{"id":212163,"date":"2023-01-16T09:18:00","date_gmt":"2023-01-16T09:18:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=212163"},"modified":"2023-01-16T09:18:00","modified_gmt":"2023-01-16T09:18:00","slug":"de-la-crestere-pe-termen-scurt-la-hiper-rezilienta-pe-termen-mediu-si-lung-avem-nevoie-de-lideri-flexibili-care-sa-lucreze-cu-mai-multe-scenarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=212163","title":{"rendered":"De la cre\u015ftere pe termen scurt la hiper-rezilien\u0163\u0103 pe termen mediu \u015fi lung: \u201eAvem nevoie de lideri flexibili, care s\u0103 lucreze cu mai multe scenarii\u201d"},"content":{"rendered":"

\nLa \u00eenceput de an, Bogdan Ion, Country Managing Partner la EY Rom\u00e2nia \u015fi Moldova \u015fi Chief Operating Officer pentru EY Europa Central\u0103 \u015fi de Sud-Est \u015fi Asia Central\u0103, una dintre marile firme de audit \u015fi consultan\u0163\u0103, OFER\u0102 O PERSPECTIV\u0102 DESPRE dezvoltarea mediului rom\u00e2nesc de afaceri \u015fi, implicit, a Rom\u00e2niei.<\/strong><\/p>\n

\nPe termen scurt, lucrurile nu stau r\u0103u deloc: \u00een 2023 poate exista o recesiune scurt\u0103 \u00een unele economii, dar cel mai probabil, acestea vor ocoli pia\u0163a local\u0103. Este totu\u015fi nevoie de eforturi mari pentru a men\u0163ine o cre\u015ftere economic\u0103 robust\u0103 pe termen lung. Ce este cel mai important? Ca rom\u00e2nii s\u0103 ajung\u0103 treptat din urm\u0103 nivelul de trai al vest-europenilor.<\/strong><\/p>\n

\nDup\u0103 retric\u0163iile \u015fi blocajul economiei provocate de pandemia de coronavirus, care a dat peste cap \u00eentreaga planet\u0103, 2022 \u015fi anii urm\u0103tori puteau s\u0103 aduc\u0103 o revigorare puternic\u0103 a economiei. \u00cens\u0103, odat\u0103 ce Rusia a invadat Ucraina, nesiguran\u0163a a revenit \u00een prim-plan, iar escaladarea r\u0103zboiului de la grani\u0163a Rom\u00e2niei \u015fi extinderea sanc\u0163iunilor asociate au amplificat tensiunile geopolitice, pre\u0163urile energiei \u015fi alimentelor au ajuns la niveluri record, infla\u0163ia a urcat la maxime ale ultimelor decenii \u015fi b\u0103ncile centrale au \u00eenceput s\u0103 majoreze dob\u00e2nzile \u015fi s\u0103 scumpeasc\u0103 creditarea, sporind riscul recesiunii. Iar toate aceste provoc\u0103ri testeaz\u0103 rezisten\u0163a businessurilor \u015fi a \u00eentregii economii. <\/span><\/p>\n

\nPrivind \u00een trecut, \u00een ultimele decenii, vedem c\u0103 au mai fost \u015fi alte crize economice prin care Rom\u00e2nia a navigat, crize mai ample sau mai temperate, cu unele tr\u0103s\u0103turi comune sau cu valen\u0163e diferite, iar \u00een perspectiv\u0103 pot urma \u015fi alte crize, urmate de perioade de redresare a economiei. De-a lungul timpului pia\u0163a de consultan\u0163\u0103 \u015fi audit a luat \u201epulsul\u201d economiei \u00een condi\u0163iile \u00een care auditorii \u015fi consultan\u0163ii \u015ftiu cam tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een business, av\u00e2nd contact permanent cu planurile de expansiune sau de restructurare ale firmelor, cu marile fuziuni \u015fi achizi\u0163ii \u015fi cu strategiile companiilor \u015fi institu\u0163iilor financiare care le sunt clien\u0163i.<\/span><\/p>\n

\nCum s-a schimbat economia Rom\u00e2niei \u00een ultimii 30 de ani \u015fi care este perspectiva urm\u0103torilor 30 de ani?<\/strong><\/p>\n

\nSchimb\u0103rile din societatea \u015fi economia rom\u00e2neasc\u0103 din ultimii 30 de ani sunt majore \u015fi, \u00een ciuda provoc\u0103rilor pe care le tr\u0103im \u00een acest moment istoric, \u00een urm\u0103torii 30 de ani Rom\u00e2nia se va schimba \u015fi mai mult \u00een bine, cu o societate mult mai prosper\u0103 \u015fi dezvoltat\u0103, consider\u0103 Bogdan Ion, Country Managing Partner la EY Rom\u00e2nia \u015fi Moldova \u015fi Chief Operating Officer pentru EY Europa Central\u0103 \u015fi de Sud-Est \u015fi Asia Central\u0103, una dintre marile firme de audit \u015fi consultan\u0163\u0103.<\/p>\n

\nRom\u00e2nia a \u00eenregistrat unul dintre cele mai rapide ritmuri de convergen\u0163\u0103 economic\u0103 \u00een ultimii 20 de ani, iar acest proces de convergen\u0163\u0103 economic\u0103 va continua, crede el. \u201e\u00cen ciuda diferen\u0163elor persistente fa\u0163\u0103 de Vest, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Rom\u00e2nia a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 parte ast\u0103zi din grupul select al \u0163\u0103rilor cu venituri ridicate, conform clasific\u0103rii B\u0103ncii Mondiale. De asemenea, ne preg\u0103tim s\u0103 ne al\u0103tur\u0103m \u0163\u0103rilor OECD.\u201d<\/p>\n

\nSe poate spune c\u0103 Rom\u00e2nia se afl\u0103 deja \u00een top 10 economii din UE \u2013 \u00een termenii parit\u0103\u0163ii puterii de cump\u0103rare, completeaz\u0103 Bogdan Ion, care are o experien\u0163\u0103 professional\u0103 de peste 25 de ani \u00een servicii de audit \u015fi consultan\u0163\u0103. Dup\u0103 ce se iau \u00een considerare diferen\u0163ele dintre nivelurile pre\u0163urilor, Rom\u00e2nia a fost \u00een 2022 a 7-a cea mai mare economie a UE, \u00eenaintea Suediei, Irlandei, Belgiei sau Austriei. \u00cen termeni nominali, \u00eens\u0103, Rom\u00e2nia se afla \u00een 2022 pe locul 12, cu un decalaj mare fa\u0163\u0103 de Austria, aflat\u0103 pe locul al 10-lea, a explicat \u015feful EY \u00een interviul acordat BUSINESS Magazin.<\/p>\n

\nDe fapt, \u00een cele din urm\u0103 nu este at\u00e2t de important care este locul Rom\u00e2niei \u00een clasamentul celor mai mari economii din UE,  ceea ce conteaz\u0103 este ca rom\u00e2nii s\u0103 ajung\u0103 treptat din urm\u0103 nivelul de trai al vest-europenilor, \u00een opinia \u015fefului EY. \u201e\u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, decalajul r\u0103m\u00e2ne mare, fie \u00een termeni nominali (40% din media zonei euro), fie ajustat la paritatea puterii de cump\u0103rare (aproximativ 2\/3 din media zonei euro).\u201d Pentru a continua procesul de convergen\u0163\u0103, Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 adreseze infla\u0163ia, deficitul bugetar \u015fi deficitul de cont curent, adic\u0103 s\u0103 reduc\u0103 nivelul acestor indicatori. \u201eSolu\u0163ion\u00e2nd cele trei probleme, putem vorbi de cre\u015ftere durabil\u0103 pe termen lung\u201d.<\/p>\n

\n

\n\u201eEste nevoie de oameni care sunt dispu\u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi schimbe abordarea pe m\u0103sur\u0103 ce situa\u0163ia evolueaz\u0103 \u015fi lideri care pot c\u00e2nt\u0103ri \u00een acela\u015fi timp mai multe scenarii \u015fi pot lua decizii \u00een consecin\u0163\u0103. De obicei, un grad de incertitudine prea mare paralizeaz\u0103, dar avem nevoie de oameni care s\u0103 se simt\u0103 provoca\u0163i de un astfel de mediu.\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n

\nBogdan Ion, Country Managing Partner la EY Romania \u015fi Moldova \u015fi Chief Operating Officer pentru EY Europa Central\u0103 \u015fi de Sud-Est \u015fi Asia Central\u0103<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\nRom\u00e2nia a r\u0103mas \u00een urm\u0103 nu numai fa\u0163\u0103 de Europa de Vest, ci \u015fi fa\u0163\u0103 de \u0163\u0103rile din regiunea Europei Centrale \u015fi de Est (ECE) \u00een domenii de importan\u0163\u0103 structural\u0103 precum educa\u0163ia, asisten\u0163a medical\u0103, infrastructura sau elaborarea politicilor publice \u2013 companiile se pl\u00e2ng de instabilitatea reglement\u0103rilor \u015fi de guvernarea care are de cele mai multe ori un orizont pe termen scurt. Utilizarea eficace a fondurilor UE poate ajuta la rezolvarea unora dintre probleme – \u00een special infrastructura – unele sunt susceptibile a se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i \u00een mod natural pe m\u0103sur\u0103 ce PIB-ul pe cap de locuitor cre\u015fte, dar altele vor necesita un efort substan\u0163ial din punctul de vedere al politicilor publice, consider\u0103 Bogdan Ion.<\/p>\n

\nPlanul Na\u0163ional de Redresare \u015fi Rezilien\u0163\u0103, deja celebrul PNRR, decis la nivel european \u015fi care se aplic\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, este un cadru financiar care poate reprezenta un catalizator pentru investi\u0163ii de anvergur\u0103, cu implicarea at\u00e2t a investitorilor locali, c\u00e2t \u015fi pentru investi\u0163ii str\u0103ine directe. Referindu-se la PNRR, \u015feful EY spune c\u0103 \u201eeste un program extrem de important dac\u0103 vom atrage respectivele finan\u0163\u0103ri \u015fi vom implementa proiectele\u201d, dar r\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut \u00een ce m\u0103sur\u0103 vom reu\u015fi s\u0103 atragem aceste fonduri. \u00centr-o not\u0103 mai optimist\u0103, spune el, Rom\u00e2nia este relativ bine plasat\u0103 \u00een compara\u0163ie cu alte \u0163\u0103ri din regiune pentru a face fa\u0163\u0103 actualei crize energetice \u015fi tranzi\u0163iei energetice pe termen lung, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 produce deja dou\u0103 treimi  din energia sa electric\u0103 din surse regenerabile \u015fi nucleare.<\/p>\n

\n\u201eRezum\u00e2nd, \u00een timp ce economia Rom\u00e2niei are o pozi\u0163ie bun\u0103 la acest moment, vor fi necesare eforturi substan\u0163iale pentru a men\u0163ine \u0163ara pe calea unei cre\u015fteri economice robuste pe termen lung, sus\u0163ine \u015feful EY, companie de audit \u015fi consultan\u0163\u0103 care a aniversat 30 de ani de prezen\u0163\u0103 \u00een Romania \u00een 2022 \u015fi a contribuit, direct \u015fi indirect, cu peste 1 mld. de dolari la PIB-ul Rom\u00e2niei. Contribu\u0163ia direct\u0103 a EY la PIB-ul Rom\u00e2niei a fost de 750 mil. dolari \u015fi dep\u0103\u015fe\u015fte 1 mld. dolari \u00een cazul \u00een care calcul\u0103m at\u00e2t impactul direct, c\u00e2t \u015fi impactul indirect, cel indus, potrivit datelor EY.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nProvocarea demografic\u0103. Care ar fi modelul economic cel mai fezabil de urmat de Rom\u00e2nia \u00een urm\u0103torii 30 de ani?<\/strong><\/p>\n

\nRom\u00e2nia are c\u00e2teva provoc\u0103ri de rezolvat pe termen mediu \u015fi lung. Pe l\u00e2ng\u0103 problemele legate de inova\u0163ie, s\u0103n\u0103tate, educa\u0163ie \u015fi infrastructur\u0103, una dintre cele mai semnificative provoc\u0103ri este cea demografic\u0103, marcat\u0103 de \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea accelerat\u0103 \u015fi de sc\u0103derea popula\u0163iei active, men\u0163ioneaz\u0103 \u015feful EY.<\/p>\n

\nRom\u00e2nia are o problem\u0103 demografic\u0103 semnificativ\u0103, practic o problem\u0103 existen\u0163ial\u0103 ca societate. P\u00e2n\u0103 \u00een 2050, previziunea este ca popula\u0163ia activ\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103 de 15-64 de ani s\u0103 scad\u0103 cu 40% fa\u0163\u0103 de 2004. \u201eDac\u0103 ne uit\u0103m la tendin\u0163e, este o evolu\u0163ie negativ\u0103 mult peste media UE \u015fi, de asemenea, mult peste nivelul din Polonia \u015fi Ungaria. O astfel de sc\u0103dere dramatic\u0103 la nivelul popula\u0163iei active necesit\u0103 implementarea unor politici publice, cu efecte pe termen mediu \u015fi lung.\u201d Fenomenul emigra\u0163iei este doar parte a problemei, dar o parte important\u0103. Conform estim\u0103rilor EY, 21% dintre rom\u00e2ni tr\u0103iesc \u00een afara grani\u0163elor. Prin compara\u0163ie, Polonia are 13%, iar Ungaria 7% din popula\u0163ie \u00een afara grani\u0163elor.<\/p>\n

\n\u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea sistemelor de s\u0103n\u0103tate \u015fi educa\u0163ie ar \u00eensemna pentru rom\u00e2ni un argument \u00een plus pentru a reveni \u00een \u0163ar\u0103, iar, pentru cei care \u00eenc\u0103 nu au plecat, un argument puternic pentru a r\u0103m\u00e2ne. De aceea, progresul \u00een aceste dou\u0103 domenii este \u00een interesul direct al companiilor care activeaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fi a celor care ar dori s\u0103 investeasc\u0103, prin cre\u015fterea capitalului uman disponibil, explic\u0103 Bogdan Ion, care conduce firma de audit \u015fi consultan\u0163\u0103 EY Romania & Moldova din 2011, iar din 2018 a devenit Chief Operating Officer pentru EY CESA, regiune care include 29 de \u0163\u0103ri. \u201eSectorul privat s-a implicat \u015fi se implic\u0103 \u00een acest sens.<\/p>\n

\nCred c\u0103 sectorul privat poate avea un impact transforma\u0163ional chiar \u015fi \u00eentr-un domeniu precum educa\u0163ia, \u00een care statul de\u0163ine \u00een mod tradi\u0163ional ini\u0163iativa \u015fi p\u00e2rghiile. De exemplu, EY Rom\u00e2nia, ca parte a angajamentului nostru pentru creare de valoare pe termen lung, \u00eempreun\u0103 cu Banca Mondiala \u015fi ASE, preg\u0103tim primul program de master dedicat \u015ftiin\u0163elor economice \u00een educa\u0163ie din Rom\u00e2nia. Avem nevoie de speciali\u015fti \u00een educa\u0163ie care s\u0103 ia decizii pe baz\u0103 de analize \u015fi date comparative, \u00een evaluarea eficien\u0163ei anumitor procese educative sau a cererii pentru abilit\u0103\u0163i \u015fi cunos\u0163inte pe pia\u0163a for\u0163ei de munc\u0103.\u201d<\/p>\n

\n\"\"<\/a>Revenind la problema demografic\u0103, se observ\u0103 \u015fi dou\u0103 fenomene pozitive. Primul este accelerarea imigra\u0163iei, despre care se vorbe\u015fte frecvent. Al doilea, mai pu\u0163in vizibil, este cre\u015fterea gradului de ocupare a popula\u0163iei \u00een v\u00e2rst\u0103 de munc\u0103, care a dep\u0103\u015fit nivelul pre-pandemic \u015fi pare s\u0103 se afle pe o traiectorie de cre\u015ftere de la an la an, mai spune oficialul EY. De-a lungul timpului, oamenii de afaceri \u015fi economi\u015ftii au indicat nu doar problema sc\u0103derii popula\u0163iei active din Rom\u00e2nia, ci \u015fi o rat\u0103 de activitate redus\u0103 a popula\u0163iei \u00een v\u00e2rst\u0103 de munc\u0103 \u00een economie. Tendin\u0163a de cre\u015ftere a acestei rate este o veste bun\u0103 pentru economia Rom\u00e2niei, dar r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare sc\u0103zut\u0103. \u201eDac\u0103 ne referim la rata de ocupare a popula\u0163iei \u00een v\u00e2rst\u0103 de munc\u0103 (15-64 ani), aceasta a fost, \u00een trimestrul II al anului 2022, de 63,5%, \u00een cre\u015ftere fa\u0163\u0103 de trimestrul I 2022 cu 1,1 puncte procentuale, conform Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103.\u201d Una dintre solu\u0163iile aduse \u00een discu\u0163ie de \u015feful EY este posibilitatea de a integra for\u0163a de munc\u0103 din mediul rural pentru a cre\u015fte participarea popula\u0163iei \u00een v\u00e2rst\u0103 de munc\u0103 la activitatea economic\u0103. \u201eAm putea cre\u015fte rata de ocupare cu for\u0163a de munc\u0103 din agricultura, care ar putea fi mutat\u0103 \u00een alte sectoare economice. Dar aceasta este o solu\u0163ie pe termen scurt. Pe termen lung este nevoie de politici publice de atragere \u015fi p\u0103strare a imigran\u0163ilor\u201d.<\/p>\n

\nReferitor la modelul economic, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care popula\u0163ia scade accelerat, o direc\u0163ie strategic\u0103 ar putea fi cea a exportului ca motor al cre\u015fterii economice, apreciaz\u0103 \u015feful EY. \u201eDeocamdat\u0103 raportul exporturilor \u00een PIB stagneaz\u0103 la un nivel relativ redus de zece ani, \u00een timp ce deficitul comercial cre\u015fte. Aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 ar trebui inversat\u0103, iar oportunit\u0103\u0163ile nu lipsesc. \u0162\u0103rile din zona noastr\u0103 pot beneficia de <friendshoring> \u015fi <nearshoring>, \u00een contextul unei noi segment\u0103ri a lumii, \u00een care deglobalizarea nu \u00eenseamn\u0103 dispari\u0163ia business-urilor globale, ci o competi\u0163ie acerb\u0103 a \u0163\u0103rilor pentru a fi parte din structurile regionale ale acestora.\u201d<\/p>\n

\nDe exemplu, tendin\u0163a de localizare sau regionalizare a lan\u0163urilor de aprovizionare este evident\u0103 \u00een rezultatele studiului EY Attractiveness Survey Rom\u00e2nia 2022. \u201eDac\u0103 ne uit\u0103m la ce spun cei care iau \u00een considerare oportunitatea de a investi \u00een Rom\u00e2nia, cei mai mul\u0163i, respectiv 42% dintre investitori, au \u00een vedere \u00een special sectorul Supply Chain & Logistics. Rom\u00e2nia este cea mai atractiv\u0103 destina\u0163ie din Europa \u00een acest sector, conform studiului. Este clar c\u0103 exist\u0103 tendin\u0163e pozitive \u00een contextul acesta de deglobalizare \u015fi regionalizare, dar exist\u0103 \u015fi o competi\u0163ie puternic\u0103.\u201d Conform EY Attractiveness Survey 2022, cele mai interesante domenii ale viitorului \u00een Rom\u00e2nia sunt: 1. Tehnologia informa\u0163ional\u0103, media \u015fi telecomunica\u0163ii, 2. Industria bunurilor de consum, inclusiv agri-business, 3. Industria auto cu ramurile conexe. La nivelul Europei, cele trei sectoare ale viitorului \u00een opinia investitorilor sunt: 1. Economia digital\u0103, 2. Cleantech \u015fi regenerabilele, 3. Serviciile de s\u0103n\u0103tate. \u201eSuntem printre \u0163\u0103rile din Uniunea European\u0103 cu cele mai mari contribu\u0163ii ale industriei IT&C la valoarea ad\u0103ugat\u0103 \u00een Produsul Intern Brut, IT&C-ul devenind unul dintre motoarele cre\u015fterii economiei rom\u00e2ne\u015fti.  De exemplu, \u00een 2022, \u00een primele 9 luni, contribu\u0163ia IT&C la cre\u015fterea PIB a fost de 1,5%, conform ultimelor date INS.\u201d \u015etim cu to\u0163ii c\u0103 inova\u0163ia, industriile creative \u015fi tehnologia sunt viitorul, puncteaz\u0103 Bogdan Ion. \u201eDac\u0103 vom urm\u0103ri tendin\u0163ele \u015fi le vom fructifica \u00een continuare, sper ca IT&C-ul rom\u00e2nesc s\u0103 creasc\u0103 \u015fi mai mult ca procent din PIB \u015fi s\u0103 contribuie la cre\u015fterea economic\u0103 viitoare.\u201d \u015eeful EY adaug\u0103 c\u0103 este nevoie de un consens pentru dezvoltarea serviciilor publice \u015fi a infrastructurii, care s\u0103 dubleze angajamentul existent pentru cre\u015fterea economic\u0103. Dar este nevoie \u015fi de o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a gradului de colectare a veniturilor statului av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103, de exemplu, \u00een 2021 veniturile publice s-au aflat la doar 32,8% din PIB, fa\u0163\u0103 de 46,9% c\u00e2t era media UE. \u201eP\u00e2n\u0103 c\u00e2nd to\u0163i actorii din societatea rom\u00e2neasc\u0103 nu vor ajunge la un consens \u015fi un angajament solid pentru dezvoltarea serviciilor publice \u015fi a infrastructurii, ele vor \u00eenainta cu vitez\u0103 prea mic\u0103. Nu ne permitem acest lucru, dac\u0103 vrem s\u0103 p\u0103str\u0103m ritmul cre\u015fterii economice \u015fi s\u0103 fim mai rezilien\u0163i ca economie \u015fi societate.\u201d<\/p>\n

\nLipsurile din infrastructur\u0103, educa\u0163ie \u015fi s\u0103n\u0103tate trag \u00een jos competitivitatea Rom\u00e2niei dinamice \u015fi limiteaz\u0103 oportunit\u0103\u0163ile economice pentru Rom\u00e2nia cu viteza a doua, cea din mediul rural \u015fi ora\u015fele mici, \u00een care accesul la serviciile publice este restr\u00e2ns. De asemenea, cu o educa\u0163ie mai bun\u0103 \u015fi un sistem de s\u0103n\u0103tate mai dezvoltat, mai mul\u0163i rom\u00e2ni ar r\u0103m\u00e2ne sau s-ar \u00eentoarce aici.<\/p>\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte tehnologia \u015fi inova\u0163ia, dac\u0103 ne uit\u0103m la ce spune Uniunea European\u0103 \u00een European Innovation Scoreboard 2022, Rom\u00e2nia se afl\u0103 la 32,6% din performan\u0163a medie la nivel UE. \u201ePerforman\u0163a este doar la 50% inclusiv compar\u00e2ndu-ne cu \u0163\u0103rile din aceea\u015fi categorie cu noi, \u0163\u0103ri emergente \u00een inova\u0163ie. Iar ecartul Rom\u00e2niei la capitolul inova\u0163ie cre\u015fte, \u00een loc s\u0103 scad\u0103, \u00een ciuda \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii unor aspecte, precum investi\u0163iile de tip venture capital. Polonia, \u00een schimb, se afl\u0103 la 60,5% din performan\u0163a medie UE \u015fi \u00ee\u015fi mic\u015foreaz\u0103 accelerat ecartul fa\u0163\u0103 de UE.\u201d<\/p>\n

\nCre\u015fterea \u015fi dezvoltarea sunt inevitabil neuniforme nicio \u0163ar\u0103 care a acces la statutul de economie dezvoltat\u0103 nu a reu\u015fit s\u0103 creasc\u0103 uniform. \u015ei, cu siguran\u0163\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce Rom\u00e2nia va cre\u015fte mai mult, diferen\u0163ele regionale \u00een privin\u0163a nivelului de bun\u0103stare se vor echilibra, \u00een viziunea \u015fefului EY. \u201eUna dintre cheile pentru a mic\u015fora aceste diferen\u0163e este educa\u0163ia. Copiii din zonele rurale \u015fi din ora\u015fele mici sunt lipsi\u0163i de informa\u0163ie \u015fi modele inspira\u0163ionale. Sunt copii care, \u00een principiu, au acces la educa\u0163ie, dar din cauza lipsei de perspective \u015fi modele nu \u00een\u0163eleg de ce \u015fcoala conteaz\u0103. Cum spuneam, ca sector privat, cred c\u0103 \u00eempreun\u0103 putem avea un impact \u00een educa\u0163ie. Putem s\u0103 model\u0103m o infrastructur\u0103 a oportunit\u0103\u0163ilor din educa\u0163ie pentru c\u00e2t mai mul\u0163i copii. De exemplu prin mentorat, burse, proiecte punctuale \u015fi regionale, dar nu numai. Noi, la EY, ca firm\u0103 a c\u0103rei valoare ad\u0103ugat\u0103 este rezultatul capitalului uman, al educa\u0163iei \u015fi knowledge-ului specializat al angaja\u0163ilor, suntem cu at\u00e2t mai mult preocupa\u0163i de dezvoltarea infrastructurii oportunit\u0103\u0163ilor \u00een educa\u0163ie.\u201d<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/strong><\/p>\n

\nImpactul situa\u0163iei geopolitice tensionate asupra economiei \u015fi companiilor. Riscul recesiunii \u00een 2023 \u015fi perspectiva infla\u0163iei mari<\/strong><\/p>\n

\nSuntem nevoi\u0163i s\u0103 navig\u0103m \u00eentr-un mediu foarte volatil, presiunile geopolitice \u015fi cele de pe pia\u0163a energiei risc\u00e2nd s\u0103 sl\u0103beasc\u0103 competitivitatea economiei europene, sus\u0163ine \u015feful EY. \u201eCriza energetic\u0103 a expus vulnerabilit\u0103\u0163i \u00een modelele economice ale firmelor europene care se bazau pe energie ieftin\u0103. \u00cen acest sens, at\u00e2t infla\u0163ia, c\u00e2t \u015fi riscul recesiunii, depind nu doar de \u00eencheierea r\u0103zboiului, ci \u015fi de g\u0103sirea de solu\u0163ii la criza energetic\u0103 \u015fi la sl\u0103birea competitivit\u0103\u0163ii europene.\u201d \u00cen acela\u015fi timp, vedem o cre\u015ftere a na\u0163ionalismului economic \u00een SUA, cu subven\u0163ii \u015fi m\u0103suri protec\u0163ioniste, \u00een linia urmat\u0103 de China deja de mul\u0163i ani, ceea ce va pune \u015fi mai mult\u0103 presiune pe competitivitatea european\u0103 \u015fi ar putea expune Europa unui proces de dezindustrializare, \u00een urm\u0103torii ani. Dar, Europa afl\u00e2ndu-se la mijloc \u00een competi\u0163ia geopolitic\u0103 dintre SUA \u015fi China, exist\u0103 \u015fi scenariul \u00een care decuplarea de la produc\u0163ia din China va \u00eensemna un proces semnificativ de reindustrializare \u015fi un val de investi\u0163ii de capital \u00een Europa, ceea ce poate crea un trend favorabil, explic\u0103 Bogdan Ion. O provocare este infla\u0163ia, at\u00e2t \u00een Europa, c\u00e2t \u015fi \u00een SUA, motivul principal al infla\u0163iei la nivel european p\u00e2n\u0103 la momentul \u00eenceperii r\u0103zboiului din Ucraina fiind \u00een principal legat de cre\u015fterea costurilor energiei. Dac\u0103 \u00een criza din 2008 ne-am uitat la Marea depresiune economic\u0103 din 1929-1930, acum ne uit\u0103m la Marea Infla\u0163ie, de la mijlocul anilor \u201960 p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul decadei \u201880, marcat\u0103 de asemenea de crize energetice, dar nu numai. B\u0103ncile Centrale au \u00eenv\u0103\u0163at atunci cum s\u0103 combat\u0103 infla\u0163ia \u015fi psihologia infla\u0163iei prin cre\u015fterea dob\u00e2nzilor. \u015ei vedem c\u0103 acum iau m\u0103suri agresive \u00een acest sens, aminte\u015fte \u015feful EY. \u201eCu siguran\u0163\u0103, pre\u0163urile energiei se duc \u00een infla\u0163ie, erod\u00e2nd puterea de cump\u0103rare \u015fi diminu\u00e2nd \u00eencrederea consumatorilor. Dar, dac\u0103 \u00een zona euro motorul infla\u0163iei este pre\u0163ul energiei, \u00een Rom\u00e2nia, infla\u0163ia are o baz\u0103 mai larg\u0103 – \u00een iulie 2022, de exemplu, din totalul infla\u0163iei, 5,7 puncte procentuale s-au datorat cre\u015fterii pre\u0163urilor la produsele alimentare. \u00cen acela\u015fi timp, restric\u0163ionarea finan\u0163\u0103rii, prin m\u0103surile agresive luate de b\u0103ncile centrale pentru a controla infla\u0163ia, va constr\u00e2nge investi\u0163iile companiilor. O performan\u0163\u0103 redus\u0103 a economiei chineze se adaug\u0103 riscului de \u00eencetinire economic\u0103 global\u0103.\u201d<\/p>\n

\nDe aceea, \u015feful EY previzioneaz\u0103 pentru 2023 o recesiune scurt\u0103 \u00een unele economii, dar cel mai probabil nu \u00een Rom\u00e2nia. De altfel, estimeaz\u0103 el, economia rom\u00e2neasc\u0103 va continua s\u0103 creasc\u0103 \u00een toate cele trei scenarii modelate de EY legate de pre\u0163ul energiei. \u201eAceste scenarii sunt: cel \u00een care pre\u0163urile la energie ar continua s\u0103 scad\u0103, scenariul \u00een care r\u0103m\u00e2n ridicate \u015fi scenariul moderat, \u00een care gazul european se men\u0163ine \u00een jurul valorii de 200 USD\/mil.BTU, iar petrolul \u015fi carbunele se men\u0163in la valorile prezente. Statele Unite \u015fi zona euro vor stagna dac\u0103 pre\u0163urile la energie nu continu\u0103 sc\u0103derea, \u00een timp ce Statele Unite evit\u0103 recesiunea, iar zona euro scade, \u00een scenariul negativ.\u201d<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nC\u00e2t de mare este riscul de restructurare a companiilor \u00een 2023? Strategia de business recomandat\u0103 firmelor<\/strong><\/p>\n

\nCobor\u00e2nd din universul macro la nivel microeconomic apare \u00eentrebarea: care ar fi strategia de business recomandat\u0103 firmelor pentru perioada urm\u0103toare. \u00cen economia global\u0103, viitoarea recesiune va fi probabil relativ limitat\u0103 (superficial\u0103), PIB-ul \u00een economiile majore sc\u0103z\u00e2nd cu aproximativ 1% \u015fi \u00een condi\u0163ii de pia\u0163\u0103 a for\u0163ei de munc\u0103 solid\u0103. Economiile ar intra \u00een recesiune cu pie\u0163e ale for\u0163ei de munc\u0103 sub presiune, tensionate \u2013 astfel, mai \u00eent\u00e2i companiile \u00ee\u015fi vor reduce planurile de noi angaj\u0103ri, \u00eenainte de a se orienta c\u0103tre concedieri, spune Bogdan Ion. El consider\u0103 c\u0103 multe companii vor fi tentate mai degrab\u0103 s\u0103-\u015fi p\u0103streze angaja\u0163ii (\u201elabour hoarding\u201d), deoarece \u00ee\u015fi amintesc c\u00e2t de dificil a fost s\u0103 g\u0103seasc\u0103 noi angaja\u0163i \u00een timpul revenirii post-pandemie. Desigur, unele sectoare \u2013 \u00een special unele industrii mari consumatoare de energie \u2013 pot fi supuse unui stres mai sever \u015fi nu vor avea de ales dec\u00e2t reducerea for\u0163ei de munc\u0103. Cu toate acestea, EY se a\u015fteapt\u0103 ca \u015fomajul s\u0103 creasc\u0103 doar marginal, cu mult mai pu\u0163in fa\u0163\u0103 de recesiuni comparabile din trecut. Rom\u00e2nia, cel mai probabil, va evita recesiunea, astfel c\u0103 riscul insolven\u0163elor \u015fi disponibiliz\u0103rilor este redus pe termen scurt, \u00een viziunea \u015fefului EY. \u201eNe a\u015ftept\u0103m ca Rom\u00e2nia s\u0103 aib\u0103 rezultate relativ bune pe termen scurt, cel mai probabil economia urm\u00e2nd s\u0103 evite recesiunea. Astfel, riscul unor reduceri substan\u0163iale de personal sau insolven\u0163e \u00een Rom\u00e2nia este chiar mai mic dec\u00e2t \u00een economiile majore.\u201d \u00cen ceea ce prive\u015fte strategia recomandat\u0103 firmelor \u00een noul context tensionat, \u015feful EY vorbe\u015fte despre hiper-rezilien\u0163\u0103, planificare diferit\u0103 pe baz\u0103 de scenarii \u015fi investi\u0163ii \u00een capitalul uman. Se vorbe\u015fte de mul\u0163i ani de cre\u015fterea rezilien\u0163ei companiilor. \u00cen noul context, \u00een care incertitudinea este endemic\u0103, companiile hiper-reziliente vor reu\u015fi nu doar s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 cu bine aceast\u0103 perioad\u0103, dar vor ie\u015fi cu un avans puternic fa\u0163\u0103 de companiile care vin din urm\u0103. Pentru c\u0103 rezilien\u0163\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 doar capacitatea de revenire rapid\u0103, ci adaptarea continu\u0103 \u00een fa\u0163a provoc\u0103rilor \u015fi accelerarea cre\u015fterii. Astfel de companii nu sunt \u00een incertitudine doar defensive, ci trec \u015fi la ofensiv\u0103, este de p\u0103rere \u015feful EY. \u201eDin acest punct de vedere, companiile trebuie s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru ce este mai r\u0103u, o perioad\u0103 economic\u0103 de stagnare sau sc\u0103dere, dar \u015fi pentru revenirea economiei. Recesiunile pot fi scurte \u015fi de mic\u0103 amploare, iar companiile pot accelera chiar \u015fi \u00een aceste perioade, ceea ce le poate oferi un avantaj pe termen lung.\u201d O abordare pentru cre\u015fterea rezilien\u0163ei este utilizarea scenariilor \u00een procesul de decizie, detaliaz\u0103 Bogdan Ion. \u201eAbordarea bazat\u0103 pe scenarii pleac\u0103 de la \u00een\u0163elegerea c\u0103 mediul este prea complex pentru a identifica toate for\u0163ele \u015fi intensitatea cu care vor influen\u0163a viitorul. Din acest punct de vedere, procesul clasic de planificare poate fi limitativ, pentru c\u0103 ofer\u0103 de multe ori impresia de certitudine, acolo unde aceasta nu exist\u0103.\u201d A lua decizii pe baz\u0103 de scenarii nu \u00eenseamn\u0103 neap\u0103rat s\u0103 anticipezi ce va urma, ci s\u0103 iei \u00een considerare c\u00e2t mai multe for\u0163e care influen\u0163eaz\u0103 viitorul \u015fi s\u0103 te preg\u0103te\u015fti pentru a r\u0103spunde implica\u0163iilor lor. Iar, din acest punct de vedere, rezilien\u0163a companiilor \u0163ine \u00een primul r\u00e2nd de capitalul lor uman, completeaz\u0103 \u015feful EY. \u201eEste nevoie s\u0103 investim mai mult ca oric\u00e2nd \u00een oameni cu mentalit\u0103\u0163i deschise, adaptabile, cu spirit antreprenorial \u015fi s\u0103 cultivam aceste abord\u0103ri la nivelul echipelor. Este nevoie de oameni care sunt dispu\u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi schimbe abordarea pe m\u0103sur\u0103 ce situa\u0163ia evolueaz\u0103 \u015fi lideri care pot c\u00e2nt\u0103ri \u00een acela\u015fi timp mai multe scenarii \u015fi pot lua decizii \u00een consecin\u0163\u0103. De obicei, un grad de incertitudine prea mare paralizeaz\u0103, dar avem nevoie de oameni care s\u0103 se simt\u0103 provoca\u0163i de un astfel de mediu .\u201d<\/p>\n

\nScopul este acela de a proteja ce este critic acum \u015fi de a identifica repede ce va constitui un avantaj \u00een viitor, pe m\u0103sur\u0103 ce situa\u0163ia evolueaz\u0103, mai spune Bogdan Ion. \u201eDin punct de vedere opera\u0163ional, companiile reziliente reac\u0163ioneaz\u0103 rapid \u015fi decisiv pentru a p\u0103stra sau cre\u015fte productivitatea, f\u0103r\u0103 s\u0103 afecteze capacitatea de cre\u015ftere atunci c\u00e2nd cererea \u00ee\u015fi va reveni. Exist\u0103 presiuni pe costuri \u00een contextul infla\u0163ionist, dar firmele trebuie s\u0103-\u015fi re\u0163in\u0103 talentele, compens\u00e2ndu-le adecvat. Provocarea va fi cum s\u0103 administreze marjele \u015fi cum s\u0103 transfere c\u00e2t mai pu\u0163in din aceste presiuni c\u0103tre clien\u0163i. Aceste companii \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 spa\u0163iul de manevr\u0103 \u015fi din punct de vedere financiar, ajust\u00e2ndu-\u015fi gradul de \u00eendatorare. De asemenea, iau decizii rapide de dezinvestire atunci c\u00e2nd este nevoie, dar \u015fi de achizi\u0163ie, pentru c\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 apar \u015fi oportunit\u0103\u0163i.\u201d Bogdan Ion se declar\u0103 \u00eencrez\u0103tor \u00een rezilien\u0163a companiilor rom\u00e2ne\u015fti, dintre care multe \u015fi-au construit \u015fi exersat aceast\u0103 \u201esuper-putere\u201d \u00een criza din 2008 \u015fi apoi \u00een pandemie. \u201eAcestea sunt companiile care \u015ftiu c\u0103 singurul mod de a cunoa\u015fte ce ne aduce viitorul este dac\u0103 \u00eel creeaz\u0103 chiar ele\u201d. La fel ca \u015fi companiile, \u015fi statele sunt mai mult sau mai pu\u0163in reziliente. Cu c\u00e2t sunt mai rigide institu\u0163ional \u015fi \u00een modul \u00een care anticipeaz\u0103 viitorul, cu at\u00e2t sunt mai pu\u0163in reziliente. Din acest punct de vedere, Rom\u00e2nia are multe de f\u0103cut, \u00een opinia lui Bogdan Ion. \u201eS\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Banca Mondial\u0103 ne-a clasificat pentru prima dat\u0103 ca economie cu venituri mari \u00eenainte de pandemie. \u00cens\u0103, criza care a urmat ne-a declasat, Rom\u00e2nia revenind \u00een anul urm\u0103tor \u00een grupul din care fac parte toate economiile occidentale. \u00centr-o lume \u00een care crizele se succed mai rapid ca niciodat\u0103, avem nevoie de o economie rezilient\u0103 \u015fi de o cre\u015ftere durabil\u0103, pentru a nu ne abate at\u00e2t de u\u015for de la traiectoria dezvolt\u0103rii\u201d, concluzioneaz\u0103 \u015feful EY. <\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La \u00eenceput de an, Bogdan Ion, Country Managing Partner la EY Rom\u00e2nia \u015fi Moldova \u015fi Chief Operating Officer pentru EY Europa Central\u0103 \u015fi de Sud-Est \u015fi Asia Central\u0103, una dintre marile firme de audit \u015fi consultan\u0163\u0103, OFER\u0102 O PERSPECTIV\u0102 DESPRE dezvoltarea mediului rom\u00e2nesc de afaceri \u015fi, implicit, a Rom\u00e2niei. Pe termen scurt, lucrurile nu stau […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,698,512],"tags":[7726,31622,469,202,182,7573,34928,362,23948,7931,528],"class_list":["post-212163","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-cover-story","category-revista-bm","tag-audit","tag-bogdan-ion","tag-consultanta","tag-cover-story","tag-criza","tag-economii","tag-ey-romania","tag-infrastructura","tag-perspectiva","tag-pib","tag-uniunea-europeana"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/212163","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=212163"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/212163\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=212163"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=212163"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=212163"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}