{"id":212495,"date":"2023-01-26T12:44:27","date_gmt":"2023-01-26T12:44:27","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=212495"},"modified":"2023-01-26T12:44:27","modified_gmt":"2023-01-26T12:44:27","slug":"este-bine-sau-nu-ca-statul-sa-isi-plateasca-poporul-pentru-a-face-mai-multi-copii-pentru-a-sprijini-natalitatea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=212495","title":{"rendered":"Este bine sau nu ca statul s\u0103 \u00ee\u015fi pl\u0103teasc\u0103 poporul pentru a face mai mul\u0163i copii pentru a sprijini natalitatea"},"content":{"rendered":"

\n\u00cen 2005, Fran\u0163a avea a doua cea mai mare rat\u0103 a fertilit\u0103\u0163ii din Europa, dup\u0103 Irlanda. Dar premierul Dominique de Villepin voia mai mult, consider\u00e2nd c\u0103 \u00een familiile franceze apar prea pu\u0163ini copii. Pe atunci, rata fertilit\u0103\u0163ii era de 1,9 (num\u0103rul mediu de copii pe care i-ar na\u015fte o femeie \u00een cursul vie\u0163ii sale fertile, \u00een condi\u0163iile fertilit\u0103\u0163ii anului respectiv), ceva la care acum \u0163\u0103rile europene nici nu viseaz\u0103. \u201eDac\u0103 num\u0103rul de familii cu trei copii se dubleaz\u0103, ar fi asigurat\u0103 re\u00eennoirea genera\u0163iilor\u201d, explica Villepin.<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nFran\u0163a este unul dintre exemplele cele mai clare de stat providen\u0163\u0103, iar \u00eencurajarea natalit\u0103\u0163ii prin diferite mijloace, mai ales prin bani \u015fi concedii pentru proaspe\u0163ii p\u0103rin\u0163i, este pe lista de presta\u0163ii sociale. Premierul Villepin a anun\u0163at atunci mai multe stimulente financiare pentru familiile care alegeau s\u0103 fac\u0103 mai mul\u0163i copii. P\u00e2n\u0103 la interven\u0163ia sa, femeile primeau de la guvern o aloca\u0163ie dac\u0103 \u00ee\u015fi luau concediu de \u015fase luni dup\u0103 na\u015fterea primului copil \u015fi 512 euro pe lun\u0103 timp de trei ani de pauz\u0103 de la munc\u0103 dup\u0103 al doilea \u015fi al treilea copil. Dup\u0103 iulie 2006, femeile ajunse la al treilea copil primeau op\u0163iunea de a-\u015fi lua concediu doar un an, dar cu o aloca\u0163ie de 750 de euro pe lun\u0103 \u2013 \u201eO \u00eencercare de a \u00eemp\u0103ca mai bine familia cu via\u0163a profesional\u0103\u201d. Aceasta este doar una din multele \u00eencerc\u0103ri \u015fi experimente ale Fran\u0163ei de a se asigura c\u0103 nu \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte sau, cel pu\u0163in, c\u0103 \u00eencetine\u015fte ritmul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire. N-a reu\u015fit. 2021  a fost primul an din ultimii \u015fase \u00een care num\u0103rul de na\u015fteri a crescut. Totu\u015fi, Fran\u0163a s-a aflat constant pe primele locuri sau chiar pe primul \u00een Europa la rata fertilit\u0103\u0163ii. Rom\u00e2nia este \u015fi ea aproape. Criza demografic\u0103, \u00een care b\u0103tr\u00e2nii devin tot mai numero\u015fi \u00een raport cu tinerii, \u00een care popula\u0163ia \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte \u015fi se mic\u015foreaz\u0103 ca num\u0103r, este una c\u0103reia nimeni din lumea civilizat\u0103 nu i-a g\u0103sit rezolvare. Tot mai multe \u0163\u0103ri caut\u0103 s\u0103 \u00eent\u00e2rzie explozia bombei demografice prin m\u0103suri financiare. Este o solu\u0163ie bun\u0103? Sau este doar politic\u0103 \u015fi populism? Schimb\u0103 banii ceva? se \u00eentreab\u0103 BBC.<\/p>\n

\n\u00cen comuna finlandez\u0103 Lestij\u00e4rvi, din 2013 \u00eencoace fiecare nou-n\u0103scut \u201evaloreaz\u0103\u201d 10.000 de euro. \u00cen 2013 autorit\u0103\u0163ile de acolo au decis s\u0103 lupte contra declinului natalit\u0103\u0163ii \u015fi sc\u0103derii popula\u0163iei. \u00cen 2012, \u00een aceast\u0103 localitate s-a n\u0103scut un singur copil. Administra\u0163ia a introdus un stimulent financiar numit \u201ebonus de copil\u201d: oricine putea primi 10.000 de euro de-a lungul a zece ani dac\u0103 aducea pe lume un copil. Strategia a func\u0163ionat. Din 2013 p\u00e2n\u0103 \u00een 2019 aproape 60 de copii s-au n\u0103scut \u00een acest sat. Comparativ cu ultimii \u015fapte ani, \u00een care s-au n\u0103scut doar 38 de copii, bebelu\u015fii reprezint\u0103 un mare impuls. Localitatea are mai pu\u0163in de 800 de locuitori.<\/p>\n

\nBeneficiari ai bonusurilor pentru copii, Jukka-Pekka Tuikka, 53 de ani (\u00een 2019), \u015fi so\u0163ia sa Janika, 51 de ani, lucreaz\u0103 ca antreprenori \u00een industria agricol\u0103. A doua lor fiic\u0103, Janette, s-a n\u0103scut \u00een 2013, la timp pentru a-\u015fi c\u00e2\u015ftiga o porecl\u0103 nostim\u0103: \u201eFata de zece mii de euro\u201d.<\/p>\n

\n\u201ePl\u0103nuiam de ceva vreme un al doilea copil \u015fi \u00eemb\u0103tr\u00e2neam\u201d, explic\u0103 Tuikka, \u201eA\u015fadar nu pot spune c\u0103 banii au influen\u0163at cu adev\u0103rat decizia noastr\u0103 de a avea un copil\u201d. Totu\u015fi, Tuikka consider\u0103 stimulentul o m\u0103sur\u0103 important\u0103 care arat\u0103 c\u0103 liderii locali sunt interesa\u0163i s\u0103 ofere o m\u00e2n\u0103 de ajutor familiilor. Tuikka a economisit cea mai mare parte a banilor primi\u0163i de familia sa \u015fi inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103-i foloseasc\u0103 \u00eentr-un mod care s\u0103 fie de folos tuturor.<\/p>\n

\nAlte c\u00e2teva sate \u015fi ora\u015fe finlandeze au introdus bonusuri pentru copii variind de la c\u00e2teva sute de euro p\u00e2n\u0103 la 10.000 de euro. \u00cen 2022, media a fost de 500 de euro. \u00cen afar\u0103 de Lestij\u00e4rvi, doar alte dou\u0103 localit\u0103\u0163i ofereau 1.000 de euro timp de zece ani. \u00cens\u0103 num\u0103rul municipalit\u0103\u0163ilor care ofer\u0103 bonus de copil a crescut de la 27 \u00een 2019, la 58 \u00een 2022.<\/p>\n

\nCu toate acestea, \u00een ciuda acestor stimulente locale, natalitatea la nivel na\u0163ional arat\u0103 c\u0103 Finlanda are probleme. Ca multe alte \u0163\u0103ri europene, rata fertilit\u0103\u0163ii a sc\u0103zut semnificativ \u00een ultimul deceniu: \u00een 2018, a atins un prim minim record de 1,4 copii pe femeie, fa\u0163\u0103 de \u201erata de \u00eenlocuire\u201d de 2,1. Cu zece ani \u00eenainte, rata era de 1,85. Declinul a continuat \u00een 2019, indicatorul ajung\u00e2nd la 1,35 copii. 2020, anul celor mai recente date ale Eurostat, a adus o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire, dar nu grozav\u0103 \u2013 1,37 copii. A fost anul lockdownurilor din timpul pandemiei de COVID.<\/p>\n

\nFinlanda are multe programe puternice de beneficii pentru familie \u2013 printre care setul tradi\u0163ional de pornire pentru proaspetele m\u0103mici, faimos \u00een lume, o aloca\u0163ie lunar\u0103 pentru copii de aproximativ 100 de euro per copil \u015fi concediu pentru p\u0103rin\u0163i partajat care dureaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la 7 luni (pentru ambii p\u0103rin\u0163i; dac\u0103 copilul are un singur p\u0103rinte, concediul este de 14 luni) cu p\u00e2n\u0103 la 90% din salariu pl\u0103tit. Finlanda a reformat politicile de \u00eencurajare a natalit\u0103\u0163ii chiar anul trecut, \u00een condi\u0163iile \u00een care i se repro\u015fa c\u0103, de\u015fi cheltuie pe ajutoarele familiale mai mul\u0163i bani de la buget dec\u00e2t media UE, r\u0103m\u0103sese \u00een urma celorlalte \u0163\u0103ri nordice, cum ar fi Suedia, care se laud\u0103 cu un concediu pentru p\u0103rin\u0163i mai generos.<\/p>\n

\nDeci este solu\u0163ia copilului de 10.000 de euro aplicat\u0103 \u00een Lestij\u00e4rvi o modalitate eficient\u0103 de a cre\u015fte rata natalit\u0103\u0163ii? Ritva N\u00e4tkin, profesor de \u015ftiin\u0163e sociale la Universitatea Tampere, spune c\u0103 \u00eent\u0103rirea stimulentelor financiare pentru familii ar contribui probabil la cre\u015fterea ratei natalit\u0103\u0163ii \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103. Cu toate acestea, este pu\u0163in probabil ca stimulentele financiare singure s\u0103 declan\u015feze un baby boom, spune ea, mai ales deoarece atitudinea oamenilor fa\u0163\u0103 de a avea copii s-a schimbat \u00een timp.<\/p>\n

\n\u00cen Lestij\u00e4rvi, Tuikka consider\u0103 c\u0103 aloca\u0163ia a avut un impact pozitiv asupra deciziilor unor reziden\u0163i de a avea copii – dar nu crede c\u0103 banii \u00een sine i-ar \u00eencuraja pe oameni s\u0103 se reproduc\u0103. \u201eMai important, datorit\u0103 acestor bani unele familii au r\u0103mas \u00een sat \u00een loc s\u0103 se mute\u201d, a spus el.<\/p>\n

\nImaginea este oarecum diferit\u0103 pe cel\u0103lalt mal al Golfului Finlandei, unde Estonia a reu\u015fit s\u0103-\u015fi creasc\u0103 rata natalit\u0103\u0163ii \u00een ultimul deceniu \u015fi jum\u0103tate.<\/p>\n

\n

\nDeci este solu\u0163ia copilului de 10.000 de euro aplicat\u0103 \u00een Lestij\u00e4rvi o modalitate eficient\u0103 de a cre\u015fte rata natalit\u0103\u0163ii? Ritva N\u00e4tkin, profesor de \u015ftiin\u0163e sociale la Universitatea Tampere, spune c\u0103 \u00eent\u0103rirea stimulentelor financiare pentru familii ar contribui probabil la cre\u015fterea ratei natalit\u0103\u0163ii \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103. Cu toate acestea, este pu\u0163in probabil ca stimulentele financiare singure s\u0103 declan\u015feze un baby boom, spune ea, mai ales deoarece atitudinea oamenilor fa\u0163\u0103 de a avea copii s-a schimbat \u00een timp.<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\nCre\u015fterea poate fi atribuit\u0103 \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 deciziilor guvernamentale de a investi \u00een politicile familiale, mai ales sub forma unui sprijin financiar sporit pentru familiile numeroase. Pe l\u00e2ng\u0103 politica generoas\u0103 de concedii pentru p\u0103rin\u0163i introdus\u0103 \u00een 2004 \u2013 care ofer\u0103 concediu timp de un an \u015fi jum\u0103tate cu salariul pl\u0103tit integral \u2013, \u00een 2017 guvernul a introdus o aloca\u0163ie lunar\u0103 pentru copii: 60 de euro pentru primul copil, 60 de euro pentru al doilea \u015fi 100 de euro pentru al treilea copil. De asemenea, statul recompenseaz\u0103 familiile cu trei sau mai mul\u0163i copii: acestea primesc un bonus lunar de 300 de euro. \u00cen total, o familie din Estonia cu trei copii prime\u015fte 520 de euro pe lun\u0103 sub form\u0103 de beneficii pentru familie.<\/p>\n

\nAv\u00e2nd \u00een vedere costul de trai relativ mic din Estonia \u015fi venitul mediu sc\u0103zut, aceste beneficii reprezint\u0103 cu siguran\u0163\u0103 un ajutor financiar generos. Programele par s\u0103 fi func\u0163ionat – rata fertilit\u0103\u0163ii a crescut de la 1,32 copii la \u00eenceputul anilor 2000 la 1,67 \u00een 2018 – de\u015fi cu mici sc\u0103deri la \u00eenceputul anilor 2010.<\/p>\n

\nAllan Puur, profesor de demografie la Universitatea din Tallinn, confirm\u0103 c\u0103 stimulentele financiare pare s\u0103 fi avut un impact pozitiv. El subliniaz\u0103 \u00een special stimulentul din 2017, care a dus la ceea ce se nume\u015fte un \u201eal treilea baby boom\u201d la scar\u0103 mic\u0103.<\/p>\n

\nDar, din nou, exist\u0103 mai multe interpret\u0103ri ale pove\u015ftii. Puur men\u0163ioneaz\u0103, de asemenea, accesul \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it la gr\u0103dini\u0163e publice cu pre\u0163uri accesibile \u015fi cre\u015fterea economic\u0103 relativ stabil\u0103 a Estoniei ca factori care ar fi putut influen\u0163a pozitiv rata na\u015fterilor. \u201eFertilitatea este adesea prociclic\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 natalitatea tinde s\u0103 creasc\u0103 atunci c\u00e2nd oportunit\u0103\u0163ile economice sunt bune \u015fi invers\u201d, spune el.<\/p>\n

\nCu alte cuvinte, stimulentele financiare ofer\u0103 funda\u0163ia pentru a men\u0163ine rata na\u015fterilor \u00een cre\u015ftere \u2013 dar \u015fi factorii economici mai generali joac\u0103 un rol substan\u0163ial.<\/p>\n

\nCITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL <\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen 2005, Fran\u0163a avea a doua cea mai mare rat\u0103 a fertilit\u0103\u0163ii din Europa, dup\u0103 Irlanda. Dar premierul Dominique de Villepin voia mai mult, consider\u00e2nd c\u0103 \u00een familiile franceze apar prea pu\u0163ini copii. Pe atunci, rata fertilit\u0103\u0163ii era de 1,9 (num\u0103rul mediu de copii pe care i-ar na\u015fte o femeie \u00een cursul vie\u0163ii sale fertile, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[553,18372,36682,7909,22405],"class_list":["post-212495","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-copii","tag-familii","tag-fertilitate","tag-franta","tag-natalitate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/212495","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=212495"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/212495\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=212495"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=212495"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=212495"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}