{"id":211009,"date":"2022-12-12T10:33:00","date_gmt":"2022-12-12T10:33:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=211009"},"modified":"2022-12-12T10:33:00","modified_gmt":"2022-12-12T10:33:00","slug":"2020-2021-2022-au-fost-ani-de-criza-pentru-majoritatea-companiilor-din-romania-bancile-insa-au-inflorit-si-au-devenit-din-ce-in-ce-mai-profitabile-care-este-secretul-lor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=211009","title":{"rendered":"2020, 2021, 2022 au fost ani de criz\u0103 pentru majoritatea companiilor din Rom\u00e2nia. B\u0103ncile \u00eens\u0103 au \u201e\u00eenflorit\u201d \u015fi au devenit din ce \u00een ce mai profitabile. Care este secretul lor?"},"content":{"rendered":"

\nAnii 2020, 2021 \u015fi 2022 au fost trei ani dificili, plini de provoc\u0103ri, de adaptare \u015fi reinventare, de lec\u0163ii, ani care au testat rezilien\u0163a unor businessuri, ani de stress test pentru \u00eentreaga economie na\u0163ional\u0103 \u015fi mondial\u0103. Noua criz\u0103 adus\u0103 de pandemia de COVID-19 \u00een 2020 a afectat \u00eentreaga economie \u015fi, implicit, \u015fi sectorul financiar. \u00cens\u0103, \u00een 2021 \u015fi 2022 b\u0103ncile s-au repliat rapid, marc\u00e2nd maxime istorice pe mai multe paliere. Cum au traversat b\u0103ncile ace\u015fti ani \u015fi ce spun acum unii bancheri din echipele de management despre crizele din perioada 2020-2022?<\/strong><\/p>\n

\nPandemie, cu o serie de restric\u0163ii, r\u0103zboi la grani\u0163\u0103, criz\u0103 energetic\u0103, infla\u0163ie, cre\u015ftere a dob\u00e2nzilor \u015fi a ratelor bancare  sunt c\u00e2teva cuvinte care pot caracteriza ultimii trei ani, adic\u0103 perioada 2020-2022. Au fost ani dificili, plini de provoc\u0103ri, disruptivi, cu volatilitate a pie\u0163elor financiare, cu accelerare a digitaliz\u0103rii, cu schimb\u0103ri de paradigme, ani de adaptare \u015fi reinventare, plini de lec\u0163ii, ani de decizii strategice legate de riscuri \u015ftiute sau b\u0103nuite, ani de relaxare cantitativ\u0103, urmat\u0103 acum de \u00eens\u0103sprirea politicilor monetare.<\/p>\n

\nAu fost ani care au testat rezilien\u0163a unor businessuri \u015fi p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 au fost ani de stress test pentru \u00eentreaga economie. \u015ei pentru sistemul bancar, anii 2020, 2021 \u015fi 2022 au fost trei ani provocatori, \u00een care restructurarea a continuat, sc\u0103z\u00e2nd num\u0103rul de sucursale \u015fi agen\u0163ii bancare, dar \u015fi num\u0103rul de angaja\u0163i din b\u0103nci. Dar, \u00een acela\u015fi timp, \u00een banking 2021 \u015fi 2022 au fost ani extraordinari, cu profituri record, cu cre\u015ftere a credit\u0103rii, cu sc\u0103dere a ratei de neperforman\u0163\u0103 sub 3%, cu solvabilitate de peste 20%.<\/p>\n

\nLa o distan\u0163\u0103 de mai bine de un deceniu de precedenta criz\u0103 interna\u0163ional\u0103, financiar-bancar\u0103, 2020 a adus pandemia de coronavirus, o criz\u0103 istoric\u0103 cum o dat\u0103 la un secol poate s\u0103 apar\u0103, criz\u0103 care s-a manifestat la nivel global, pe mai multe canale, \u00een acela\u015fi timp, \u015fi a avut efecte multiple, asupra b\u0103ncilor, asupra companiilor, asupra comportamentului oamenilor, asupra economiilor na\u0163ionale \u015fi asupra \u00eentregii planete. Iar pandemia de COVID-19 din 2020 a continuat \u015fi \u00een 2021, pentru ca 2022 s\u0103 aduc\u0103 r\u0103zboi la grani\u0163\u0103, criz\u0103 energetic\u0103, infla\u0163ie, major\u0103ri de dob\u00e2nzi \u015fi cre\u015fterea ratelor bancare.<\/p>\n

\n2020, an marcat puternic de pandemia de COVID-19, a adus o sc\u0103dere a profitabilit\u0103\u0163ii b\u0103ncilor, precum \u015fi continuarea consolid\u0103rii \u015fi restructur\u0103rii \u00een banking, \u00een timp ce creditarea \u015fi activele au crescut, dar cu un ritm \u00eencetinit. Practic, 2020, primul an pandemic, a adus pentru sistemul bancar o sc\u0103dere a profitului cu circa 20%, de la 6,3 miliarde de lei \u00een 2019 p\u00e2n\u0103 spre 5 miliarde de lei \u00een 2020, \u00een condi\u0163iile deterior\u0103rii mediului macroeconomic, \u00een contextul pandemiei de coronavirus, care a impus constituirea unor provizioane mai mari la nivelul b\u0103ncilor pentru eventuale dificult\u0103\u0163i viitoare ale clien\u0163ilor \u00een rambursarea creditelor.<\/p>\n

\nC\u00e2\u015ftigurile b\u0103ncilor din 2020 veneau pe fondul unei cre\u015fteri moderate a credit\u0103rii, a sc\u0103derii dob\u00e2nzilor, \u015fi \u00een contextul declinului economiei, din cauza blocajului determinat de pandemia de coronavirus. Creditarea privat\u0103 total\u0103 \u00eencetinise \u00een 2020, ritmul mediu de cre\u015ftere pe \u00eentregul an fiind de circa 5%, iar economia Rom\u00e2niei sc\u0103zuse cu circa 4% fa\u0163\u0103 de 2019. \u00cen anul 2020, 183 de sucursale \u015fi agen\u0163ii bancare au disp\u0103rut \u015fi 456 de salaria\u0163i au plecat din banking. Cu toate c\u0103 pandemia de COVID-19 a continuat \u015fi \u00een 2021 (cu o intensitate totu\u015fi mai temperat\u0103), sistemul bancar s-a repliat rapid, marc\u00e2nd cifre record pe mai multe paliere. La sf\u00e2r\u015fitul anului 2021, profitul net la nivelul sistemului bancar rom\u00e2nesc marca un record istoric de circa 8,2 miliarde de lei, potrivit datelor BNR, \u00een cre\u015ftere cu peste 60% fa\u0163\u0103 de c\u00e2\u015ftigul din 2020, iar activele au urcat la un v\u00e2rf de 639,7 mld. lei. Acesta era cel mai bun profit anual pentru b\u0103nci.<\/p>\n

\n\u00cen termeni anuali, p\u00e2n\u0103 \u00een 2020 cel mai mare profit la nivelul \u00eentregului sistem bancar a fost \u00een 2018, c\u00e2nd c\u00e2\u015ftigul pentru \u00eentregul an s-a apropiat de 7 mld. lei (6,83 miliarde de lei). \u00centrebarea era de unde au f\u0103cut b\u0103ncile profituri record \u00een pandemie \u00een condi\u0163iile \u00een care dob\u00e2nzile erau \u00een 2021 \u00eenc\u0103 mici? De obicei, c\u00e2\u015ftigurile mari ob\u0163inute de institu\u0163iile de credit au fost, \u00een general, corelate \u015fi cu ascensiunea credit\u0103rii \u015fi a economiei. Creditarea a crescut pe ansamblul \u00eentregului an 2021 cu un ritm mediu de cre\u015ftere de 10,7%, cel mai mare din ultimul deceniu, dublu fa\u0163\u0103 de avansul credit\u0103rii din 2020.<\/p>\n

\nPe de alt\u0103 parte, economia a \u00eenregistrat un avans de aproape de 6% \u00een 2021, sub a\u015ftept\u0103ri. \u00cens\u0103, o influen\u0163\u0103 important\u0103, excep\u0163ional\u0103, asupra cre\u015fterii c\u00e2\u015ftigurilor b\u0103ncilor a venit \u00een 2021 din costuri mai mici cu riscul, respectiv din reversarea unor provizioane, adic\u0103 trecerea acestora pe venituri, dup\u0103 ce \u00een primul an pandemic, 2020, costurile mari cu riscul, respectiv banii pu\u015fi deoparte pentru acoperirea creditelor neperformante poten\u0163iale, presau pe c\u00e2\u015ftigurile b\u0103ncilor. Practic, \u00een anul pandemic 2021 b\u0103ncile au eliberat provizioane \u015fi au majorat profiturile cu p\u00e2n\u0103 la 60%, \u00een timp ce dup\u0103 criza anterioar\u0103 din 2009, b\u0103ncile au avut ani cu pierderi.<\/p>\n

\nDe\u015fi profiturile au urcat la niveluri record, restructurarea \u00een banking a continuat. Pe parcursul \u00eentregului an 2021, un num\u0103r de 180 de sucursale \u015fi agen\u0163ii bancare au fost \u00eenchise \u015fi 1.011 de salaria\u0163i au plecat din sistem. Dincolo de impactul pandemiei de COVID-19, care a mutat \u00een 2020 \u015fi \u00een 2021 \u00een mediul online mare parte din activitatea bancar\u0103 \u015fi nu numai, \u00een ultimii ani ajustarea re\u0163elei teritoriale a b\u0103ncilor a venit \u015fi \u00een urma t\u0103ierii costurilor, dar \u015fi pe fondul consolid\u0103rii sistemului bancar, \u00een urma fuziunilor \u015fi achizi\u0163iilor, precum \u015fi \u00een urma tranzac\u0163iilor cu portofolii. Num\u0103rul b\u0103ncilor de pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 a cobor\u00e2t la 34.<\/p>\n

\n

\nCreditarea privat\u0103 total\u0103 \u00eencetinise \u00een 2020, ritmul mediu de cre\u015ftere pe \u00eentregul an fiind de circa 5%, iar economia Rom\u00e2niei sc\u0103zuse cu circa 4% fa\u0163\u0103 de 2019. \u00cen anul 2020, 183 de sucursale \u015fi agen\u0163ii bancare au disp\u0103rut \u015fi 456 de salaria\u0163i au plecat din banking.<\/strong><\/span><\/span><\/p>\n

\n

\n2022 a adus pentru b\u0103nci, pe frontul profitului, noi recorduri. Dup\u0103 primele 9 luni din 2022 c\u00e2\u015ftigul b\u0103ncilor a marcat un nou v\u00e2rf istoric, de aproximativ 7,6 mld. lei, \u00een cre\u015ftere cu circa 20% fa\u0163\u0103 de profitul din 9 luni\/2021. Activele b\u0103ncilor au urcat la un maxim istoric de 679,3 mld. lei \u00een 9 luni\/2022, \u00een condi\u0163iile cre\u015fterii credit\u0103rii cu un ritm mediu de 16% an\/an. Iar rata de solvabilitate  unul dintre cei mai importan\u0163i indicatori urm\u0103ri\u0163i de BNR, care arat\u0103 c\u00e2t de bine capitalizat\u0103 este o institu\u0163ie de credit  a cobor\u00e2t \u00een septembrie 2022 p\u00e2n\u0103 la 21,2%, sub  nivelul din 9 luni\/2021, de peste 23%. Nivelul solvabilit\u0103\u0163ii este \u00een continuare mult peste minimul impus de 10%, ceea ce arat\u0103 c\u0103 b\u0103ncile au teoretic suficient spa\u0163iu pentru continuarea credit\u0103rii economiei. La nivelul \u00eentregului sector bancar sumele economisite \u00een depozite au r\u0103mas la un nivel ridicat, astfel c\u0103 exist\u0103 resurse financiare de unde poate s\u0103 fie sus\u0163inut\u0103 creditarea mai puternic. Raportul credite\/depozite era la finalul primelor 9 luni din 2022 de 73,4%, mai mare dec\u00e2t nivelul din 9 luni\/2021, de 68,6%, acest raport r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een jurul a 70% \u00een ultimii doi ani, semn c\u0103 de\u015fi a crescut, nivelul credit\u0103rii nu a reu\u015fit s\u0103 ajung\u0103 volumul depozitelor bancare. Privind retrospectiv, \u00een perioada 2007-2013 raportul dintre credite \u015fi depozite dep\u0103\u015fea 100%, iar din 2014 acest nivel a sc\u0103zut de la an la an.<\/p>\n

\nPe de alt\u0103 parte, contrar multor estim\u0103ri, rata medie a creditelor neperformante (NPL – non-performing loans) \u00een sistemul bancar rom\u00e2nesc nu a crescut \u00een ultimii ani de criz\u0103, ci a sc\u0103zut, cobor\u00e2nd \u00een 2022 sub 3% din total \u00eemprumuturi, potrivit datelor BNR. Conform celor mai recente statistici disponibile, \u00een septembrie 2022 rata NPL a cobor\u00e2t la 2,82%, cel mai sc\u0103zut nivel din acest an, dar \u015fi cel mai sc\u0103zut nivel de dup\u0103 anul 2009, c\u00e2nd semnele crizei financiare globale precedente se sim\u0163eau pe pia\u0163a local\u0103. Comparativ, \u00een 2014 rata NPL trecea de 20% din total credite. \u00cens\u0103, de\u015fi rata NPL a r\u0103mas la niveluri sc\u0103zute \u00een 2022, oscil\u00e2nd pe parcursul anului \u00eentre 2,8% \u015fi 3,4% din total credite, ca \u015fi \u00een celelalte crize economice, \u015fi \u00een noul context economic caracterizat de cre\u015fterea infla\u0163iei, majorarea dob\u00e2nzilor \u015fi a ratelor bancare, precum \u015fi \u00eencetinirea economiei anticipat\u0103 pentru 2023, \u00een perspectiv\u0103 pot s\u0103 se \u00eenmul\u0163easc\u0103 insolven\u0163ele \u015fi disponibiliz\u0103rile, cu impact asupra cre\u015fterii ratei NPL \u00een anii urm\u0103tori. Rata NPL a cobor\u00e2t \u00een 2022 \u015fi sub nivelul din decembrie 2021, de 3,35%, precum \u015fi sub valoarea din decembrie 2020, de 3,83%. Tendin\u0163a de sc\u0103dere a ratei NPL din ultimii ani s-a produs dup\u0103 ce \u00een perioada crizei economice anterioare din 2008\/2009 unu din cinci credite e\u015fuase \u00een categoria neperformantelor, devenind o problem\u0103 major\u0103 pentru sistemul bancar.<\/p>\n

\nMen\u0163inerea ratei NPL la valori sc\u0103zute \u00een 2020 \u015fi 2021, ani afecta\u0163i de pandemia de COVID-19, a fost influen\u0163at\u0103 \u015fi de moratoriile de am\u00e2nare a ratelor bancare, \u015fi de flexibilizarea cadrului pruden\u0163ial realizat\u0103 de BNR, creditele am\u00e2nate pe o perioad\u0103 mai mare de 3 luni nefiind considerate problematice\/neperformante astfel c\u0103 b\u0103ncile nu a trebuit s\u0103 pun\u0103 bani deoparte provizion\u00e2ndu-le. Aceast\u0103 flexibilizare, decis\u0103 \u00een 2020, a continuat \u015fi \u00een 2021, \u00eens\u0103 nu \u015fi \u00een 2022. Probleme pot ap\u0103rea \u00een viitor dac\u0103 unii debitori  persoane fizice sau companii  afecta\u0163i de impactul economic negativ al infla\u0163iei, de cre\u015fterea puternic\u0103 a pre\u0163urilor \u015fi a ratelor bancare, nu reu\u015fesc s\u0103 reia plata creditelor. Privind retrospectiv \u015fi sintetiz\u00e2nd concluzia este c\u0103 b\u0103ncile au avut trei ani extraordinari, dar pe ale c\u0103ror cifre, din p\u0103cate, nu se pot baza, deoarece ele nu reflect\u0103 calitatea real\u0103 a activelor – din cauze multiple, care includ m\u0103surile de sprijin guvernamental, precum moratoriile, ce fac ca \u00eemprumuturile neperformante s\u0103 nu fie \u00eenc\u0103 vizibile \u00een bilan\u0163uri, dup\u0103 cum spunea recent Dimitrios Goranitis, liderul servicii de consultan\u0163\u0103 pentru sistemul bancar \u015fi pie\u0163e de capital la Deloitte Central Europe. \u00cen aceste condi\u0163ii, b\u0103ncile trebuie s\u0103-\u015fi recalibreze acum metodologia IFRS9 \u015fi modelele de provizionare. \u00cenr\u0103ut\u0103\u0163irea climatului economic a generat cre\u015fterea riscului de credit \u015fi va duce la deteriorarea calit\u0103\u0163ii portofoliilor de credite, dup\u0103 cum anticipeaz\u0103 reprezentantul Deloitte. <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\nDar cum au v\u0103zut bancherii din top managementul unor b\u0103nci mari ultimii 3 ani, care au venit cu mai multe crize suprapuse?<\/span><\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eDac\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci ar fi fost de neconceput s\u0103 ne g\u00e2ndim la \u00abwork from home\u00bb \u00eentr-un domeniu at\u00e2t de sensibil, acesta a devenit realitate \u015fi \u00eenc\u0103 foarte rapid. Iar acest nou sistem este aplicat par\u0163ial \u015fi \u00een prezent.\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n

\nVorbind acum despre anul 2020, Claudiu Cercel, director general adjunct al b\u0103ncii rom\u00e2ne\u015fti cu capital francez, BRD-SocGen<\/strong>, aminte\u015fte de volatilitatea extrem\u0103 pe care au cunoscut-o pie\u0163ele financiare dup\u0103 debutul pandemiei de coronavirus \u00een Occident, f\u0103r\u0103 precedent dup\u0103 1990. Totodat\u0103, el aduce \u00een discu\u0163ie \u015fi noul mod de lucru \u00een s\u0103lile de trading ale b\u0103ncilor sau altor actori financiari institu\u0163ionali. \u201eDac\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci ar fi fost de neconceput s\u0103 ne g\u00e2ndim la \u00abwork from home\u00bb \u00eentr-un domeniu at\u00e2t de sensibil, acesta a devenit realitate \u015fi \u00eenc\u0103 foarte rapid. Iar acest nou sistem este aplicat par\u0163ial \u015fi \u00een prezent.\u201d Un alt element care a caracterizat anul 2020, \u00een viziunea lui Claudiu Cercel, a fost schimbarea paradigmei dominante cu privire la globalizare.<\/p>\n

\n\u201eAcel an a dat startul dezabsolutiz\u0103rii conceptuale a lan\u0163urilor economice lungi, independente de geopolitic\u0103, \u015fi ini\u0163ierea unei tendin\u0163e c\u0103tre blocuri economice \u00een care regionalizarea, \u00abfriendshoring-ul\u00bb \u015fi asocierea pe baz\u0103 de valori comune de societate \u015fi institu\u0163ionale devin referen\u0163iale de decizie \u00een leg\u0103tur\u0103 cu restructurarea sistemelor de afaceri.\u201d<\/p>\n

\n\u015ei, \u00een fine, continu\u0103 directorul adjunct al BRD, o alt\u0103 caracteristic\u0103 a anului 2020 a fost cantitatea f\u0103r\u0103 precedent de bani pu\u015fi pe pia\u0163\u0103 prin \u00abquantitative easing\u00bb (relaxare-cantitativ\u0103  n.red.) de c\u0103tre principalele b\u0103nci centrale occidentale. \u201e\u00cen numai doi ani, bilan\u0163urile acestora au crescut cu mai mult de 10 trilioane de dolari. Aceast\u0103 imens\u0103 crea\u0163ie monetar\u0103 a stabilizat atunci economiile lumii, dar este principalul combustibil al marii infla\u0163ii pe care o tr\u0103im ast\u0103zi\u201d, concluzioneaz\u0103 Claudiu Cercel, directorul adjunct al celei de-a treia cea mai mare banc\u0103 din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/strong><\/span><\/p>\n

\n\u201e2020 a ar\u0103tat c\u00e2t de important este conceptul de rezilien\u0163\u0103 \u00een via\u0163a oric\u0103rei organiza\u0163ii \u015fi importan\u0163a existen\u0163ei unor planuri robuste de asigurare a continuit\u0103\u0163ii activit\u0103\u0163ii.\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n

\n\u015ei pentru Mircea Busuioceanu, vicepre\u015fedinte al Raiffeisen Bank<\/strong> responsabil cu riscul, anul pandemic 2020 a fost memorabil \u015fi a avut o semnifica\u0163ie aparte, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte acum. \u201e\u00cen primul r\u00e2nd, 2020 a adus manifestarea unui eveniment de timp \u00abwhite swan\u00bb, lucru pe care nu \u00eel \u00eent\u00e2lne\u015fti foarte des \u00een carier\u0103,
\nm\u0103 refer aici la pandemia COVID-19 \u015fi tot ce am tr\u0103it cu to\u0163ii.  \u00cen al doilea r\u00e2nd a fost extraordinar s\u0103 experimentez dinamica de adaptare a organiza\u0163iei noastre \u015fi a societ\u0103\u0163ii la un astfel de eveniment \u015fi modul \u00een care au fost accelerate anumite trenduri (digitalizare, lucrul de acas\u0103). Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, 2020 a ar\u0103tat c\u00e2t de important este conceptul de rezilien\u0163\u0103 \u00een via\u0163a oric\u0103rei organiza\u0163ii \u015fi importan\u0163a existen\u0163ei unor planuri robuste de asigurare a continuit\u0103\u0163ii activit\u0103\u0163ii\u201d, spune acum vicepre\u015feditele Raiffeisen Bank, a cincea cea mai mare banc\u0103 dup\u0103 active.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201e2020 ne-a echipat cu un set de cuno\u015ftin\u0163e specifice \u015fi pot spune c\u0103 pentru o situa\u0163ie at\u00e2t de dificil\u0103, care ar fi provocat mari probleme \u00eenainte de 2020, dup\u0103 2020 vom putea spune: asta-i tot?\u201d<\/span><\/strong><\/p>\n

\nLa r\u00e2ndul lui Gyula Fat\u00e9r, CEO al OTP Bank<\/strong>, spune acum despre 2020 c\u0103 ar fi cu siguran\u0163\u0103 anul despre care ar vrea s\u0103 le povesteasc\u0103 str\u0103nepo\u0163ilor lui. \u201e2020 a fost un an plin de lec\u0163ii, un an pentru care MBA-urile \u015fi manualele de management nu te pot preg\u0103ti, un an care nu poate fi simulat sau prototipat. Criza nu a ap\u0103rut. A venit brusc \u015fi a fost nevoie s\u0103 reac\u0163ion\u0103m extrem de rapid, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftim care va fi urm\u0103toarea evolu\u0163ie. Am fost uimit ce resurse profunde putem mobiliza. 2020 ne-a echipat cu un set de cuno\u015ftin\u0163e specifice \u015fi pot spune c\u0103 pentru o situa\u0163ie at\u00e2t de dificil\u0103, care ar fi provocat mari probleme \u00eenainte de 2020, dup\u0103 2020 vom putea spune: asta-i tot? \u00cen perioada Covid, am traversat diferite etape mentale. \u00cemi amintesc bine perioada \u00een care au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 \u015ftirile economice mai optimiste\u201d, a m\u0103rturisit \u015feful OTP Bank, a noua cea mai mare banc\u0103 din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eEu cred c\u0103 noi, ca sistem bancar, \u00een mod evident a trebuit s\u0103 fim solu\u0163ie, \u00een aceast\u0103 criz\u0103 nou\u0103.\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n

\nSergiu Oprescu, pre\u015fedinte executiv al Alpha Bank Rom\u00e2nia<\/strong> \u015fi director general al Re\u0163elei Interna\u0163ionale a grupului elen Alpha Bank spunea \u00een 2020 \u00eentr-un interviu pentru BM c\u0103 \u00een criza nou\u0103 adus\u0103 de pandemia de coronavirus sistemul bancar a devenit o solu\u0163ie \u015fi nu a mai fost o problem\u0103, ca \u00een criza din 2008-2009. Concret, sistemul bancar a trebuit s\u0103 se replieze extrem de rapid, spunea el, \u015fi s\u0103 exercite cel pu\u0163in dou\u0103 roluri: rolul de amortizor al \u015focului pandemiei, care s-a manifestat \u00een principal prin lansarea moratoriului de am\u00e2nare a ratelor bancare (un element de noutate fa\u0163\u0103 de criza precedent\u0103 din 2008\/2009), \u015fi rolul de accelerator al relans\u0103rii economiei, \u00een cea de-a doua faz\u0103. \u201eEu cred c\u0103 noi, ca sistem bancar, \u00een mod evident a trebuit s\u0103 fim solu\u0163ie, \u00een aceast\u0103 criz\u0103 nou\u0103. Noi nu mai juc\u0103m rolul de problem\u0103, a\u015fa cum a fost \u00een criza din 2008-2009. Acesta a fost un element de noutate fa\u0163\u0103 de celelalte crize. Al doilea rol, la fel de important, pe care sistemul bancar a \u00eenceput s\u0103 \u00eel joace de ceva timp, este rolul de trambulin\u0103 de relansare a cre\u015fterii economice, adic\u0103 un fel de accelerator de ac\u0163iuni care sa conduc\u0103 la cre\u015fterea economic\u0103.\u201d Practic, sistemul bancar a ac\u0163ionat, de fapt, pe ambele pante ale V-ului evolu\u0163iei economiei de care se discuta: pe prima parte a V-ului, cea descendent\u0103, func\u0163ion\u00e2nd ca un fel de amortizor, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 contribuie \u015fi s\u0103 \u0163in\u0103 c\u00e2t mai mult situa\u0163ia sub control astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu se accentueze c\u0103derea, iar pe panta de cre\u015ftere, pe panta a doua a V-ului, func\u0163ion\u00e2nd ca un fel de accelerator, ca un fel de trambulin\u0103 de relansare economic\u0103, sus\u0163inea Oprescu.Iar sistemul bancar a jucat acest rol nu numai \u00een Rom\u00e2nia, ci peste tot \u00een Europa. \u201eCred c\u0103 peste tot s-a con\u015ftientizat brusc c\u0103 un sistem bancar solid, puternic, bine ancorat \u00een societate, este \u00een mod evident calea prin care se atenueaz\u0103 \u015focul \u015fi se accelereaz\u0103 revenirea economic\u0103 sau reluarea cre\u015fterii economice, mai ales \u00een \u0163\u0103rile europene unde intermedierea financiar\u0103 se face cu preponderen\u0163\u0103 (peste 75%) pe canalul sistemului bancar.\u201d<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201e2022 ne-a adus conflictul din Ucraina, criza pre\u0163urilor la energie, spirala infla\u0163ionist\u0103 la nivel global \u015fi cre\u015fterea dob\u00e2nzilor, precum \u015fi perspectiva unei recesiuni globale.\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n

\nPandemia \u2013 cu restric\u0163ii administrative, cu \u00eenchiderea temporar\u0103 a unor sectoare \u00eentregi de activitate  a fost un stress-test pentru economie \u015fi pentru antreprenori care ne-a pus la \u00eencercare capacitatea de a ne adapta \u015fi a ne reinventa, spune Bogdan Neac\u015fu, directorul general al CEC Bank \u015fi pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne a B\u0103ncilor (ARB)<\/strong>. \u201eZic c\u0103 am trecut cu brio acest stress-test: nu am r\u0103mas f\u0103r\u0103 cele esen\u0163iale \u015fi nici nu am v\u0103zut foarte multe firme care s\u0103 se \u00eenchid\u0103 \u015fi angaja\u0163i care s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pe drumuri. Iar sistemul bancar a fost parte din solu\u0163ie prin faptul c\u0103 a continuat s\u0103 finan\u0163eze economia \u00eentr-un ritm sus\u0163inut. \u015ei asta mi-a dat \u00eencredere c\u0103 economia este un organism viu \u015fi c\u0103 se poate adapta\u201d, m\u0103rturise\u015fte el. Dup\u0103 ce 2020 \u015fi 2021 au fost marca\u0163i de pandemia de coronavirus, \u00eentr-o mai mare sau mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103, cu toate implica\u0163iile aferente, anul 2022 a adus r\u0103zboi, criza energetic\u0103, infla\u0163ie mare \u015fi majorarea dob\u00e2nzilor bancare. \u201e2022 se apropie de sf\u00e2r\u015fit. \u015ei, dup\u0103 provoc\u0103rile ridicate de pandemie, mi-a\u015f fi dorit s\u0103 fie un an de revenire la normalitate, de rea\u015fezare a lucrurilor pe un f\u0103ga\u015f normal, mai lini\u015ftit. Dar n-a fost s\u0103 fie …\u201d, mai spune Bogdan Neac\u015fu, \u015feful CEC Bank. El recunoa\u015fte c\u0103 nu se a\u015ftepta ca, dup\u0103 pandemie, at\u00e2t de repede, s\u0103 fim lovi\u0163i de noi provoc\u0103ri: \u201e2022 ne-a adus conflictul din Ucraina, criza pre\u0163urilor la energie, spirala infla\u0163ionist\u0103 la nivel global \u015fi cre\u015fterea dob\u00e2nzilor, precum \u015fi perspectiva unei recesiuni globale.\u201d Sunt situa\u0163ii cu care nu ne-am mai confruntat. Infla\u0163ie \u015fi dob\u00e2nzi de 20-30% \u015fi chiar de peste 200% s-au mai v\u0103zut \u00een Rom\u00e2nia \u00een primul deceniu de tranzi\u0163ie, \u00eens\u0103 ce este nou este inversarea de trend \u015fi faptul c\u0103 am trecut de la o perioad\u0103 cu infla\u0163ie la un nivel redus \u015fi relativ stabil\u0103, la o ascensiune rapid\u0103 a pre\u0163urilor, combinat\u0103 cu perspectiva unei recesiuni, explic\u0103 \u015feful CEC Bank, institu\u0163ie de credit care a urcat \u00een top anul trecut devenind a \u015fasea cea mai mare b\u0103nc\u0103 dup\u0103 active din Rom\u00e2nia. \u201eDeci \u00een loc s\u0103 ne relax\u0103m, ne vom cupla din nou centura de siguran\u0163\u0103 pentru c\u0103 avem \u00een fa\u0163\u0103 un drum cu noi provoc\u0103ri. \u015ei faptul c\u0103 am reu\u015fit s\u0103 trecem cu bine peste provoc\u0103rile economice ale pandemiei m\u0103 face s\u0103 fiu \u00eencrez\u0103tor c\u0103 le vom dep\u0103\u015fi \u015fi pe acestea. Ce nu ne doboar\u0103, ne face mai puternici!\u201d, concluzioneaz\u0103 \u015feful CEC Bank \u015fi al ARB.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201e\u015ei tocmai \u00een contextul acestor provoc\u0103ri, noi, \u00een Garanti BBVA, am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 lucr\u0103m mai bine \u00een echip\u0103, s\u0103 ne pEse mai mult unii de al\u0163ii, s\u0103 empatiz\u0103m \u015fi s\u0103 nu st\u0103m deoparte, ci s\u0103 ne implic\u0103m \u00een a face lucrurile mai bine pentru noi, familiile noastre, colegii \u015fi, desigur, pentru clien\u0163ii no\u015ftri\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n

\nMustafa Tiftikcio\u011elu, CEO al Garanti BBVA Rom\u00e2nia, caracterizeaz\u0103 anul 2022 prin trei cuvinte cheie: mobilizare, reinventare \u015fi dezvoltare. O serie de crize interconectate au modelat anul 2022, spune el, \u00eentre acestea num\u0103r\u00e2ndu-se criza din s\u0103n\u0103tate, conflictul militar, criza energetic\u0103 \u015fi provoc\u0103rile generate de cre\u015fterea infla\u0163iei. Rom\u00e2nii sperau c\u0103 anul acesta va \u00eensemna \u00eenceputul unei ere mai bune, dup\u0103 doi ani de pandemie global\u0103. Cu toate acestea, au ap\u0103rut noi provoc\u0103ri \u015fi cu to\u0163ii a trebuit s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 le dep\u0103\u015fim \u015fi s\u0103 fim cea mai bun\u0103 versiune a noastr\u0103 \u00een fiecare zi, continu\u0103 \u015feful Garanti BBVA Rom\u00e2nia. \u201e\u015ei tocmai \u00een contextul acestor provoc\u0103ri, noi, \u00een Garanti BBVA, am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 lucr\u0103m mai bine \u00een echip\u0103, s\u0103 ne pase mai mult unii de al\u0163ii, s\u0103 empatiz\u0103m \u015fi s\u0103 nu st\u0103m deoparte, ci s\u0103 ne implic\u0103m \u00een a face lucrurile mai bine pentru noi, familiile noastre, colegii \u015fi, desigur, pentru clien\u0163ii no\u015ftri\u201d. Personal, Mustafa Tiftikcio\u011flu spune c\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163at \u00een 2022 c\u0103 provoc\u0103rile vin atunci c\u00e2nd te a\u015ftep\u0163i mai pu\u0163in \u015fi chiar dac\u0103 crezi c\u0103 ai v\u0103zut \u015fi ai experimentat totul, nea\u015fteptatul poate ap\u0103rea de oriunde. \u015ei depinde de tine s\u0103 te adaptezi, s\u0103 te reinventezi \u015fi s\u0103 te dedici pe deplin \u00een ceea ce faci, cu \u00eencredere \u015fi optimism c\u0103 po\u0163i dep\u0103\u015fi provoc\u0103rile \u015fi, mai mult, poate ie\u015fi chiar ceva bun din toate acestea. \u201eDe fapt, dac\u0103 privim \u00een urm\u0103, observ\u0103m c\u0103 toate provoc\u0103rile prin care am trecut au adus \u015fi p\u0103r\u0163i bune. Am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 lucr\u0103m de la distan\u0163\u0103, ne-am reinventat serviciile cu ajutorul tehnologiei, am devenit mai empatici \u015fi am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 ne gestion\u0103m mai bine cheltuielile \u015fi economiile. Cred cu t\u0103rie c\u0103 tot ce s-a \u00eent\u00e2mplat p\u00e2n\u0103 acum a f\u0103cut parte din experien\u0163ele prin care a trebuit s\u0103 trecem pentru a deveni cine suntem acum \u015fi nu a\u015f schimba nimic \u00een modul \u00een care am ac\u0163ionat\u201d, concluzioneaz\u0103 \u015feful Garanti BBVA Rom\u00e2nia, banc\u0103 aflat\u0103 \u00een apropierea topului 10 al celor mai mari b\u0103nci din pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anii 2020, 2021 \u015fi 2022 au fost trei ani dificili, plini de provoc\u0103ri, de adaptare \u015fi reinventare, de lec\u0163ii, ani care au testat rezilien\u0163a unor businessuri, ani de stress test pentru \u00eentreaga economie na\u0163ional\u0103 \u015fi mondial\u0103. Noua criz\u0103 adus\u0103 de pandemia de COVID-19 \u00een 2020 a afectat \u00eentreaga economie \u015fi, implicit, \u015fi sectorul financiar. \u00cens\u0103, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,698,512,7208],"tags":[7267,185,202,182,439,187,188,8037],"class_list":["post-211009","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-cover-story","category-revista-bm","category-servicii-financiare","tag-banci","tag-bnr","tag-cover-story","tag-criza","tag-depozite","tag-dobanzi","tag-economie","tag-sistem-bancar"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/211009","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=211009"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/211009\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=211009"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=211009"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=211009"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}