![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/6430331\/18\/banda-comert.jpg?width=410&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\nViitorul depinde de gradul de indatorare, confirma Constantin
\nBoromiz, proprietarul grupului Boromir, cu activitati in domeniul
\npanificatiei: “Ma astept sa mai vedem, in continuare, esecuri in
\ndomeniu”. Estimarile grupului Boromir pentru anul in curs se refera
\nla o crestere a vanzarilor cu 10% fata de anul trecut, cand cifra
\nde afaceri s-a plasat in jurul a 120 de milioane de euro. Boromiz
\nspune ca grupul pe care il conduce nu are dificultati la capitolul
\nfluxurilor de numerar, pentru care nu a facut un credit special, ci
\nare doar in derulare credite mai vechi, obtinute inainte de vremea
\ncrizei.<\/p>\n
In plus, multora dintre comerciantii romani “le lipseste
\nexpertiza pe care o au concurentii lor internationali, dar si
\nputerea de negociere cu furnizorii internationali, avantajati si
\ndin cauza consolidarii care are loc la nivel global”, spune Belciu.
\nIn acest moment, cand economiile facute de consumatori reduc
\ndrastic vanzarile, iar concurenta se ascuteste tot mai mult,
\nantreprenoriatul si curajul de la inceputul afacerii trebuie sa fie
\ndublate si de o expertiza temeinica in domeniu. “Multi retaileri
\nromani stiu sa faca dezvoltare, sa ocupe spatii, mai putini dintre
\nei sunt puternici in lupta concurentiala”, afirma Ciprian Moga,
\nmanaging partner al firmei de consultanta in retail iQuest
\nConsulting. In opinia lui, comerciantii vor fi nevoiti, pentru a
\nrezista in piata, sa recurga la know-how extern – chiar daca vor
\nprefera intr-o prima faza sa angajeze manageri din multinationale
\nsi este posibil ca pe termen mediu sa recurga si la
\nconsultanti.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
“Merita sa faci si scoala cand te apuci de business”, spune
\ntransant Liviu Sfrija, director general al Henkel Romania, cu
\nactivitati in domeniul bunurilor de larg consum si in domeniul
\nmaterialelor de constructii. Compania a avut anul trecut o cifra de
\nafaceri de 134 mil. euro, fata de 160 de milioane de euro in 2008.
\nIn opinia lui, antreprenorii romani in general sufera “de o boala
\ncronica: nu angajeaza manageri competenti, iar atunci cand o fac,
\nnu-i lasa sa-si faca treaba”. Vanzarile prin retelele
\ninternationale de comert depasesc 50% in cazul bunurilor de larg
\nconsum din portofoliul Henkel Romania, dar nu trec de 50% pentru
\ndivizia de adezivi. De-a lungul anilor, cresterea nu a fost
\nabrupta, ci lina, explica Sfrija, pentru ca internationalii nu au
\nacaparat brusc toata cota de piata a comertului traditional si, in
\nplus, se si concureaza reciproc. Or, comerciantii romani care au
\nrezistat in piata au adaptat strategiile si au invatat de la
\nstraini, un lucru perfect normal, in fond.<\/p>\n
Riscul cel mai mare este, in opinia lui Sfrija, inertia de
\nadaptare – incepand cu rezistenta in privinta marjelor. “Cel care
\nare acum marje de profit de 10-15% isi pune singur bete in roate,
\npentru ca pe vreme de criza pretul e mai important decat stim
\nnoi.”<\/p>\n
In opinia lui Sfrija, falimentele sau insolventele de anul
\ntrecut nu puteau fi evitate, iar criza nu a fost decat un
\ncatalizator. O greseala a comerciantilor este ca au crescut prea
\nrepede; alta e ca “au scos bani din retail si i-au bagat in
\ndomeniul imobiliar, sperand la castiguri mari in timp scurt”. O
\nastfel de atitudine aventuriera i-ar fi determinat sa bage banii in
\norice fel de active cu risc, chiar daca domeniul imobiliar nu s-ar
\nfi prabusit, considera el. In privinta celor ramasi inca in piata,
\ncele mai mari dificultati cu care se confrunta acum sunt criza de
\nlichiditate si scaderea puterii de cumparare a clientilor.<\/p>\n
Riscuri pentru 2010<\/u><\/p>\n
In acest peisaj, sansele comerciantilor romani nu par a fi prea
\nstralucite. Cei mai defavorizati par la prima vedere micii
\ncomercianti care au ajuns acum in situatia de a pune lacatul pe
\nusi, pentru ca daca raman in afacere, pierd bani. Gunter Grieb,
\ndirector general la reteaua de magazine de discount Profi, spune ca
\nin trecut “era o moda sa deschizi un supermarket, asa cum se facea
\no mica afacere cu coafor sau restaurant”. Cine avea o suma de bani
\ninvestea intr-un supermarket, “pentru ca ieseau bani usor”. Acum
\ninsa, multi comercianti mici ar fi fericiti sa poata renunta la
\nafacere si sa plece linistiti acasa, in loc sa mai mentina
\nafacerea, “insa unii au semnat contracte de inchiriere care nu au
\najuns la termen, iar daca renunta, au penalitati de plata”. Reteaua
\nProfi insasi urmeaza sa deschida doua magazine in Roman si Pascani,
\nin spatii operate de un comerciant care a iesit din afacere.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Totusi, indiferent cat de precara este situatia micilor afaceri
\nde profil, “comertul traditional va exista intotdeauna”, reflecta
\nrecent Dusan Wilms, directorul general al retelei Metro Cash &
\nCarry. El dadea ca exemplu faptul ca in Germania, unde marile
\nlanturi de magazine au o pondere de peste doua ori mai mare
\ncomparativ cu Romania (circa 40% din totalul vanzarilor), micii
\ncomercianti continua sa existe. In plus, desi afacerile mici pot fi
\nmai vulnerabile in aceste vremuri, nu este obligatoriu sa fie asa.
\n“Un avantaj al afacerilor mici este ca au nevoi mai mici decat o
\ncompanie de mari dimensiuni”, remarca Liviu Sfrija.<\/p>\n
In ce priveste retelele de dimensiuni mai mari, 2010 este un an
\ncare se va dovedi chiar mai dificil decat cel trecut, cand cel mai
\nmult au avut de suferit magazinele de electro-IT, de bricolaj si de
\nmobilier. “Presiunea se extinde si devine din ce in ce mai mare si
\nin segmentul de bunuri de larg consum si nu numai pe produsele
\npremium, ci si pe cele inferioare”, constata Bogdan Belciu. In
\nopinia lui, nu sunt excluse si alte falimente in 2010, dar depinde
\nin mod esential de oamenii de afaceri sa isi adapteze activitatea
\ndin toate punctele de vedere la noile conditii. “Nu mai e suficient
\nsa ai orice fel de produs la raft, este foarte important sa ai doar
\nacele produse care se pot vinde in mod profitabil”, conchide
\nBelciu.<\/p>\n
In 2010 este de asteptat sa mai urmeze insa o serie de
\ninsolvente, care sunt o metoda de protejare a afacerilor. In opinia
\nlui Ciprian Moga, companiile expuse au gasit deja solutii de
\nfinantare, insa chiar si firmele optimiste care declara ca o duc
\nbine din momentul declansarii procedurilor de insolventa pot avea o
\nserie de probleme. Un exemplu este Flanco, pentru actionarii careia
\nluna decembrie a anului trecut a fost sumbra. Cu datorii de peste
\n60 de milioane de euro pe care nu parea ca le mai poate plati,
\nacumulate intr-un an in care piata de electroretail a intrat in
\ncadere libera, diminuandu-se cu aproximativ 50%, compania a intrat
\nla final de an in insolventa.<\/p>\n
Schimbarea de actionariat, urmata de o alta de management, au
\nfost doar cateva dintre semnele ca firma are probleme. Numarul de
\nmagazine a scazut de la 114, cate numara la sfarsitul lui 2008,
\npana la 70 in prezent, ceea ce inseamna o reducere a suprafetei de
\nvanzare de la 59.000 la 35.000 de metri patrati. Vanzarile s-au
\ninjumatatit, iar ING a declansat in cele din urma executarea silita
\na stocurilor, in incercarea de a recupera macar o parte din
\ncreditul de 17,5 mil. euro acordat companiei.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Niciunul dintre retailerii de electronice, electrocasnice si IT
\nn-a fost ocolit de efectele crizei, dar putini au ajuns totusi in
\nsituatia insolventei. Altex, spre exemplu, a pierdut anul trecut
\naproape jumatate din incasari, tragand linie anul trecut cu afaceri
\nde 180 de milioane de euro, iar Domo, aparent cel mai rezistent la
\nsituatia economica dificila, a suferit o scadere de 15% a
\nbusinessului, pana la 170 de milioane de euro. Asteptari prea mari
\nnu are Domo nici de la viitor. Lorand Szarvadi, directorul
\nexecutiv, spune ca electroretailul sufera in continuare, chiar daca
\nla inceput de an a existat o iluzie de revenire, care insa nu s-a
\ndovedit a fi durabila. “Estimez ca 2010 va stagna sau va inregistra
\ncel mult o crestere simbolica de pana la 5%”, adauga Szarvadi. Cu
\nscepticism priveste si Enrico Perini jumatatea de an ramasa din
\n2010, spunand ca nu stie la ce sa se astepte din septembrie. “Acum
\ne o inertie care se mai resimte la nivelul pietei, in sensul ca
\ncine a inceput sa puna teava o sa termine de pus, dar poate n-o sa
\nmai puna alta.”<\/p>\n
Se cauta un investitor<\/u><\/p>\n
Soarta Flanco n-a fost pana la urma chiar atat de dramatica,
\nceea ce nu se poate spune si in cazul lantului de magazine IT
\nK-Tech Ultra Pro, al carui faliment a fost pronuntat si care va fi
\ndizolvat in a doua jumatate a anului. Reorganizarea decisa de Casa
\nde Insolventa Transilvania, administratorul judiciar al Flanco, au
\nrepus reteaua pe picioare la inceputul acestui an, asa ca iesirea
\ndin insolventa asteptata pentru luna septembrie nu e imposibil de
\nrealizat. Dincolo de masurile interne insa, solutia salvatoare vine
\ndin afara: compania ar trebui sa gaseasca un investitor dispus sa
\nfaca o infuzie de capital in schimbul pachetului majoritar de
\nactiuni. Acum este deja in discutii cu cinci potentiali
\ninvestitori, iar o astfel de miscare ar putea fi aproape, sustin
\nsurse apropiate companiei: Flanco ar putea fi la un pas sa bata
\npalma pentru o tranzactie de natura mai complexa, aducand astfel in
\nactionariat inclusiv o companie din zona financiar-bancara.<\/p>\n
Pentru Diverta, intrata si ea de curand in insolventa, va fi mai
\ngreu. Compania controlata de omul de afaceri Octavian Radu a cerut
\nrecent intrarea in insolventa pentru reorganizare judiciara, avand
\ndatorii de peste zece milioane de euro catre furnizori, opt
\nmilioane de euro catre banci si probleme grave de lichiditati. N-a
\nfost insa de ajuns, iar acum Diverta va traversa un nou proces de
\nreorganizare. Radu sustine ca situatia de fata nu schimba cu nimic
\nplanul sau initial, de a atrage capital, mai ales ca se afla de
\nceva vreme in negocieri cu mai multi investitori, plus ca are in
\nmaneca si alte masuri de redresare, luand in calcul francizarea
\nmagazinelor mai mici si chiar o potentiala listare la bursa.<\/p>\n
Investitorii sunt intr-adevar la mare cautare in aceasta
\nperioada, cand lipsa de bani devine mai acuta ca oricand. Bogdan
\nBelciu crede ca este putin probabil ca anul acesta sa aiba loc
\ntranzactii de anvergura in retail, dar “preluarea unor retele mai
\nmici sau aparitia unor investitii din partea fondurilor de private
\nequity nu sunt excluse”. Piata nu este favorabila in acest moment
\ntranzactiilor si pentru ca posibilii investitori mai asteapta ca
\nsituatia din comert sa se inrautateasca si mai mult, ceea ce le-ar
\nconferi, prin urmare, o mai mare putere de negociere.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Sunt multe cazuri cand tranzactiile s-au oprit chiar dupa
\nsemnare, spune Carmen Peli, partener in cadrul firmei de avocatura
\nPeli Filip, care da exemplul retailerului de bricolaj Ambient, una
\ndintre cele mai mari retele din domeniul bricolajului. Afacerea
\ndezvoltata de Ioan Ciolan gasise deja un cumparator, care s-a
\nretras insa la o luna dupa semnarea tranzactiei, in a doua parte a
\nanului 2008. “Exista o clauza de renegociere a contractului”, spune
\nCarmen Peli, dar fondul de investitii a luat la acel moment decizia
\nde a stopa orice noua investitie. Ciolan a fost anul trecut la un
\npas de asocierea cu EQT, fond detinut de cea mai puternica familie
\ndin Suedia, Wallenberg. In urma asocierii, compania, care a avut in
\n2008 afaceri consolidate de peste 220 de milioane de euro, ar fi
\navut la dispozitie capital pentru expansiune.<\/p>\n
Razvan Gheorghiu-Testa, avocat asociat al }uca Zbarcea &
\nAsociatii, e de parere ca nu este exclus sa asistam si la intrarea
\naltor companii pe piata: “In alte tari din regiune, intre jucatorii
\nimportanti din retail se regasesc nume care nu sunt prezente pe
\npiata din Romania”. Reprezentantul iQuest Consulting se asteapta
\nchiar sa fim martorii unor vanzari de retele mari, multinationale,
\ncatre terti. Motivele vanzarii ar tine de concentrarea
\nmultinationalelor existente pe orasele si zonele cu potential, pe
\nde o parte, iar pe de alta parte de nevoia de optimizare a
\nfluxurilor de numerar. Cel mai predispus ar fi, in opinia lui Moga,
\ncomertul alimentar, generalist, fiind preferati “investitorii
\nlocali sau regionali (fonduri de investitii) – pentru ca nu
\nprezinta, pe termen mediu, o amenintare”. Iar printre acestia se
\npot numara investitori romani, poate chiar proveniti din alte
\ndomenii decat cel al comertului – cum este de exemplu Mic.ro, o
\nafacere initiata de miliardarul Dinu Patriciu.
\nCei care au bani<\/p>\n
Mic.ro este singura investitie de la zero in domeniul comertului
\nalimentar din acest an, iar ritmul de expansiune a fost pana acum
\nalert, ajungand in doar doua luni la circa 30 de magazine. Lantul
\nde magazine de proximitate, plasat in cartierele marilor orase,
\neste operat de Mercadia, o companie inregistrata in Olanda si
\ndetinuta indirect de omul de afaceri Dinu Patriciu. Reprezentantii
\ncompaniei nu au dorit sa comenteze pe marginea planurilor de
\ndezvoltare, spunand ca un moment potrivit pentru acest lucru va fi
\nluna septembrie. Conform informatiilor din piata, bugetul de
\ninvestitii pentru dezvoltarea a 300-400 de spatii Mic.ro s-ar putea
\nridica la 30 de milioane de euro. Pana in acest moment,
\naprovizionarea retelei se face doar din cadrul retelei Metro Cash
\n& Carry, compania fiind insa in negocieri cu furnizorii.<\/p>\n
Cel mai mare buget de investitii pentru acest an apartine insa
\nretelei de magazine de bricolaj Dedeman, controlata de fratii
\nAdrian si Dragos Paval din Bacau. Compania si-a mentinut anul
\ntrecut cifra de afaceri la acelasi nivel ca in urma cu doi ani (252
\nde milioane de euro), in conditiile in care piata a scazut cu 25%.
\nCu un buget de 40 de milioane de euro pentru deschiderea a patru
\nmagazine, Dedeman este acum cel mai agresiv retailer de pe piata
\nromaneasca. “Chiar daca vanzarile la nivel de piata nu dau semne de
\nimbunatatire, acum este momentul pentru extindere”, declara Dragos
\nPaval. Planurile companiei vizeaza extinderea retelei pana la 30 de
\nmagazine, de la 18 (“pana la sfarsitul anului vom avea 20 de
\nmagazine”, spune Paval). Dedeman are contractat un credit pentru
\ninvestitii, iar previziunile pentru anul in curs se refera la o
\ncifra de afaceri de 290 de milioane de euro, cu care ar putea
\nsurclasa actualul lider al pietei, Praktiker.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Dintre toti antreprenorii, cea mai mare doza de optimism o
\nafiseaza Cristian Rusu, director general si proprietar al retelei
\nde magazine de mobila Casa Rusu, care are acum noua spatii. Cand
\nsi-a terminat studiile, acum cativa ani, tanarul a preluat afacerea
\nde comert cu mobila inceputa de mama sa in 1994. De la patru
\nangajati, afacerea a ajuns acum la 360 de salariati, o cifra de
\nafaceri de peste 20 de milioane de euro in 2009 si un profit
\naferent de doua milioane de euro. Pentru anul in curs, Rusu se
\nasteapta la rezultate mai mari cu 10% fata de anul trecut, cand
\nvanzarile au fost mai mari decat in 2008, in ciuda crizei.<\/p>\n
In opinia lui Rusu, fata de comerciantii internationali,
\n“romanii au avantajul pretului”. Controland tot lantul parcurs de
\nmarfuri, de la materie prima pana la punctul de vanzare,
\nproprietarul afacerii spune ca poate afisa pe etichete preturi cu
\n20% mai mici decat ale competitiei. Primul magazin a fost deschis
\nin 2009, pentru a vinde mobilierul produs in fabrica proprie, iar
\npentru anul in curs planurile prevad inca cinci noi magazine.
\nSpatiul deschis in luna mai la Bucuresti este cel mai mare din
\nretea, avand o suprafata de 4.000 mp, iar celelalte variaza intre
\n1.000 si 2.500 mp.<\/p>\n
Prin urmare, si bugetele de investitii sunt diferite, cel mai
\nmare de pana acum fiind dedicat magazinului din Capitala –
\ncosturile pentru deschidere s-au ridicat la 500.000 de euro,
\nincluzand si stocul de marfa. In prezent, circa 40% din productia
\nfabricii este vanduta prin propria retea, plus contractele cu
\nretele (ca Dedeman), pe care vrea sa le pastreze. Rusu recunoaste
\ntotusi ca de cand a inceput investitiile in divizia comerciala a
\nrenuntat la parteneriate cu cativa retaileri pe care nu a dorit
\nsa-i numeasca, dar a precizat ca va lucra in continuare cu Dedeman,
\npentru ca “ne potrivim ca mentalitati”.<\/p>\n
Compania are un credit contractat de sase milioane de euro
\npentru investitia din fabrica, din care mai are de achitat patru
\nmilioane de euro, si are la dispozitie o linie de credit de doua
\nmilioane de euro care “sta ca rezerva”. Magazinele dezvoltate de
\nproducatori ca debusee pentru propriile unitati de productie (cum
\nsunt Boromir, Cris-Tim, Agricola International sau Angst) sunt, de
\nfapt, cele care au cele mai multe sanse de reusita pe termen lung.
\nConstantin Boromiz, proprietarul grupului de panificatie Boromir,
\nspune ca vrea sa mai deschida trei-patru noi magazine de
\nspecialitate.<\/p>\n
Reteaua numara acum opt magazine sub numele “Boromir Pancafe”,
\ncu spatii reamenajate pe parcursul ultimului an si jumatate.
\nInvestitia intr-un nou magazin variaza in functie de suprafata
\nspatiului, “intre 80.000 si 120.000 de euro”, spune Boromiz.
\nPerioada actuala inseamna atat oportunitati, cat si greutati pentru
\nafacerile din comert: pe de o parte, afirma el, “incasarile
\nmagazinelor alimentare de cartier au scazut cu ponderi cuprinse
\nintre 25 si 40% fata de nivelul anului 2008”, dar pe de alta parte,
\nun comerciant are acum mult mai multe sanse sa se extinda rapid si
\nieftin, pentru ca sunt multe spatii care se elibereaza.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Aceeasi oportunitate este vizata si de grupul Agricola Bacau, cu
\nafaceri de aproape 98 de milioane de euro in domeniul procesarii de
\ncarne de pui. Firma vrea sa investeasca peste 300.000 de euro
\npentru a-si extinde lantul de magazine cu zece noi unitati, pe
\nlanga cele 38 existente in primavara. Peste jumatate din vanzarile
\ngrupului se realizeaza prin retelele internationale, 15% revin
\nvanzarilor din propria retea, iar 15% este directionat catre
\nexport. Restul se imparte intre fabricile proprii de procesare
\n(7-8%) si comertul traditional (12%), care include, dupa structura
\nAgricola, si magazine romanesti. Ponderea acestora din urma s-a
\ndiminuat pe parcursul ultimului an, dar compania are in plan pentru
\nanul in curs sa dezvolte vanzarile in comertul traditional.<\/p>\n
Romanii si strainii<\/u><\/p>\n
“Vom alege o serie de magazine cu care sa lucram si unul din
\nelementele-cheie in selectie va fi volumul de vanzari potential”,
\nspune Grigore Horoi, presedinte al grupului de firme Agricola
\nInternational. Horoi face o distinctie intre comerciantii romani si
\ncei straini: “Nu ii tratam diferit pe cei romani, ci pur si simplu
\nintarzie ei foarte mult platile, cu saptamani bune sau chiar luni,
\nfata de retelele internationale, care depasesc termenul cu cateva
\nzile in cel mai rau caz”. Grupul nu a acumulat creante mari in
\nastfel de cazuri si a reusit de fiecare data sa recupereze
\ndatoriile, partial sau integral.<\/p>\n
In unele cazuri, Agricola a mers pana acolo incat a preluat de
\nla datornici bunuri fizice (de exemplu biciclete) care au fost apoi
\nvandute, uneori in rate, catre angajati. Pe de alta parte, situatia
\n“nu trebuie generalizata la nivelul tuturor comerciantilor romani,
\npentru ca sunt si retele cu care lucram bine”. Un exemplu este
\nreteaua de magazine a Pambac, companie activa in segmentul de
\npanificatie.<\/p>\n
Pentru un furnizor, “riscul de a nu incasa banii pentru
\nmarfurile livrate este mult mai mic in cazul retailerilor
\ninternationali decat in cazul celor romani”, confirma seful Henkel.
\nIn plus, pentru un furnizor, exista o masa critica de la care
\nlivrarea produselor este profitabila. “Una e sa incarci un TIR de
\nmarfa pe care sa-l livrezi la un singur magazin mare si alta sa
\ndistribui aceeasi cantitate la mai multe spatii mici”, explica
\nLiviu Sfrija.<\/p>\n
Cam aici se opresc insa diferentele dintre retelele autohtone si
\ncele internationale. Climatul in care se lupta deopotriva strainii
\nsi antreprenorii locali este acelasi, iar clientul scoate oricum
\nmai putini bani din buzunar decat anul trecut, fie ca e vorba de un
\nmagazin de cartier sau un hipermarket. Managerul A. T. Kearney
\npuncteaza ca in general, lanturile multinationale beneficiaza de
\nsuportul firmelor-mama, precum si de acces mai usor si mai ieftin
\nla finantare. Dar asta nu inseamna neaparat si in toate cazurile ca
\nromanii se afla intr-o pozitie net dezavantajoasa. “{i umbrelele
\nretelelor internationale sunt ciuruite si nu-i mai pot feri de
\nprobleme”, spune Enrico Perini.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Intre un an cu insolvente si reorganizari si altul cu vanzari in scadere, exista comercianti romani care au curaj si resurse sa investeasca, E vorba in total de bugete de 80 de milioane de euro pentru 2010.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[3933,18105,240,202,83,387,17354,7225],"class_list":["post-21215","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-altex","tag-casa-rusu","tag-comert","tag-cover-story","tag-deschidere","tag-magazine","tag-mic-ro","tag-romstal"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21215","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21215"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21215\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40913,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21215\/revisions\/40913"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21215"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21215"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21215"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/6430331\/19\/banda-magazine.jpg?width=461&height=31\")
<\/a><\/p>\n