00e2ndul s\u0103u, cit\u00e2nd un studiu derulat pentru CEC Bank \u00een octombrie 2022, Adina C\u0103lin, director Direc\u0163ia Produse \u015fi Servicii Bancare a CEC Bank, remarc\u0103 faptul c\u0103, \u201eal\u0103turi de genera\u0163ia X (40-55 de ani), \u00een r\u00e2ndul milenialilor g\u0103sim o pondere relativ ridicat\u0103 a celor care s-au \u00eemprumutat pentru a-\u015fi construi viitorul: circa 47% din responden\u0163ii din ambele genera\u0163ii au credite \u00een derulare\u201d. Studiul citat mai arat\u0103 c\u0103 ponderea este mult mai mare dec\u00e2t \u00een cazul genera\u0163iei Baby Boomers (33,7%). \u201eInteresant este c\u0103 noua genera\u0163ie \u2013 genera\u0163ia mobil\u0103, sub 25 de ani \u2013 pare s\u0103 fie mult mai independent\u0103, cu focus mult mai mare pe bugetare \u015fi economisire \u015fi o aplecare mai redus\u0103 c\u0103tre credite (21,4% au credite \u00een derulare)\u201d. Potrivit ei, per ansamblu, apetitul pentru credite de nevoi personale este \u00eens\u0103 similar indiferent de genera\u0163ie: circa 6,7% din responden\u0163i inten\u0163ionau s\u0103 apeleze la un \u00eemprumut de nevoi personale \u00een urm\u0103torul an (anul curent \u2013 n. red.), cu o pondere de 6,5% \u00een r\u00e2ndul millennialilor \u015fi genera\u0163iei Z \u015fi de 6,9% \u00een r\u00e2ndul genera\u0163iei mobile (sub 25 de ani). Creditele ipotecare pe de alt\u0103 parte sunt luate \u00een considerare \u00een special de membrii genera\u0163iilor Millennials \u015fi Z (pondere de 6%, fa\u0163\u0103 de o medie general\u0103 de 4%), \u00een timp ce interesul pentru achizi\u0163ia unui astfel de credit este mai redus la nivelul genera\u0163iei mobile (doar 3,5%).<\/p>\n

\n2. Nu au un stil de via\u0163\u0103 s\u0103n\u0103tos<\/strong><\/p>\n

\n\u201eNu am un stil de via\u0163\u0103 s\u0103n\u0103tos (sport, diet\u0103 echilibrat\u0103) deoarece este greu de \u00eencadrat \u00een programul meu. Am \u00een medie 4 ore libere pe zi dup\u0103 programul de lucru \u015fi prefer s\u0103 fac altceva cu acel timp liber limitat. Plus c\u0103 \u00een acele 4 ore nu am inclus treburile casnice. Singura solu\u0163ie \u015fi cea mai bun\u0103 ar fi dieta, dar este greu de g\u0103sit un nutri\u0163ionist de \u00eencredere, iar investi\u0163ia pentru a apela la un astfel de specialist este destul de mare\u201d, spune Alex P., un t\u00e2n\u0103r de 30 de ani care lucreaz\u0103 \u00eentr-o corpora\u0163ie de tehnologie.<\/p>\n

\nPotrivit M\u0103d\u0103linei Ciobanu, nutri\u0163ionist dietetician, exist\u0103 dou\u0103 mari provoc\u0103ri \u00een comportamentul alimentar al tinerilor corporati\u015fti: prima este c\u0103 ei \u00ee\u015fi influen\u0163eaz\u0103 reciproc alegerile alimentare, aspect care \u00eei predispune la cre\u015fterea aportului de alimente bogate \u00een gr\u0103simi, sare \u015fi zah\u0103r. A doua este capacitatea limitat\u0103 sau dezinteresul de a-\u015fi gestiona mai bine timpul, ceea ce nu le permite s\u0103-\u015fi aduc\u0103 la birou alimente s\u0103n\u0103toase, problemele de cre\u015ftere \u00een greutate \u00een genera\u0163ia Millennials fiind mai mari dec\u00e2t au fost \u00een genera\u0163ia anterioar\u0103 la aceea\u015fi v\u00e2rst\u0103. \u201eGenera\u0163ia Millennials cheltuie mai mul\u0163i bani pe alimente de tip fast-food \u015fi m\u00e2nc\u0103ruri preparate. De asemenea tind s\u0103 petreac\u0103 mai pu\u0163in timp \u00een buc\u0103t\u0103rie pentru a g\u0103ti.\u201d Femeile din genera\u0163ia Millennials, completeaz\u0103 ea, se confrunt\u0103 cu probleme de supraponderalitate \u015fi obezitate, care genereaz\u0103 dezechilibre hormonale, sc\u0103derea capacit\u0103\u0163ii de concentrare, deficite de vitamine \u015fi minerale, probleme digestive (flatulen\u0163\u0103, constipa\u0163ie, reflux gastric, distensie abdominal\u0103, senza\u0163ie de \u201eprea plin\u201d). \u015ei, cu toate c\u0103 au cuno\u015ftin\u0163e despre stilul de via\u0163\u0103 s\u0103n\u0103tos, nu le aplic\u0103 \u00een via\u0163a lor de zi cu zi. Asta spre deosebire de femeile din genera\u0163ia Z, care, de\u015fi se confrunta cu probleme nutri\u0163ionale similare, sunt mult mai motivate s\u0103 pun\u0103 \u00een aplicare un plan alimentar, s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 obiceiurile alimentare, s\u0103 aib\u0103 o rela\u0163ie mai bun\u0103 cu m\u00e2ncarea \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi creasc\u0103 gradul de activitate fizic\u0103. \u201eB\u0103rba\u0163ii din genera\u0163ia Millennials prezint\u0103 acelea\u015fi obiceiuri alimentare ca \u015fi femeile din aceea\u015fi genera\u0163ie. Stresul crescut, s\u0103rirea meselor, m\u00e2ncatul \u00een exces, \u00een special consumul crescut de alimente de tip fast-food, alimente procesate, fumatul, lipsa de activitate fizic\u0103, toate duc la cre\u015fterea de mas\u0103 gras\u0103, \u00een special \u00een zona abdominal\u0103.\u201d Obezitatea abdominal\u0103, completeaz\u0103 M\u0103d\u0103lina Ciobanu, predispune la dezvoltarea sindromului cardio metabolic: colesterol crescut, dislipidemie, hipertensiune arterial\u0103, cre\u015fterea glicemiei, cu evolu\u0163ie spre boli cardiovasculare \u015fi diabet zaharat de tip 2. Pe de alt\u0103 parte, \u201eb\u0103rba\u0163ii din genera\u0163ia Z prezint\u0103 obiceiuri alimentare asem\u0103n\u0103toare cu ale b\u0103rba\u0163ilori din genera\u0163ia Millenials, dar, ca \u015fi femeile din genera\u0163ia lor, sunt mult mai con\u015ftien\u0163i de s\u0103n\u0103tatea lor fizic\u0103 \u015fi psihic\u0103. B\u0103rba\u0163ii din genera\u0163ia Z  tind s\u0103 aib\u0103 o hran\u0103 bogat\u0103 \u00een proteine\u201d. Astfel, cu toate c\u0103 ambele genera\u0163ii de tineri, Genera\u0163iile Millennials \u015fi Z au obiceiuri alimentare nes\u0103n\u0103toase, Genera\u0163ia Z este mult mai con\u015ftient\u0103 de importan\u0163a unui stil de via\u0163\u0103 s\u0103n\u0103tos. \u201eGenera\u0163ia Z are o abordare predominant holistic\u0103 a conceptelor de s\u0103n\u0103tate- alimenta\u0163ia s\u0103n\u0103toas\u0103, gestionarea bun\u0103 a stresului \u015fi activitatea fizica regulata- aceasta fiind ca parte integrant\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii lor fizice \u015fi mentale.\u201d Supraalimentarea cu alimente calorice \u015fi sedentarismul, frecvente \u00een r\u00e2ndul corporati\u015ftilor, duc \u015fi la supraponderalitate \u015fi obezitate. M\u0103d\u0103lina Ciobanu atrage aten\u0163ia c\u0103 excesul ponderal este asociat cu numeroase probleme de s\u0103n\u0103tate: cre\u015fterea colesterolului LDL, sc\u0103derea colesterolului HDL, cre\u015fterea trigliceridelor (dislipidemia) cu evolu\u0163ie spre boala cardiovascular\u0103, cre\u015fterea rezisten\u0163ei la insulin\u0103 cu predispozi\u0163ia de a dezvolta prediabet \u015fi diabet zaharat de tip 2, sc\u0103derea rezisten\u0163ei la efort, apneea de somn, ficatul gras, sc\u0103derea stimei de sine \u015fi sc\u0103derea calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, adaug\u0103 ea, consumul crescut de alimente procesate, de tip fast food \u015fi sc\u0103derea aportului de fructe \u015fi legume pot fi asociate \u015fi cu deficite de vitamine \u015fi minerale: vitaminele din grupul B, vitamina C, potasiu, magneziu, deficitul de micronutrien\u0163i afect\u00e2nd sistemul imunitar \u015fi cresc\u00e2nd predispozi\u0163ia la infec\u0163ii virale frecvente. Consecin\u0163ele unui stil de via\u0163\u0103 nes\u0103n\u0103tos, a alimenta\u0163iei dezechilibrate \u015fi a sedentarismului au un impact puternic \u015fi asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii psihoemo\u0163ionale, noteaz\u0103 M\u0103d\u0103lina Ciobanu. Cele mai frecvente tulbur\u0103ri psihoemo\u0163ionale rezultate sunt: sc\u0103derea stimei de sine, iritabilitatea, nervozitatea, anxietatea, depresiea, tulbur\u0103rile de somn \u015fi incapacitatea de a gestiona stresul. \u201eAfec\u0163iunile emo\u0163ionale sunt asociate cu un comportament de m\u00e2ncat emo\u0163ional, cu manifestare predominant\u0103 \u00een r\u00e2ndul femeilor din ambele genera\u0163ii, Millennials \u015fi Z. Comportamentul de m\u00e2ncat emo\u0163ional, asociat cu un stil de via\u0163\u0103 nes\u0103n\u0103tos, afecteaz\u0103, \u00een mod direct \u015fi sigur, s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103 \u015fi emo\u0163ional\u0103.\u201d Mai departe, alimenta\u0163ia nes\u0103n\u0103toas\u0103 \u015fi sedentarismul afecteaz\u0103 \u015fi capacitatea de munca, prin sc\u0103derea productivit\u0103\u0163ii, a capacit\u0103\u0163ii de concentrare \u015fi instalarea rapid\u0103 a st\u0103rii de oboseal\u0103 psihic\u0103. \u201eAlimenta\u0163ia s\u0103n\u0103toas\u0103 \u015fi cre\u015fterea gradului de activitate fizic\u0103 au fost asociate cu \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri semnificative ale memoriei, capacit\u0103\u0163ii de concentrare, cu cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii la locul de munc\u0103 \u015fi cre\u015fterea st\u0103rii de bine.\u201d<\/p>\n

\nEfectele nu se opresc aici. M\u0103d\u0103lina Ciobanu subliniaz\u0103 faptul c\u0103 problemele de s\u0103n\u0103tate fizic\u0103 \u015fi psihic\u0103, date de abordarea unul stil de via\u0163\u0103 nes\u0103n\u0103tos, au un impact major \u015fi asupra rela\u0163iilor sociale, at\u00e2t la locul de munc\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een via\u0163\u0103 de familie, cuplu sau \u00een rela\u0163iile de prietenie. \u201eAfectarea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii fizice \u015fi psihice scad calitatea comunic\u0103rii, cresc iritabilitatea \u015fi nervozitatea, ceea ce duce la productivitatea sc\u0103zut\u0103 la locul de munc\u0103 \u015fi incapacitatea de a excela, de a construi rela\u0163ii de succes cu echipa. Mai mult de at\u00e2t, rela\u0163iile tensionate sunt prezente \u015fi \u00een via\u0163a de familie \u015fi de cuplu, cu sc\u0103derea empatiei, echilibrului psiho-emo\u0163ional, a calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii intime, cresc\u00e2nd astfel riscurile de izolare social\u0103 \u015fi dezvoltarea anxiet\u0103\u0163ii \u015fi a depresiei.\u201d Alexandru Bu\u015fil\u0103, psihoterapeut \u015fi fondator al proiectului Cortul Terapeutic, se declar\u0103 totu\u015fi optimist \u00een leg\u0103tur\u0103 cu tendin\u0163a rom\u00e2nilor spre adoptarea unui stil de via\u0163\u0103 s\u0103n\u0103tos. \u201eEu cred c\u0103 un stil de via\u0163\u0103 s\u0103n\u0103tos (s\u0103 presupunem c\u0103 am g\u0103si o defini\u0163ie general acceptat\u0103) ori se mo\u015ftene\u015fte (\u00eenv\u0103\u0163at prin exemplu) de la p\u0103rin\u0163i\/bunici \u00een primii ani de via\u0163\u0103, ori \u00eel \u00eenv\u0103\u0163\u0103m for\u0163a\u0163i de via\u0163\u0103 dup\u0103 35, 40 de ani. Faptul c\u0103 s\u0103lile de fitness reprezint\u0103 o afacere \u00een cre\u015ftere \u00een Rom\u00e2nia, nutri\u0163ioni\u015ftii, terapeu\u0163ii \u015fi psihoterapeu\u0163ii sunt din ce \u00een ce mai mul\u0163i \u015fi din ce \u00een ce mai c\u0103uta\u0163i ne reliefeaz\u0103 dou\u0103 aspecte: 1.Este o nevoie (deci oamenii au un stil de via\u0163\u0103 care necesit\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri) \u015fi 2.Oamenii caut\u0103 speciali\u015ftii de mai sus, deci stilul de via\u0163\u0103 al oamenilor este \u00eentr-o continu\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire. E de bine, spun eu!”<\/p>\n

\n3. Nu \u00ee\u015fi g\u0103sesc \u201ejum\u0103tatea\u201d<\/strong><\/p>\n

\n\u201eDac\u0103 ne urc\u0103m \u00eentr-un satelit \u015fi ne uit\u0103m de acolo c\u0103tre genera\u0163iile Baby Boomers, Millennials \u015fi Z, nu ne-am mai mira c\u0103 cei din genera\u0163iile X \u015fi Z par c\u0103 evit\u0103 sau nu au noroc \u00een dragoste\u201d, sus\u0163ine Alexandru Bu\u015fil\u0103. De ce spune asta? \u201eExist\u0103 un bagaj toxic legat de ceea ce \u00eenseamn\u0103 o rela\u0163ie de cuplu, o familie, pe care at\u00e2t genera\u0163ia Y c\u00e2t \u015fi Z l-au mo\u015ftenit. Ambele genera\u0163ii \u00een discu\u0163ie pot afirma cu u\u015furin\u0163\u0103 c\u0103 p\u0103rin\u0163ii lor s-au \u00een\u0163eles bine din punct de vedere administrativ dar nu pot afirma acela\u015fi lucru \u015fi din punct de vedere emo\u0163ional. Nu spun c\u0103 Baby Boomers nu s-au iubit, Doamne fere\u015fte!… Spun doar c\u0103 atunci c\u00e2nd iubirea s-a estompat nu au \u015ftiut cum s\u0103 o reaprind\u0103, s\u0103 o \u00eentre\u0163in\u0103. Poate \u015fi de aceea celor din genera\u0163iile Y \u015fi Z le este mai greu s\u0103 se a\u015feze la casa (iubirea) lor. Au v\u0103zut nefericirea \u00een cuplu \u015fi le este team\u0103.\u201d Mul\u0163i, adaug\u0103 el, sper\u0103 la rela\u0163ia perfect\u0103 \u015fi de aceea nu o g\u0103sesc sau dac\u0103 o g\u0103sesc nu o recunosc, iar dac\u0103 o g\u0103sesc \u015fi o recunosc nu \u015ftiu sau nu sunt dispu\u015fi s\u0103 o \u00eentre\u0163in\u0103. \u201eDar eu sunt optimist. Din ce \u00een ce mai multe cupluri tinere apeleaz\u0103 la terapie, caut\u0103 s\u0103 se elibereze de bagajul toxic mo\u015ftenit \u015fi cred c\u0103 \u00een cele din urm\u0103 vor accepta c\u0103 iubirea dintr-o rela\u0163ie romantic\u0103 necesit\u0103 \u015fi efort con\u015ftient \u015fi continuu. A\u015fa cum am mai spus \u015fi cu alte ocazii: Sufletul pereche nu se na\u015fte, sufletul pereche se face.\u201d Eliza B. a lucrat timp de mul\u0163i ani \u00een mediul corporate iar apoi a renun\u0163at la statutul de angajat pentru a-\u015fi porni propriul business.  Ea crede c\u0103 jobul este un loc propice in care s\u0103 dezvol\u0163i rela\u0163ii amoroase \u00eentruc\u00e2t petreci mult timp al\u0103turi de colegi at\u00e2t la munc\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een afara progamului (ie\u015firi \u00een ora\u015f, excursii, teambuildinguri) \u015fi ai, implicit, interese comune. \u201ePot fi rela\u0163ii comode \u015fi confortabile, dar nu neap\u0103rat rela\u0163ii \u00een care \u0163i-ai \u00eent\u00e2lnit jum\u0103tatea, persoana de care te sim\u0163i legat\u0103 suflete\u015fte.\u201d Mai spune c\u0103 \u00een prezent tr\u0103im vremuri \u00een care p\u00e2n\u0103 la 30-40 de ani tindem s\u0103 ne dezvolt\u0103m personal \u015fi profesional, s\u0103 ne descoperim, s\u0103 ne d\u0103m seama ce ne place, ce ne aduce \u00eemplinire \u015fi cum putem s\u0103 impact\u0103m pozitiv lumea \u015fi mediul \u00eenconjur\u0103tor. \u201eDac\u0103 \u00een aceast\u0103 perioada nu \u00ee\u0163i \u00eent\u00e2lne\u015fti jum\u0103tatea sau o persoan\u0103 potrivit\u0103 cu care s\u0103-ti \u00eemp\u0103r\u0163i via\u0163a \u015fi s\u0103 \u00eentemeiezi o familie, preferi s\u0103 te concentrezi pe alte aspecte ale vie\u0163ii.\u201d \u00cen acela\u015fi timp, observ\u0103 ea, multe cupluri ajung s\u0103 se separe \u00een jurul v\u00e2rstei de 30-40 de ani pentru c\u0103 simt c\u0103 nu \u015fi-au alocat timp pentu ei \u00een\u015fi\u015fi \u015fi \u00eencep s\u0103 se preocupe mai mult de interesele, pasiunile \u015fi dezvoltarea lor personal\u0103 \u015fi profesional\u0103. \u201eConsider c\u0103 \u00ee\u0163i po\u0163i g\u0103si jum\u0103tatea dup\u0103 30-40 de ani, moment \u00een care ai deja experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103, \u00een rela\u0163ii, e\u015fti mai asumat \u015fi \u015ftii mai bine ce vrei \u015fi cum vrei s\u0103 fie persoana de l\u00e2ng\u0103 tine. \u00cens\u0103, totodat\u0103 presiunea societ\u0103\u0163ii este foarte mare \u015fi multe persoane se c\u0103s\u0103toresc \u015fi au copii ca urmare a acestor presiuni, nu pentru c\u0103 a\u015fa simt \u015fi \u00ee\u015fi doresc.\u201d  Pe aceea\u015fi tem\u0103, Alexandru Bu\u015fil\u0103 spune c\u0103, atunci c\u00e2nd vine vorba de presiune, familia \u015fi societatea se cam suprapun. \u201eE una \u015fi aceea\u015fi presiune. Ori \u00eemi spune mama s\u0103 fac un copil, ori imi \u201espune\u201d societatea, vedem prieteni care au un copil pentru c\u0103 p\u0103rin\u0163ii le-au \u201espus\u201d s\u0103 fac\u0103 pentru c\u0103 a\u015fa se face\u2026Aici nu am prea multe de comentat. Fac doar un apel c\u0103tre aceaia care se g\u00e2ndesc s\u0103 fac\u0103 un copil (mai ales dac\u0103 prin asta vor s\u0103-\u015fi salveze rela\u0163ia sau vor s\u0103 mul\u0163umeasc\u0103 pe cineva din familie\/societate ori s-au plictisit de via\u0163a lor), fi\u0163i sinceri cu voi! \u015ei poate \u00eenainte de a aduce un suflet pe lume merge\u0163i(la un consilier, psiholog) s\u0103 vede\u0163i ce implic\u0103 acest lucru \u015fi dac\u0103 sunte\u0163i preg\u0103ti\u0163i pentru a deveni p\u0103rin\u0163i.\u201d<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"4. Lipsa work-life-balance-ului<\/strong><\/p>\n

\n\u201e\u00cen ultimii ani au fost foarte pu\u0163ine zile \u00een care am lucrat doar 8 ore, conform programului. \u00cen multe situa\u0163ii am ajuns \u015fi la 12 ore de lucru pe zi. Motivele au variat, de la lipsa de personal, la urgen\u0163e ap\u0103rute peste noapte \u015fi chiar din cauza diminu\u0103rii randamentului pe fondul oboselii deja acumulate. A fost o perioad\u0103 extrem de stresant\u0103 \u015fi obositoare. \u00cen plus, dup\u0103 o zi de lucru de 10 ore \u00eentr-un ritm alert, iese din discu\u0163ie un program pe plan personal, lucru care aduce \u015fi mai multe frustr\u0103ri\u201d, spune Florina C., o angajat\u0103 de 32 de ani a unei companii din domeniul financiar. Andrei Frunz\u0103, CEO, BestJobs, noteaz\u0103 c\u0103 \u00een prezent, st\u0103rile cu care se confrunt\u0103 tinerii corporati\u015fti au fost amplificate de schimb\u0103rile recente din vie\u0163ile lor personale \u015fi profesionale, cum a fost pandemia, care a transformat complet modul \u00een care ne raport\u0103m la job, lucru care s-a transpus \u015fi \u00een stilul de via\u0163\u0103 \u015fi \u00een realitatea cotidian\u0103. De altfel, executivul spune c\u0103 efectele acestor evenimente sunt vizibile la nivelul \u00eentregii societ\u0103\u0163i \u201e\u015fi nu este de mirare c\u0103 50% dintre angaja\u0163i declar\u0103 c\u0103 revenirea la job dup\u0103 perioada s\u0103rb\u0103torilor a fost dificil\u0103 din cauza oboselii acumulate, a\u015fa cum a reie\u015fit \u00eentr-un sondaj recent realizat de BestJobs\u201d. Pe unii revenirea la birou i-a determinat chiar s\u0103 \u00ee\u015fi dea demisia, cum e cazul Ionelei S., o angajat\u0103 de 24 de ani a unei companii din industria imobiliar\u0103. \u201ePerioada pandemiei nu m-a afectat, \u015fi nici lucrul remote. M-am simtit mult mai confortabil s\u0103 lucrez de acas\u0103, pentru c\u0103 mi-am putut desf\u0103\u015fura toate activit\u0103\u0163ile mult mai bine \u015fi f\u0103r\u0103 stres. Odat\u0103 revenit\u0103 la birou \u00eens\u0103, mi-am intrat cu greu \u00een ritm. M\u0103 sim\u0163eam foarte obosit\u0103, nu reu\u015feam s\u0103 m\u0103 odihnesc suficient. Rela\u0163ia cu colegii, de\u015fi ini\u0163ial una pl\u0103cut\u0103, a devenit pe parcurs foarte dificil\u0103. Din acest motiv mi-am dat chiar demisia. Sarcinile nu erau \u00eemp\u0103r\u0163ite corect \u015fi ajunsesem s\u0103 lucrez peste 10 ore, cu pauze foarte mici, m\u00e2ncat pe birou. Ulterior, schimb\u00e2ndu-mi jobul, dar lucr\u00e2nd tot de la birou, \u00eens\u0103 \u00eentr-un mediu prielnic, am reu\u015fit s\u0103 \u00eemi reintru \u00een ritm \u015fi s\u0103 nu mai am probleme cu odihna sau stresul.\u201d Aduc\u00e2nd \u00een discu\u0163ie \u015fi burnoutul, Andrei Frunz\u0103 remarc\u0103 faptul c\u0103 acest fenomen este legat de stresul cronic acumulat \u015fi starea de epuizare, la care se adaug\u0103, de cele mai multe ori, lipsa de satisfac\u0163ie \u00een raport cu activitatea derulat\u0103 zilnic \u015fi faptul c\u0103 tinerii nu rezoneaz\u0103 personal cu ceea ce fac. \u201eFenomenul burnout-ului este \u00eent\u00e2lnit frecvent \u00een r\u00e2ndul acestor genera\u0163ii, fie din cauza standardelor ridicate pe care \u015fi le impun, fie din cauze externe, cum ar fi rela\u0163iile tensionate la job sau acas\u0103, sau stresul generat \u00een cadrul organiza\u0163iilor de termene nerealiste \u015fi volum de munc\u0103 exagerat.\u201d El continu\u0103 spun\u00e2nd c\u0103, \u201edin punctul nostru de vedere, ca speciali\u015fti \u00een recrutare, jobul este o component\u0103 major\u0103 a echilibrului personal \u015fi un factor esen\u0163ial pentru s\u0103n\u0103tatea emo\u0163ional\u0103. Jobul trebuie s\u0103-\u0163i ofere satisfac\u0163ie pe plan financiar \u015fi psihologic, s\u0103 te sus\u0163in\u0103 \u00een a-\u0163i tr\u0103i via\u0163a cu pasiune.\u201d Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi reversul medaliei. \u201eVedem c\u0103 tinerele genera\u0163ii reu\u015fesc totu\u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi gestioneze mai bine nevoile emo\u0163ionale, lucru care va duce, \u00een timp, la o schimbare de paradigm\u0103 pe pia\u0163a muncii. Tot mai mul\u0163i candida\u0163i caut\u0103 locuri de munc\u0103 ce ofer\u0103 flexibilitate \u00een program \u015fi \u00een modul de lucru, dar \u015fi joburi mai bine pl\u0103tite, care s\u0103 le sus\u0163in\u0103 stilul de via\u0163\u0103. Astfel, \u015fi angajatorii, care sunt \u00een competi\u0163ie pentru talente, vor fi nevoi\u0163i s\u0103 adapteze stilul de lucru la noul profil al candidatului, lucru care se va traduce \u00een aranjamente de lucru reciproc avantajoase \u015fi abord\u0103ri s\u0103n\u0103toase privind jobul\u201d, spune Andrei Frunz\u0103. Alexandru Bu\u015fil\u0103 subliniaz\u0103 la r\u00e2ndul s\u0103u c\u0103 membrii genera\u0163iilor Y \u015fi Z sunt cei pe care \u00eei g\u0103sim la terase, la evenimente (cu \u015fi f\u0103r\u0103 copii), \u00een cabinetele de psihoterapie, la atelierele de dezvoltare personal\u0103, la teatru. \u201eEi sunt cei care au inventat weekendul prelungit \u015fi v\u00e2n\u0103toarea de oferte la zboruri. Toate cele de mai sus \u00eenseamn\u0103 socializare, c\u0103l\u0103torii, timp cu prietenii, hobby-uri.\u201d \u015ei, cu toate acestea, completeaz\u0103 psihoterapeutul, \u201epare c\u0103 parc\u0103 nu mai avem timp pentru nimic. Ne concentr\u0103m foarte mult pe gestionarea timpului, c\u00e2nd, poate ar fi bine s\u0103 ne concentr\u0103m pe gestionarea vitezei. Cu c\u00e2t viteza cu care tr\u0103im fiecare experien\u0163\u0103 din via\u0163a noastr\u0103 este mai mare, cu at\u00e2t via\u0163a pare doar un start \u015fi un finish f\u0103r\u0103 drum. Dac\u0103 am \u00eencetini pu\u0163in, am sim\u0163i mai mult prezentul \u015fi ne-am da seama c\u0103 timp este\u201d.<\/p>\n

\n\u015ei Sorina Faier, managing partner, Elite Searchers, spune c\u0103 num\u0103rul tinerilor care nu doar c\u0103 adopt\u0103 un stil de via\u0163\u0103 \u015fi de munc\u0103 s\u0103n\u0103tos, ci \u00ee\u015fi seteaz\u0103 \u015fi perspective clare asupra viitorului \u015fi au totodat\u0103 un echilibru \u00eentre via\u0163a profesional\u0103 \u015fi cea personal\u0103, f\u0103c\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp tot posibilul s\u0103-\u015fi ob\u0163in\u0103 dream job-ul e totu\u015fi \u00een cre\u015ftere. De asemenea, adaug\u0103 ea, \u201edin experien\u0163ele ultimilor ani, am observat c\u0103 s-au mai \u00eempu\u0163inat companiile care \u00ee\u015fi \u0163in angaja\u0163ii peste program, la fel cum a sc\u0103zut \u015fi num\u0103rul angaja\u0163ilor care sunt dispu\u015fi s\u0103 accepte statul peste program\u201d. \u00cen primul r\u00e2nd, reprezentanta Elite Searchers subliniaz\u0103 c\u0103 stilul alert \u015fi cu ore suplimentare provoac\u0103 angaja\u0163ilor burnout \u015fi de cele mai multe ori ace\u015ftia aleg s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 firma, chiar \u015fi pentru un salariu mai mic, dar pentru un echilibru mai bun \u00eentre via\u0163a personal\u0103 \u015fi profesional\u0103. \u201eRecomandarea mea este ca fiecare companie s\u0103 analizeze \u015fi s\u0103 intervin\u0103 asupra cauzelor care fac angaja\u0163ii s\u0103 stea peste program. Acestea sunt diverse, dar unele dintre cele mai comune sunt legate de volumul mare de lucru \u015fi lipsa de personal, termene-limit\u0103 prea str\u00e2nse, un management defectuos al obiectivelor \u015fi proiectelor. Totodat\u0103, nu pu\u0163ine sunt cazurile \u00een care angaja\u0163ii nu \u00ee\u015fi gestioneaz\u0103 bine timpul \u015fi atunci sunt nevoi\u0163i s\u0103 stea peste program s\u0103-\u015fi termine task-urile pe care altcineva mai organizat le-ar fi terminat \u00een c\u00e2teva ore.\u201d<\/p>\n

\n5. Incertitudinea economic\u0103<\/strong><\/p>\n

\nPandemia, nesiguran\u0163a financiar\u0103 amplificat\u0103 de infla\u0163ie, incertitudinile economice \u015fi \u00eentregul context social au afectat oamenii at\u00e2t pe plan personal, c\u00e2t \u015fi profesional, spune Andrei Frunz\u0103, CEO-ul BestJobs. \u201eDe exemplu, dac\u0103 o persoan\u0103 risc\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi piard\u0103 jobul din cauza recesiunii, via\u0163a sa va fi afectat\u0103 inclusiv pe plan personal, a\u015fa cum dac\u0103 se \u00eemboln\u0103vea \u00een timpul pandemiei, activitatea profesional\u0103 avea de suferit. Speciali\u015ftii \u00eendeamn\u0103 la echilibru, dar \u015fi la dezvoltare personal\u0103 prin terapie sau coaching, pentru a gestiona mai bine st\u0103rile emo\u0163ionale \u015fi a reu\u015fi s\u0103 delimit\u0103m presiunile de la job de cele personale.\u201d<\/p>\n

\nLa fel, Sorina Faier noteaz\u0103 c\u0103, dup\u0103 pandemie, \u00eenceputul r\u0103zboiului \u015fi semnele unei crize economice, mul\u0163i candida\u0163i au devenit din ce \u00een ce mai anxio\u015fi, se confrunt\u0103 cu depresii sau epuizare, iar astfel le este afectat\u0103 \u015fi performan\u0163a. \u201e\u00cens\u0103 am observat c\u0103 au \u00eenceput s\u0103 discute deschis \u015fi s\u0103 cear\u0103 ajutor speciali\u015ftilor \u00een aceste probleme, ceea ce este un lucru foarte bun pentru c\u0103 a\u015fa \u00ee\u015fi vor putea gestiona \u015fi \u00eenl\u0103tura fricile, care aproape \u00eentotdeauna le afecteaz\u0103 \u015fi via\u0163a profesional\u0103, dar \u015fi cea personal\u0103.\u201d<\/p>\n

\nAproape 61% dintre responden\u0163ii cu v\u00e2rste de sub 35 de ani ai unui sondaj citat de CNBC, proveni\u0163i din zece \u0163\u0103ri din \u00eentreaga lume, s-au declarat \u00eengrijora\u0163i cu privire la finan\u0163e, securitatea jobului sau \u00een leg\u0103tur\u0103 cu faptul c\u0103 nu \u00ee\u015fi vor putea atinge obiectivele de carier\u0103 \u00een urm\u0103torii 10 ani. \u201eAcest val de schimb\u0103ri a fost brusc \u015fi for\u0163at, l\u0103s\u00e2nd loc temerilor \u015fi nesiguran\u0163ei s\u0103 ias\u0103 la suprafa\u0163\u0103. Ulterior, timpul de adaptare a fost insuficient, evenimentele din spa\u0163iul public, precum \u00eengrijor\u0103rile regionale cauzate de conflictul armat din zona sau legate de percep\u0163ia unei instabilitati financiare alimentat\u0103 de infla\u0163ie, nu au f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 amplifice st\u0103ri de anxietate \u015fi s\u0103 creeze incertitudini \u00een toate aspectele vie\u0163ii\u201d, spune Andrei Frunz\u0103. Ideea e \u00eent\u0103rit\u0103 de Alexandru Bu\u015fil\u0103. \u201eR\u0103zboiul de l\u00e2ng\u0103 noi la \u00eenceput a creat anxietate, fric\u0103, panic\u0103. Nici nu cred ca s-a mai g\u00e2ndit cineva \u00een februarie-aprilie 2022 la carier\u0103 \u015fi strategii de cre\u015ftere \u015fi dezvoltare profesional\u0103. Ne-am g\u00e2ndit cum s\u0103 supravie\u0163uim \u00een primul r\u00e2nd \u015fi cum s\u0103 ne protej\u0103m familiile. Acum pare c\u0103 ne-am obi\u015fnuit cu climatul politico-militar \u015fi din nou ne g\u00e2ndim la realiz\u0103rile profesionale. Este adev\u0103rat c\u0103 \u015fi cei mai vechi angaja\u0163i dar \u015fi cei mai noi sunt mai re\u0163inu\u0163i \u00een decizii. Din p\u0103cate, am auzit despre concedieri \u00een mas\u0103 la anumite companii. Exist\u0103 zvonuri \u015fi analize care anun\u0163\u0103 o criz\u0103 financiar\u0103. Dar am auzit \u015fi de demisii \u015fi schimbarea locurilor de munc\u0103. Totu\u015fi se simte o nesiguran\u0163\u0103 \u015fi este normal s\u0103 fie a\u015fa. Poate tot r\u0103ul este spre bine \u015fi aceast\u0103 situa\u0163ie ne determin\u0103 s\u0103 ac\u0163ion\u0103m precum croitorul bun \u2013 s\u0103 m\u0103sur\u0103m de zece ori \u015fi t\u0103iem o dat\u0103. Iar lec\u0163ia croitorului bun nu stric\u0103 nici angajatorilor, nici angaja\u0163ilor\u201d. Sfatul s\u0103u e ca mai degrab\u0103 s\u0103 lucr\u0103m la a accepta c\u0103 totul este relativ. \u201eDec\u00e2t s\u0103 ne pl\u00e2ngem de neclaritate, mai bine investim \u00een adaptabilitate \u015fi mic\u015for\u0103m rezisten\u0163a la schimbare\u201d. Nesiguran\u0163a adus\u0103 de contextul pie\u0163ei i-a determinat pe tinerii care nu aveau \u00eenc\u0103 un loc de munc\u0103 s\u0103 accelereze \u00een cursa pentru g\u0103sirea unui job. Bogdan Badea, CEO al eJobs, subliniaz\u0103 c\u0103 tinerii din genera\u0163ia Z, care \u00een cur\u00e2nd vor reprezenta 40% din for\u0163a de munc\u0103 global\u0103, sunt \u00een mod vizibil tot mai activi pe pia\u0163a muncii, iar evolu\u0163ia spectaculoas\u0103 pe care au \u00eenregistrat-o tinerii s-a v\u0103zut mai cu seam\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu anul 2020, c\u00e2nd pandemia a schimbat drastic regulile pe pia\u0163a muncii. \u201eCeea ce s-a \u00eent\u00e2mplat atunci a fost ca un du\u015f rece pentru toat\u0103 lumea, inclusiv pentru candida\u0163ii tineri \u015fi foarte tineri. Brusc, nu doar c\u0103 au decis s\u0103 nu mai am\u00e2ne momentul \u00een care s\u0103-\u015fi ia primul job, dar au devenit \u015fi mult mai serio\u015fi \u015fi mai responsabili \u00een comportamentul lor de candidat (aplic\u0103ri, interviuri, negocieri) \u015fi, mai apoi, de angajat.\u201d Potrivit lui, \u00een 2022, 2,4 milioane de aplic\u0103ri au fost depuse de candida\u0163ii din categoria de v\u00e2rst\u0103 18-24 de ani, de patru ori mai multe dec\u00e2t \u00een 2019. \u201eAcest num\u0103r impresionant \u00eei claseaz\u0103 pe locul al doilea la inten\u0163ia de angajare, dup\u0103 categoria de v\u00e2rst\u0103 25-35 de ani, \u00een condi\u0163iile \u00een care \u00een 2019 erau pe ultimul loc.\u201d Incertitudinea vine \u015fi la capitolul \u201eeconomii\u201d. \u201eGenera\u0163iile Millennials \u015fi Z  au trecut deja prin dou\u0103 crize financiare, ceea ce se reflect\u0103 asupra bugetelor \u015fi asupra avu\u0163iei pe care au construit-o de-a lungul vie\u0163ii. 75% dintre reprezentan\u0163ii acestor genera\u0163ii (25-40 de ani) spun c\u0103 nu au reu\u015fit s\u0103 str\u00e2ng\u0103 bani (economii de-o via\u0163\u0103), fa\u0163\u0103 de o medie general\u0103 de 73,6%. Interesant este c\u0103 cea mai t\u00e2n\u0103r\u0103 genera\u0163ie (sub 25 de ani) pare s\u0103 fie mult mai responsabil\u0103 din punct de vedere financiar\u201d, spune Adina C\u0103lin, reprezentanta CEC Bank. Potrivit ei, 31% din tinerii sub 25 de ani \u015fi-au constituit un fond de urgen\u0163\u0103 care s\u0103 le acopere cheltuielile pe 3 luni, mai mare dec\u00e2t media general\u0103, de 25,3%. Pentru un trai mai bun, pentru un stil de via\u0163\u0103 confortabil \u015fi lipsit de griji, genera\u0163iile Millenials \u015fi Z sunt \u00eens\u0103 dispuse s\u0103 fac\u0103 \u015fi sacrificii. 53% dintre tinerii genera\u0163iei Z \u015fi 45% dintre Millennials ar alege \u00eens\u0103 c\u00e2\u015ftigarea unui venit mai mare versus mai multe zile de concediu, dup\u0103 cum arat\u0103 un studiu al BestJobs, citat de Andrei Frunz\u0103. Multitudinea de evenimente \u015fi schimb\u0103ri din ultimii ani nu a\u015fadar f\u0103r\u0103 ecou \u00een r\u00e2ndul tinerilor angaja\u0163i. Alex P. spune c\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163at din toate aceste experien\u0163e s\u0103 aib\u0103 o mentalitate de lupt\u0103tor. \u201eTemeri \u015fi incertitudini vor exista mereu \u015fi am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 nu las complet garda jos av\u00e2nd \u00een vedere situa\u0163iile recente (r\u0103zboaie, COVID-19, infla\u0163ie). M-am preg\u0103tit pentru orice situa\u0163ie prin a dob\u00e2ndi mai multe aptitudini \u015fi prin a avea o sum\u0103 de bani salvat\u0103 pentru urgen\u0163e.\u201d  \u25a0<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eDac\u0103 compari pre\u0163ul chiriei cu dob\u00e2nda unui credit ipotecar, o s\u0103 consta\u0163i c\u0103 varianta de credit este mai ieftin\u0103, iar la v\u00e2rsta pension\u0103rii nu \u00ee\u0163i vei mai face griji \u00een privin\u0163a asigur\u0103rii unui acoperi\u015f deasupra capului, ci vei avea casa ta pentru care nu mai ai nimic de pl\u0103tit. \u00cen plus, o locuin\u0163\u0103 cu chirie nu prea devine niciodat\u0103 acas\u0103. Mai devreme sau mai t\u00e2rziu, orice om va dori s\u0103 aib\u0103 propria cas\u0103.\u201d<\/span><\/em><\/span><\/strong><\/p>\n

\nVALENTIN ANGHEL, CEO \u015fi fondator, AVBS Credit<\/strong><\/span><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eExist\u0103 un bagaj toxic legat de ceea ce \u00eenseamn\u0103 o rela\u0163ie de cuplu, o familie, pe care at\u00e2t genera\u0163ia Y c\u00e2t \u015fi Z l-au mo\u015ftenit. Ambele genera\u0163ii \u00een discu\u0163ie pot afirma cu u\u015furin\u0163\u0103 c\u0103 p\u0103rin\u0163ii lor s-au \u00een\u0163eles bine din punct de vedere administrativ, dar nu pot afirma acela\u015fi lucru \u015fi din punct de vedere emo\u0163ional. (\u2026) Poate \u015fi de aceea celor din genera\u0163iile Y \u015fi Z le este mai greu s\u0103 se a\u015feze la casa (iubirea) lor. Au v\u0103zut nefericirea \u00een cuplu \u015fi le este team\u0103.\u201d<\/span><\/strong><\/em><\/span><\/p>\n

\nALEXANDRU BU\u015eIL\u0102, psihoterapeut \u015fi fondator al proiectului Cortul Terapeutic<\/strong><\/span><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eAl\u0103turi de genera\u0163ia X (40-55 de ani), \u00een r\u00e2ndul millennialilor g\u0103sim o pondere relativ ridicat\u0103 a celor care s-au \u00eemprumutat pentru a-\u015fi construi viitorul: circa 47% dintre responden\u0163ii din ambele genera\u0163ii au credite \u00een derulare.\u201d<\/strong><\/em><\/span><\/span><\/p>\n

\nADINA C\u0102LIN, director Direc\u0163ia Produse \u015fi Servicii Bancare a CEC Bank<\/strong><\/span><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eFenomenul burnoutului este \u00eent\u00e2lnit frecvent \u00een r\u00e2ndul acestor genera\u0163ii, fie din cauza standardelor ridicate pe care \u015fi le impun, fie din cauze externe, cum ar fi rela\u0163iile tensionate la job sau acas\u0103, sau stresul generat \u00een cadrul organiza\u0163iilor de termene nerealiste \u015fi volum de munc\u0103 exagerat.\u201d  <\/strong><\/em><\/span><\/span><\/p>\n

\nANDREI FRUNZ\u0102, CEO, BestJobs<\/strong><\/span><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eExist\u0103 dou\u0103 mari provoc\u0103ri \u00een comportamentul alimentar al tinerilor corporati\u015fti: prima este c\u0103 ei \u00ee\u015fi influen\u0163eaz\u0103 reciproc alegerile alimentare, aspect care \u00eei predispune la cre\u015fterea aportului de alimente bogate \u00een gr\u0103simi, sare \u015fi zah\u0103r. A doua este capacitatea limitat\u0103 sau dezinteresul de a-\u015fi gestiona mai bine timpul, ceea ce nu le permite s\u0103-\u015fi aduc\u0103 la birou alimente s\u0103n\u0103toase.\u201d<\/strong><\/em><\/span><\/span><\/p>\n

\nM\u0102D\u0102LINA CIOBANU, nutri\u0163ionist dietetician<\/strong><\/span><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eEvolu\u0163ia spectaculoas\u0103 pe care au \u00eenregistrat-o tinerii s-a v\u0103zut mai cu seam\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu anul 2020, c\u00e2nd pandemia a schimbat drastic regulile pe pia\u0163a muncii. Ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat atunci a fost ca un du\u015f rece pentru toat\u0103 lumea, inclusiv pentru candida\u0163ii tineri \u015fi foarte tineri. Brusc, nu doar c\u0103 au decis s\u0103 nu mai am\u00e2ne momentul \u00een care s\u0103-\u015fi ia primul job, dar au devenit \u015fi mult mai serio\u015fi \u015fi mai responsabili \u00een comportamentul lor de candidat (aplic\u0103ri, interviuri, negocieri) \u015fi, mai apoi, de angajat.\u201d<\/strong><\/em><\/span><\/span><\/p>\n

\nBOGDAN BADEA, CEO, eJobs<\/strong><\/span><\/p>\n

\n\"\"<\/strong><\/span><\/p>\n

\nSORINA FAIER, managing partner, Elite Searchers<\/span><\/strong><\/p>\n

\n\u201eRecomandarea mea este ca fiecare companie s\u0103 analizeze \u015fi s\u0103 intervin\u0103 asupra cauzelor care fac angaja\u0163ii s\u0103 stea peste program. Acestea sunt diverse, dar unele dintre cele mai comune sunt legate de volumul mare de lucru \u015fi lipsa de personal, termene-limit\u0103 prea str\u00e2nse, un management defectuos al obiectivelor \u015fi proiectelor. Totodat\u0103, nu pu\u0163ine sunt cazurile \u00een care angaja\u0163ii nu \u00ee\u015fi gestioneaz\u0103 bine timpul \u015fi atunci sunt nevoi\u0163i s\u0103 stea peste program s\u0103-\u015fi termine task-urile pe care altcineva mai organizat le-ar fi terminat \u00een c\u00e2teva ore.\u201d<\/strong><\/span><\/span><\/p>\n

\n
\n
\n