Scopul calculelor FMI este sa vada in ce masura cresterea pe
\nplan mondial a deficitelor bugetare si a datoriei publice, ca efect
\nal crizei financiare si economice actuale, va influenta un viitor
\ndestul de apropiat, in care imbatranirea populatiei va necesita
\ncheltuieli sociale mai mari cu 4-5% din PIB pana in 2030.<\/p>\n
Ajustarea este calculata la nivelul deficitului bugetar primar
\n(fara dobanzi), excluzand influenta ciclurilor economice, si are la
\nbaza tendintele demografice si fiscale din ultimul deceniu. FMI ia
\nin considerare scaderea cu 0,3% a populatiei in intervalul
\n2001-2007, respectiv o crestere a PIB cu 0,1% in perioada 2008-2010
\nsi o crestere medie reala a veniturilor cu 0,4% pe an si a
\ncheltuielilor cu 2,6% in aceeasi perioada. Pentru 2010, deficitul
\nbugetar primar al Romaniei, independent de influenta ciclurilor
\neconomice, este calculat la 1,4% din PIB, fiind evident inferior
\ndeficitului general de 6,5-6,8% discutat de guvernul roman cu FMI.
\nDatoria publica bruta este estimata pentru 2010 la 35% din PIB, cu
\npotential de a ajunge la 39,4% in 2014.<\/p>\n
Carlo Cottarelli, directorul departamentului fiscal al FMI, care
\na prezentat studiul respectiv ca document insotitor al editiei din
\nluna mai a Monitorului Fiscal al Fondului, a precizat ca toate
\ncifrele avansate sunt ilustrative pentru un scenariu conservator,
\nunde nu se ia in calcul o crestere economica potentiala mai mare
\ndecat in perioada dinainte de criza.<\/p>\n
Concret, pentru tarile dezvoltate, FMI a calculat ca datoria
\npublica va creste cu 36% din PIB in perioada 2007-2014, asa incat
\npentru a o aduce la un nivel de cel mult 60% din PIB, va fi nevoie
\nde o ajustare fiscala medie de 8,7% din PIB intre 2010 si 2020.
\nPentru economiile emergente, unde datoria publica n-ar trebui sa
\ndepaseasca 40% din PIB, va fi nevoie de o ajustare fiscala mult mai
\nmica, in medie de 2,7%.<\/p>\n
In calculul FMI, cele mai mari dezechilibre depasesc cu cateva
\nprocente media de mai sus: SUA vor avea nevoie de o ajustare a
\ndeficitului cu 12% din PIB, Japonia cu peste 13%, Irlanda cu 9,8%,
\nSpania cu 9,4%, Grecia cu 9,2% si Marea Britanie cu 9%. In privinta
\neconomiilor emergente, cele mai mari ajustari ar fi necesare in
\nEgipt (8,5% din PIB), Polonia (7,2% din PIB) si India (7% din
\nPIB).<\/p>\n
Diferentele pe ansamblul tarilor reflecta atat diferentele de
\npozitie fiscala si datorie publica dinainte de criza, cat si
\nevolutia demografica si a veniturilor, respectiv amploarea si
\ngenerozitatea cheltuielilor sociale.<\/p>\n
FMI imparte tarile in patru categorii, in functie de cresterea
\nestimata in urmatorii zece ani a cheltuielilor sociale legate de
\nimbatranirea populatiei si in functie de amploarea estimata a
\najustarii fiscale de care ar fi nevoie. Romania face parte din cea
\nmai avantajata categorie, cea unde atat ajustarea fiscala necesara,
\ncat si cresterea proiectata a cheltuielilor sunt sub media grupului
\nde tari din care face parte (economiile emergente); in plus,
\nRomania nu trebuie sa faca eforturi de a-si aduce datoria publica
\nsub pragul de 40%, ci doar s-o impiedice sa depaseasca acest
\nprag.<\/p>\n
CE E DE FACUT<\/p>\n
FMI sustine ca pentru a realiza astfel de ajustari in tarile
\nconsiderate, ar trebui luate in calcul, in functie de amploarea
\ndezechilibrului dintre venituri si cheltuieli, urmatoarele masuri
\nde reducere a cheltuielilor:<\/p>\n
– cresterea varstei de pensionare (in tarile dezvoltate, o
\ncrestere cu 2 ani a varstei de pensionare ar contrabalansa
\ncresterea de 1% din PIB a cheltuielilor cu pensiile in urmatorii 20
\nde ani); alternativele sunt fie reducerea de ansamblu a pensiilor
\n(dar cu grija de a evita pauperizarea pensionarilor), fie cresterea
\ncontributiilor sociale, in tarile unde nivelul de impozitare a
\nsalariilor o permite<\/p>\n
– inghetarea cheltuielilor reale pe cap de locuitor pentru 10
\nani (limitarea cresterii salariilor, scaderea cheltuielilor sociale
\nprintr-o focalizare mai echitabila, reducerea subventiilor la
\nenergie, care consuma circa 1% din PIB-ul mondial, reducerea
\ncheltuielilor militare)<\/p>\n
– cresterea veniturilor si a eficientei sistemului fiscal
\n(eliminarea exceptiilor si a reducerilor la TVA, extinderea taxelor
\npe proprietati, cresterea accizelor, a taxelor pe poluare,
\ncombaterea evaziunii).<\/p>\n
Conform calculelor FMI, daca in 2010 cheltuielile cu pensiile
\nvor fi in Romania de 8,4% din PIB, ele vor ajunge in 2020 la 8,8%
\ndin PIB, la 10,4% in 2030, la 12,6% in 2040 si 14,8% in 2050.
\nPentru perioada considerata de studiu, adica pana in 2030,
\ncresterea estimata este deci de 2%, mult superioara Bulgariei,
\nUngariei, Estoniei si Poloniei (unde cheltuielile sunt asteptate sa
\nscada cu 0,5%, 0,3%, respectiv 0,8% si 1,4%), dar mult inferioara
\nUcrainei (unde vor creste cu 6%) si Rusiei (4,6%).<\/p>\n
Pana in 2030, cheltuielile cu pensiile ar urma sa creasca in
\nmedie atat in tarile dezvoltate, cat si in economiile emergente cu
\n1,1%. In tarile dezvoltate, aceste cheltuieli vor creste cel mai
\nmult in Luxemburg (5,6%) si in Grecia (5,5%). FMI noteaza insa ca
\ndupa 2030, imbatranirea populatiei va fi mai accentuata in aceste
\ntari decat in tarile dezvoltate.<\/p>\n
Studiul FMI indica pentru Romania o speranta medie de viata dupa
\npensionare (63,3 ani) de 16,9 ani. Luand in considerare o crestere
\npreconizata a varstei de pensionare cu 1,8 ani, FMI estimeaza ca
\nsperanta de viata dupa pensionare va creste in 2030 la 19,2
\nani.<\/p>\n
La ora actuala, cea mai ridicata varsta legala de pensionare
\nintre toate tarile considerate o are Islanda (67 de ani), iar cea
\nmai coborata Indonezia si India (55, respectiv 58 de ani). Pe
\nansamblul tarilor dezvoltate, media varstei de pensionare este de
\n64,2 ani, iar speranta de viata dupa pensionare este de 17,7 ani;
\nin economiile emergente, media este de 61,2 ani, iar speranta de
\nviata ulterioara este de 18,2 ani. Pana in 2030, varsta medie
\nlegala de iesire la pensie ar urma sa creasca in tarile dezvoltate
\ncu un an, iar speranta de viata ulterioara ar creste la 19,7 ani,
\nin timp ce in economiile emergente momentul iesirii la pensie ar
\ncreste cu 0,2 ani, iar speranta de viata ulterioara s-ar lungi la
\n20,3 ani.<\/p>\n
——————————<\/p>\n
Economii avansate: Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehia,
\nDanemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Hong Kong, Islanda,
\nIrlanda, Israel, Italia, Japonia, Coreea, Olanda, Noua Zeelanda,
\nNorvegia, Portugalia, Singapore, Slovacia, Slovenia, Spania,
\nSuedia, Elvetia, Marea Britanie, SUA.<\/p>\n
Economii emergente: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Chile, China,
\nColumbia, Estonia, Ungaria, India, Indonezia, Kenya, Letonia,
\nLituania, Malaezia, Mexic, Nigeria, Pakistan, Peru, Filipine,
\nPolonia, Romania, Rusia, Arabia Saudita, Africa de Sud, Thailanda,
\nTurcia, Ucraina.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Romania ar avea nevoie sa-si ajusteze deficitul bugetar in medie cu 2,1% din PIB in urmatorii zece ani, pentru a-si stabiliza pana in 2030 datoria publica la un nivel sub 40% din PIB si a se pregati astfel pentru cheltuielile atrase de imbatranirea populatiei, sustine un studiu FMI asupra politicilor fiscale globale.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[12992,411,7136,7125,7433,10796,333,7457,7366],"class_list":["post-21112","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-datorie","tag-deficit","tag-finante","tag-fiscalitate","tag-fmi","tag-imbatranire","tag-pensii","tag-servicii-financiare","tag-tva"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21112","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21112"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21112\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40814,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21112\/revisions\/40814"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21112"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21112"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21112"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}