{"id":211008,"date":"2022-12-12T10:30:00","date_gmt":"2022-12-12T10:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=211008"},"modified":"2022-12-12T10:30:00","modified_gmt":"2022-12-12T10:30:00","slug":"ghid-de-criza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=211008","title":{"rendered":"Ghid de criz\u0103"},"content":{"rendered":"

\nEvenimentele ultimilor ani au venit ca o avalan\u015f\u0103 asupra economiilor interna’ionale, gener\u00e2nd o serie de schimb\u0103ri profunde \u00een comportamentul de consum al clien\u0163ilor, \u00een opera\u0163iunile companiilor, \u00een m\u0103surile guvernelor. Pe mul\u0163i \u00eens\u0103, vremurile de incertitudine economic\u0103 \u00eei prind nepreg\u0103ti\u0163i, iar rom\u00e2nii nu stau deloc bine la capitolul \u201eeduca\u0163ie financiar\u0103\u201d. Am vorbit a\u015fadar cu c\u00e2\u0163iva speciali\u015fti din industria financiar\u0103, pentru a afla ce m\u0103suri pot lua companiile \u015fi \u201eoamenii de r\u00e2nd\u201d deopotriv\u0103, pentru a supravie\u0163ui \u00een vremuri tulburi.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eEste foarte probabil s\u0103 avem o recesiune tehnic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een urm\u0103toarea perioad\u0103, \u00een trimestrul IV\/2022 \u015fi trimestrul I\/2023, sau trimestrul I \u015fi trimestrul II\/2023. Clar, economia va \u00eencetini, va \u00eencetini semnificativ ca \u015fi cre\u015ftere economic\u0103. Anul viitor, prin urmare, cererea va fi influen\u0163at\u0103, \u00een sensul c\u0103 va cre\u015fte consumul pe parcursul anului, dar cu o rat\u0103 mult mai mic\u0103 dec\u00e2t ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een acest an. \u00cen acest an au fost \u015fi rezerve f\u0103cute \u00een pandemie, care au fost cheltuite \u00een primele dou\u0103 trimestre ale anului, \u00een contextul anticipa\u0163iilor de majorare a pre\u0163urilor, \u00eens\u0103 aceste rezerve acum nu mai sunt disponibile. Deci probabil pot fi companii care se vor confrunta cu o sc\u0103dere a v\u00e2nz\u0103rilor. Ori \u00een cazul acesta, companiile practic trebuie s\u0103 aib\u0103 rezerve ca s\u0103 poat\u0103 s\u0103 continuie s\u0103-\u015fi desf\u0103\u015foare activitatea\u201d, sus\u0163ine Adrian Codirla\u015fu, vicepre\u015fedinte, CFA (Chartered Financial Analyst) Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\nM\u0103suri \u201ede bun sim\u0163\u201d<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte cheltuielile companiilor  pe timp de criz\u0103, Paul Dieter C\u00eerl\u0103naru, CEO, CITR, noteaz\u0103 c\u0103 structura de costuri trebuie s\u0103 fie un element construit de antreprenori prin prisma proiec\u0163iilor financiare \u015fi a ce pot construi \u00een viitor, nu a disponibilit\u0103\u0163ilor din prezent. \u201eC\u00e2nd te ui\u0163i la cheltuielile tale, dac\u0103 po\u0163i t\u0103ia \u00eenseamn\u0103 c\u0103 acestea au un grad de op\u0163ionalitate. Ar trebui s\u0103 ne uit\u0103m la nevoile absolut necesare \u015fi modul \u00een care vedem performan\u0163a pe care o putem avea m\u00e2ine, \u00een func\u0163ie de scenarii. Plec\u00e2nd de la o premis\u0103 u\u015for pesimist\u0103.\u201d Asta nu \u00eenseamn\u0103, completeaz\u0103 el, c\u0103 ar trebui s\u0103 ne l\u0103s\u0103m guverna\u0163i de fric\u0103 \u015fi c\u0103 ar trebui s\u0103 renun\u0163\u0103m la investi\u0163iile care ne permit s\u0103 pivot\u0103m \u00een condi\u0163iile unei pie\u0163e aflate \u00een schimbare. \u201ePot oferi un exemplu \u2013 la nivelul grupului din care CITR face parte, Impetum Group, am f\u0103cut un exerci\u0163iu de Foresight care ne ajut\u0103 s\u0103 ne preg\u0103tim pentru viitor, oricum ar ar\u0103ta el, g\u00e2ndind \u00een scenarii. Exerci\u0163iul ne-a \u00eempins s\u0103 ne imagin\u0103m c\u00e2teva scenarii despre cum ar putea ar\u0103ta lumea de business \u00een 5 ani \u015fi cum am vrea s\u0103 ar\u0103t\u0103m noi atunci. Asta ne-a deschis multe perspective despre ceea ce ar trebui s\u0103 \u00eencepem s\u0103 facem azi ca s\u0103 fim organiza\u0163ia pe care ne-o dorim peste 5 ani.\u201d<\/p>\n

\nLa r\u00e2ndul s\u0103u, Florin Andrei, analist financiar \u015fi fost Secretar de Stat \u00een Ministerul Finan\u0163elor, spune c\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, companiile ar trebui s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere eficien\u0163a opera\u0163iunilor din punct de vedere al productivit\u0103\u0163ii \u015fi costurilor asociate \u015fi s\u0103 evite cheltuieli care nu aduc o valoare ad\u0103ugat\u0103. \u201ePresiunea salarial\u0103 se va resim\u0163i \u015fi \u00een anul urm\u0103tor astfel c\u0103 orice m\u0103rire a bazei de salarii va \u00eensemna \u015fi afectarea bazei de profitabilitate. Asigurarea unui cash flow sustenabil ar trebui s\u0103 fie pe agenda tuturor companiilor pentru a putea face fa\u0163\u0103 unor eventuale probleme ale clien\u0163ilor. Industriile puternic dependente de gaz natural \u015fi energie ar trebui s\u0103 aib\u0103 estim\u0103ri de business bine fundamentate pentru a putea asigura eficien\u0163a opera\u0163iunilor.\u201d De asemenea, spune c\u0103 eficien\u0163a \u00een privin\u0163a energiei consumate ar trebui s\u0103 fie o prioritate.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u015ei Adrian Codirla\u015fu atrage aten\u0163ia asupra importan\u0163ei reducerii costurilor, mai ales \u00een zona de costuri mari, pe partea de de energie. El sf\u0103tuie\u015fte companiile s\u0103 fie prudente \u00een a-\u015fi asuma noi riscuri, \u015fi s\u0103 \u00eencerce s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 lichide \u00een perioada urm\u0103toare. \u201eLichiditatea poate fi un risc important, mai ales prin prisma faptului c\u0103 ratele de dob\u00e2nd\u0103 cresc, cresc puternic. Banca central\u0103 a m\u0103rit la 6.75% rata de dob\u00e2nda de politic\u0103 monetar\u0103 prentru leu \u015fi \u00een acela\u015fi timp si-a asumat un control ferm al lichidit\u0103\u0163ii, \u015fi este posibil\u0103 \u00eenc\u0103 o majorare \u00een ianuarie 2023, de 25 de puncte de baz\u0103. Deci, dob\u00e2nzile pe pia\u0163a monetar\u0103 vor fi 7-8, poate chiar peste 8%, deci dob\u00e2nzi semnificative.\u201d Potrivit lui, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 cine nu are lichiditate o va procura la ni\u015fte costuri ridicate. \u201eDe asemenea, asumarea de noi riscuri, de noi investi\u0163ii, va presupune finan\u0163are, care va fi mult mai scump\u0103 comparativ cu ce era \u00eenainte de pandemie, indiferent de valuta \u00een care este procurat\u0103.\u201d Despre restructur\u0103ri, ca metod\u0103 de a dep\u0103\u015fi o criz\u0103, Codirla\u015fu spune c\u0103 pot fi o solu\u0163ie, dar ca ultim\u0103 instan\u0163\u0103. \u201eIdeal e s\u0103 nu se ajung\u0103 acolo. Ac\u0163ionarii pot pierde substan\u0163ial, chiar \u00eentreg capitalul investit, \u00een caz de restructur\u0103ri.\u201d Pe de alt\u0103 parte, Florin Andrei este de p\u0103rere c\u0103 \u00een condi\u0163iile \u00een care businessul este viabil \u015fi se poate reconfigura, o restructurare este necesar\u0103.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nNe \u00eendator\u0103m?<\/strong><\/p>\n

\nCodirla\u015fu spune c\u0103, \u00een cursa pentru supravie\u0163uire, pentru orice companie prima resurs\u0103 la care s\u0103 apeleze ar trebui s\u0103 fie cea intern\u0103. \u201e\u00cen cazul \u00een care are nevoie de lichiditate suplimentar\u0103, atunci apeleaz\u0103 \u015fi la creditare sau la majorare de capital. Deci la finan\u0163are, fie prin credit, fie prin emisiunea de ac\u0163iuni.\u201d Aici, el atrage aten\u0163ia c\u0103 \u00een timp ce pentru leu au crescut substan\u0163ial ratele de dob\u00e2nd\u0103, o creditare \u00een euro poate avea mai mult sens, mai ales pentru companiile care, s\u0103 zicem, au activitate de comer\u0163 exterior \u015fi care \u015fi ob\u0163in euro \u015fi au cumva acces natural la cursul de schimb euro-leu. \u201eDe ce? Pentru c\u0103 la euro dob\u00e2nda va cre\u015fte \u015fi acolo, dar, cu siguran\u0163\u0103 va fi mult sub cea aplicabil\u0103 la leu.\u201d La acela\u015fi capitol, Florin Andrei e de p\u0103rere c\u0103 orice sprijin financiar nereambursabil, fonduri na\u0163ionale sau europene, este indicat s\u0103 fie aplicat. \u201eEste posibil ca resursele interne s\u0103 nu mai fie at\u00e2t de u\u015for de str\u00e2ns sau de atras.\u201d La nivelul Impetum Group, C\u00eerl\u0103naru spune c\u0103 experien\u0163a companiei pe segmentul restructur\u0103rilor se bazeaz\u0103 \u00een propor\u0163ie cov\u00e2r\u015fitoare pe cazuri \u00een care finan\u0163area din resurse proprii nu mai este o op\u0163iune, acestea fiind deja consumate. Cu toate acestea, adaug\u0103 el, economia Rom\u00e2niei prezint\u0103 ast\u0103zi o gam\u0103 mult mai larg\u0103 de solu\u0163ii \u00een plus fa\u0163\u0103 de unica abordare a finan\u0163\u0103rii bancare. \u201e\u00cen acest context consider\u0103m c\u0103 orice analiz\u0103 asupra atragerii de capital trebuie s\u0103 ia \u00een considerare mecanisme precum cooptarea unor noi parteneri sau investitori institu\u0163ionali, emiterea de obliga\u0163iuni, \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd chiar accesarea burselor prin Aero \u015fi BVB.\u201d <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nBani albi pentru zile negre<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte persoanele fizice, Adrian Codirla\u015fu spune c\u0103 ideal ar fi ca rom\u00e2nii s\u0103 \u015ftie c\u0103 economia func\u0163ioneaz\u0103 \u00een cicluri \u015fi c\u0103 avem perioade \u00een care economia cre\u015fte \u015fi perioade \u00een care economia scade \u015fi atunci c\u00e2nd economia cre\u015fte ar trebui s\u0103-\u015fi fac\u0103 rezerve de minim undeva la \u015fase luni-un an de zile de cheltuieli curente. \u201eO recesiune \u2013 am avut situa\u0163ii \u015fi \u00een Rom\u00e2nia \u2013 \u00een general a \u0163inut doi ani cel pu\u0163in. Deci ideal ar fi s\u0103 ne preg\u0103tim atunci c\u00e2nd e bine, c\u00e2nd economia cre\u015fte, dac\u0103 ne prinde f\u0103r\u0103 resurse c\u00e2nd, s\u0103 zicem, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 o recesiune, practic va trebui s\u0103 ne reducem cheltuielile, s\u0103 cre\u015ftem mult mai mult nivelul de pruden\u0163\u0103.\u201d Adic\u0103, explic\u0103 el, s\u0103 \u00eencerc\u0103m atunci s\u0103 economisim reduc\u00e2ndu-ne cheltuielile care sunt op\u0163ionale, precum ie\u015firile \u00een ora\u015f, vacan\u0163e \u015fi a\u015fa mai departe, pentru a acumula o rezerv\u0103 care s\u0103 ne ajute \u00een caz c\u0103 ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 un eveniment negativ neprev\u0103zut, cum ar fi reducerea veniturilor sau mai r\u0103u, concedieri ori restructur\u0103ri ale activit\u0103\u0163ii companiilor unde lucr\u0103m. \u201eDeci, dac\u0103 nu suntem preg\u0103ti\u0163i, practic e neap\u0103rat necesar s\u0103 recurgem la anumite sacrificii \u00een perioadele de recesiune. Nu putem s\u0103 ne p\u0103str\u0103m un nivel de trai, s\u0103 zic a\u015fa, optim. Ne-am putea p\u0103stra un nivel optim de trai dac\u0103 economisim \u00een perioadele de cre\u015ftere economic\u0103. \u00cens\u0103 \u015fi dac\u0103 economisim \u00een perioadele de boom, c\u00e2nd economia intr\u0103 \u00een recesiune, automat va trebui totu\u015fi s\u0103 devenim mai pruden\u0163i \u00een cheltuirea venitului.\u201d<\/p>\n

\nTot pe aceea\u015fi idee, Florin Andrei sus\u0163ine c\u0103 cele care adaug\u0103 greutate \u00een buget sunt cheltuielile socioculturale. \u201eDar \u00een acela\u015fi timp sunt \u015fi cele mai u\u015for de t\u0103iat.\u201d De asemenea, e de p\u0103rere c\u0103 \u00eenlocuirea mai rar\u0103 a electronicelor, a ma\u015finilor \u015fi nu numai este \u015fi aceasta o variant\u0103 de luat \u00een calcul pentru a supravie\u0163ui. Un aspect asupra c\u0103ruia Codirla\u015fu mai atrage aten\u0163ia este c\u0103 \u00een niciun caz nu trebuie s\u0103 \u0163inem economiile acas\u0103, pentru c\u0103 exist\u0103 prea multe tenta\u0163ii, de a cump\u0103ra diverse bunuri care poate nu sunt necesare, dar \u015fi din cauza riscurilor, cum e cel al furtului. \u201eDac\u0103 avem banii cash nu-i \u0163inem acas\u0103, \u00eei punem \u00een banc\u0103. M\u0103car s\u0103 lu\u0103m \u015fi o dob\u00e2nd\u0103 mic\u0103, dar o lu\u0103m, pe c\u00e2nd acas\u0103 nu lu\u0103m nimic \u015fi ne asum\u0103m doar ni\u015fte riscuri. Mai ales c\u0103 banii din banc\u0103, p\u00e2n\u0103 la 100.000 de euro, sunt garanta\u0163i prin Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar, n-avem cum s\u0103 s\u0103-i pierdem.\u201d<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nCu ou\u0103le \u00een mai multe co\u015furi<\/strong><\/p>\n

\nFlorin Andrei mai spune c\u0103 perioada curent\u0103 nu este oportun\u0103 pentru investi\u0163ii, cu at\u00e2t mai pu\u0163in \u00een cazul \u00een care le facem pe termen scurt sau cu inten\u0163ia de a retrage investi\u0163ia \u00een viitorul apropiat. \u201e\u00cen ultima perioad\u0103 investi\u0163iile nu au adus venituri constante. O nou\u0103 surs\u0103 de venit sau un venit crescut este cel mai bun instrument cu care se poate combate o criz\u0103. Desigur, o sc\u0103dere a cheltuielilor cu schimbarea modului de via\u0163\u0103 este o variant\u0103 posibil\u0103.\u201d Economiile, adaug\u0103 el, ne ofer\u0103 o siguran\u0163\u0103 a unor bani pu\u015fi de-o parte, dar nu recupereaz\u0103 cre\u015fterea infla\u0163iei \u00een totalitate. \u00cen cazul acelora care decid totu\u015fi s\u0103 investeasc\u0103, el recomand\u0103 diversificarea, ca \u201ecea mai bun\u0103 recomandare la care m\u0103 pot g\u00e2ndi. S\u0103 nu \u00ee\u0163i pui niciodat\u0103 toate ou\u0103le \u00een acela\u015fi co\u015f!\u201d. Vorbind tot de diversificare, Adrian Codirla\u015fu spune c\u0103 la \u00eendem\u00e2na rom\u00e2nului \u201ede r\u00e2nd\u201d este, de pild\u0103, diversificarea pe valute. \u201eOricine poate s\u0103 o fac\u0103. S\u0103 mearg\u0103 \u00een alte \u0163\u0103ri poate s\u0103 fie mai complicat, de\u015fi acum sunt o gr\u0103mad\u0103 de fintech-uri \u015fi, de exemplu, cu un dolar pot cump\u0103r\u0103 frac\u0163iuni de ac\u0163iuni la companii foarte mari, cum ar fi Microsoft sau Google sau Apple \u015fi a\u015fa mai departe.\u201d Codirla\u015fu mai spune c\u0103, dac\u0103 ne uit\u0103m la cum au evoluat diversele clase de active de la \u00eenceputul acestui an, cu excep\u0163ia real estate, clar toate au pierdut din valoare. \u201e\u015ei m\u0103rfurile, gen petrol, gaz, \u00een care e destul de greu de investit, au c\u00e2\u015ftigat, \u00eens\u0103 pe o volatilitate extrem de ridicat\u0103. \u015ei metalele pre\u0163ioase au sc\u0103zut. Deci cu excep\u0163ia real estate toate au \u00eenregistrat pierderi, \u00eens\u0103 \u00een contextul ratelor de dob\u00e2nd\u0103 ridicat\u0103 nu este exclus\u0103 o corec\u0163ie de pre\u0163 \u015fi pe acest sector.\u201d \u00cen \u0163\u0103rile dezvoltate aceast\u0103 corec\u0163ie spune c\u0103 are deja loc. Prin urmare, recomand\u0103 din nou \u00een discu\u0163ie diversificarea, pe mai multe \u0163\u0103ri, pe mai multe valute \u015fi pe mai multe clase de active.<\/p>\n

\n\u201e\u015ei pot s\u0103 le iau pe r\u00e2nd. Pe \u0163\u0103ri, vedem c\u0103 se comport\u0103 diferit \u015fi ciclurile economice pot s\u0103 nu fie corelate. C\u00e2nd e recesiune \u00eentr-o \u0163ar\u0103, s-ar putea \u00een alta s\u0103 nu fie, economia \u00een acea \u0163ar\u0103 s\u0103 mearg\u0103 foarte bine, \u015fi atunci investi\u0163iile f\u0103cute \u00een acea \u0163ar\u0103 s\u0103 ne asigure fondurile de care avem nevoie. De exemplu, mie \u00eemi plac, ca destinatie de investi\u0163ii, \u0163\u0103rile vorbitoare de limb\u0103 englez\u0103, adic\u0103 Statele Unite, Canada, Marea Britanie \u015fi Australia, deci care asigur\u0103 \u015fi o diversificare foarte bun\u0103 at\u00e2t pe valute, c\u00e2t \u015fi pe sectoare \u015fi la nivel global.\u201d Pe valute, spune c\u0103 vedem acum c\u00e2t de volatile sunt pie\u0163ele externe. \u201e\u00cen Rom\u00e2nia acest lucru s-a transferat prin volatilitatea dolar-leu, care am v\u0103zut c\u0103 a fost extrem de ridicat\u0103. Av\u00e2nd bani \u00een mai multe valute, automat ne men\u0163inem cumva constant\u0103 valoarea lor. Diversificarea asigur\u0103 reducerea volatilit\u0103\u0163ii. Mai mult, clasele de active la fel, se comport\u0103 diferit \u00een diversele faze ale ciclului economic. Spre exemplu, se tot spune c\u0103 titlul de stat e cel mai sigur activ. Am v\u0103zut \u015fi noi sc\u0103derea \u00een valoarea activelor pe care le avem la fondurile de pensii private, aceste sc\u0103deri au fost cauzate \u00een special de titlurile de stat de\u0163inute de aceste fonduri. Titlurile de stat au pierdut extrem de mult\u0103 valoare de la \u00eenceputul anului. De ce? Pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd ratele de dob\u00e2nd\u0103 cresc, titlul de stat pierde din valoare, pentru c\u0103 el d\u0103 o dob\u00e2nd\u0103 fix\u0103, dob\u00e2nd\u0103 care nu se ajusteaz\u0103 la cea din pia\u0163\u0103. Practic, cine l-a cump\u0103rat r\u0103m\u00e2ne cu dob\u00e2nd\u0103 mic\u0103 c\u00e2nd dob\u00e2nda pe pia\u0163\u0103 e mult mai mare, \u015fi infla\u0163ia este mult mai mare. De aici sc\u0103derea valorii acestor instrumente.\u201d Ac\u0163iunile, la r\u00e2ndul lor, spune c\u0103 pot oferi o protec\u0163ie foarte bun\u0103 la infla\u0163ie. \u201eDe ce? Pentru c\u0103 \u00een general, companiile pot s\u0103 transfere mai departe cre\u015fterile de costuri din pre\u0163. M\u0103 rog, a\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103 infla\u0163ia \u2013 \u015fi atunci se majoreaz\u0103 \u015fi profiturile companiilor, c\u00e2nd este infla\u0163ie. \u015ei implicit cursul bursier al actiunilor.\u201d Real estate-ul este \u015fi el, nu perfect, dar este hedging bun contra infla\u0163iei \u015fi poate s\u0103-\u015fi aib\u0103 locul \u00eentr-un portofoliu diversificat\u201d, mai spune reprezentantul CFA Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\nDespre criptomonede sus\u0163ine c\u0103 sunt extrem de volatile. \u201eS\u0103 zicem c\u0103 cineva ar putea investi dac\u0103 nu se sup\u0103r\u0103 dac\u0103 pierde acei bani. Depinde de apetitul lui la risc \u015fi de banii pe care \u00eei are. Dar acestea, cum am v\u0103zut, sunt extrem de volatile. \u00ce\u015fi pot face loc \u00eentr-un portofoliu diversificat, dar diversificat \u015fi cu alte active.\u201d<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201ePariuri\u201d pe m\u0103sura bugetului<\/strong><\/p>\n

\nCe procent din venit ar trebui investit \u00eens\u0103 lunar? \u201eCu c\u00e2t mai mult, cu at\u00e2t mai bine. Putem s\u0103 \u00eencepem cu 5%, cu 10%, \u015fi apoi s\u0103 cre\u015ftem \u00een timp, dac\u0103, bine\u00een\u0163eles, ne putem permite. Dar undeva la 5% nici nu e mult, se poate investi \u015fi se poate chiar automatiza aceast\u0103 investi\u0163ie. Sunt fonduri de investi\u0163ii oferite de c\u0103tre b\u0103nci, care efectiv trag banii din cont la o anumit\u0103 dat\u0103 stabilit\u0103 \u015fi investesc \u00een noi unit\u0103\u0163i de fond.\u201d \u00cen cazul familiilor cu venituri minime, dac\u0103 Florin Andrei crede c\u0103 iese din calcul posibilitatea economisirii. Adrian Codirla\u015fu, \u00een schimb, este de p\u0103rere c\u0103 \u015fi aceast\u0103 categorie a popula\u0163iei trebuie s\u0103 economiseasc\u0103, \u201edar, la venituri mici, \u015fi riscul asumat automat trebuie s\u0103 fie mai mic, pentru c\u0103 nu-\u015fi permit s\u0103 piard\u0103 acei bani\u201d. Prin urmare, le recomand\u0103 s\u0103 aleag\u0103, de exemplu, depozite bancare, obliga\u0163iuni, fonduri de investi\u0163ii, care au un risc ceva mai redus \u2013 \u201e\u00eentr-un depozit sau \u00eentr-o obliga\u0163iune, \u00eentr-un fond de obliga\u0163iuni, care le ofer\u0103 \u015fi lichiditate, \u015fi o rat\u0103 de cre\u015ftere\u201d. \u015ei Florin Andrei spune c\u0103 depozitele bancare \u00ee\u0163i aduc siguran\u0163a p\u0103str\u0103rii banilor, \u201edar dob\u00e2nda nu recupereaz\u0103 infla\u0163ia\u201d. \u00cen opinia lui, titlurile de stat sunt o variant\u0103 de investi\u0163ii \u00een cazul \u00een care nu se vor vinde \u00eenainte de termen ci se va a\u015ftepta \u00eencasarea cuponului.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nC\u00e2nd putem r\u0103sufla u\u015fura\u0163i?<\/strong><\/p>\n

\nReferitor la indicii care ne arat\u0103 c\u0103 o criz\u0103 a trecut, Codirla\u015fu spune c\u0103 sursa principal\u0103 care ni-i ofer\u0103 sunt evenimentele din pie\u0163ele interna\u0163ionale. \u201eNu exist\u0103, s\u0103 zicem, un anumit indicator care s\u0103 ne spun\u0103 c\u0103 acum, gata, s-a terminat. Exist\u0103 \u00eens\u0103 o serie de indicatori c\u0103 \u00eencep s\u0103 creasc\u0103, cum ar fi consumul care \u00eencepe s\u0103 creasc\u0103, cum ar fi \u00eencrederea \u00een economie, care \u00eencepe s\u0103 creasc\u0103, cum ar fi mai mult\u0103 lichiditate \u00een pia\u0163\u0103, care scade costurile de finan\u0163are. Ace\u015ftia ar fi, s\u0103 zicem, c\u00e2\u0163iva indicatori care pot ar\u0103ta c\u0103 a trecut, s\u0103 zicem, perioada mai grea \u015fi se revine pentru o cre\u015ftere mai substan\u0163ial\u0103.\u201d Florin Andrei ofer\u0103, de asemenea, dou\u0103 exemple: \u201econsumul popula\u0163iei \u015fi nivelul investi\u0163iilor imobiliare sunt indicatori foarte buni\u201d. Pe marginea aceluia\u015fi subiect, executivul de la CITR spune c\u0103 \u201ecel mai important lucru este s\u0103 realiz\u0103m faptul c\u0103 premisele pe baza c\u0103rora obi\u015fnuiam s\u0103 ne construim planurile de viitor s-au schimbat profund\u201d. Un studiu recent citat de C\u00eerl\u0103naru ar\u0103ta c\u0103 durata medie de via\u0163\u0103 a unei companii reprezentative pentru economia american\u0103 a sc\u0103zut de la 50 de ani la aproape 20. \u201eCeea ce \u00eenv\u0103\u0163\u0103m de aici este faptul c\u0103 mediul de afaceri este mult mai dinamic ast\u0103zi \u015fi c\u0103 nevoia de a pivota este continu\u0103. Astfel, nu mai putem vorbi despre perioade de calm \u00een care s\u0103 ne putem relaxa f\u0103r\u0103 s\u0103 fim nevoi\u0163i s\u0103 r\u0103spundem la provoc\u0103ri. Volatilitatea este noul statu quo iar adaptabilitatea \u015fi inova\u0163ia continu\u0103 sunt avantajele competitive ale prezentului. Investi\u0163iile orientate c\u0103tre inova\u0163ie \u015fi evolu\u0163ie sunt mereu necesare \u015fi ar trebui s\u0103 fie un obiectiv constant.\u201d<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n2008 vs. prezent<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen \u00eencheiere, Adrian Codirla\u015fu spune c\u0103 va urma o perioad\u0103 de incertitudine economic\u0103, \u201edeci e risc de recesiune, tehnic\u0103, chiar de recesiune, \u015fi trebuie s\u0103 fim pruden\u0163i\u201d.<\/p>\n

\n\"\"<\/a>\u00centr-o perspectiv\u0103 mai pozitiv\u0103, Florin Andrei sus\u0163ine c\u0103, de\u015fi \u00eenainte de orice criz\u0103 apare foarte mult\u0103 emo\u0163ie \u00een economie iar \u015ftirile alarmiste \u00eencep s\u0103 fie din ce \u00een ce mai dese, \u201ea\u015f puncta c\u0103 suntem \u00eentr-un climat total diferit fa\u0163\u0103 de 2008, popula\u0163ia nu este la fel de \u00eemprumutat\u0103, ratele sunt mai sustenabile, companiile nu mai sunt a\u015fa de \u00eemprumutate la b\u0103nci \u00eens\u0103 creditul furnizor este la niveluri foarte ridicate\u201d. Potrivit lui, suntem mai bine preg\u0103ti\u0163i fa\u0163\u0103 de 2008 \u015fi am avut la dispozi\u0163ie o perioad\u0103 mai mare de acumulare. Totu\u015fi, \u201einfla\u0163ia erodeaz\u0103 veniturile iar criz\u0103 energetic\u0103 ne va conduce la modalit\u0103\u0163i alternative de producere a energiei, \u00eens\u0103 implementarea ne va costa. Vor exista o serie de decizii economice ale politicului la nivel european prin care se va interveni \u00een pie\u0163e, financiar\u0103 \u015fi energetic\u0103, \u00eens\u0103 \u00een condi\u0163iile \u00een care pie\u0163ele nu mai sunt eficiente este rolul statului s\u0103 intervin\u0103.\u201d<\/p>\n

\nO viziune optimist\u0103 are \u015fi executivul din fruntea CITR. \u201eA\u015fa cum spunea Jose Garrido de la FMI la recentul congres Insol Europe, fiecare criz\u0103 este diferit\u0103 \u015fi fiecare solu\u0163ie ar trebui s\u0103 fie diferit\u0103, iar Uniunea European\u0103 depune ast\u0103zi eforturi pentru dezvoltarea unor mecanisme moderne de sus\u0163inere a afacerilor aflate \u00een dificultate. Este vorba despre mecanismele derestructurare\u201d. Potrivit lui, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd din experien\u0163a crizei financiare din 2008, principalul obiectiv este acum acela de a asigura rezilien\u0163a \u015fi a sus\u0163ine eforturile antreprenorilor \u015fi companiilor, de a pivota \u00een fa\u0163a unor evenimente neprev\u0103zute. \u201eAceste mecanisme, acordul de restructurare \u015fi concordatul preventiv, pot fi aplicate \u00een orice industrie \u015fi sunt orientate spre salvarea companiei \u015fi spre dezvoltarea businessurilor.\u201d \u00cen plus, executivul subliniaz\u0103 c\u0103 mecanismele aduc, pe l\u00e2ng\u0103 oportunitatea de redresare a companiilor, \u015fi nevoia de a schimba mindsetul mediului de business, de la teama de e\u015fec la motoare de relansare. \u201ePreven\u0163ie \u015fi timpuriu sunt cele dou\u0103 elemente esen\u0163iale ale filosofiei acestor proceduri. \u00cen concret, prin acordul de restructurare, companiile pot adresa rapid \u015fi adaptat nevoilor specifice, \u00eentr-un cadru reglementat de negociere, care s\u0103 le permit\u0103 restructurarea activit\u0103\u0163ii \u015fi a datoriilor. Odat\u0103 agreat de p\u0103r\u0163ile implicate, acordul prime\u015fte garan\u0163ia unei solu\u0163ii confirmate de un judec\u0103tor.\u201d<\/p>\n

\nEl mai spune c\u0103 \u201eRom\u00e2nia este mai mult ca oric\u00e2nd conectat\u0103 la strategiile \u015fi viziunea european\u0103 \u00een materia rezilien\u0163ei economice \u015fi a mecanismelor de sprijin \u00een favoarea companiilor.\u201d Principala provocare, adaug\u0103 C\u00eerl\u0103naru, vine \u00een domeniul aplic\u0103rii \u015fi aplicabilit\u0103\u0163ii. \u201eDegeaba avem legisla\u0163ie modern\u0103 \u015fi cele mai bune inten\u0163ii, dac\u0103 nu ac\u0163ion\u0103m la timp \u015fi nu con\u015ftientiz\u0103m avantajul competitiv pe care \u00eel putem ob\u0163ine construind rezisten\u0163\u0103 \u015fi adaptabilitate ca mecanism preventiv \u00een loc s\u0103 fim nevoi\u0163i s\u0103 amput\u0103m, atunci c\u00e2nd este prea t\u00e2rziu. Cred c\u0103 putem fi optimi\u015fti asupra capacit\u0103\u0163ii noastre de adaptare \u015fi asupra posibilit\u0103\u0163ii de a identifica oportunit\u0103\u0163i \u00eentr-un context economic dificil, cu condi\u0163ia s\u0103 con\u015ftientiz\u0103m c\u0103 fiecare criz\u0103 este diferit\u0103 \u015fi c\u0103 r\u0103spunsul trebuie s\u0103 fie adaptat.\u201d Este evident, mai spune C\u00eerl\u0103naru, faptul c\u0103 aspecte precum infla\u0163ia, dob\u00e2nzile de referin\u0163\u0103 \u015fi stabilitatea economiilor care reprezint\u0103 principalii parteneri de afaceri ai Rom\u00e2niei sunt factori pe care trebuie s\u0103 \u00eei lu\u0103m \u00een calcul. \u201eOrice strategie pe termen scurt \u015fi mediu trebuie s\u0103 ia \u00een considerare o poten\u0163ial\u0103 \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163ire a acestor factori, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a se las\u0103 prad\u0103 unui pesimism paralizant.\u201d  <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eC\u00e2nd te ui\u0163i la cheltuielile tale, dac\u0103 po\u0163i t\u0103ia, \u00eenseamn\u0103 ca acestea au un grad de op\u0163ionalitate. Ar trebui s\u0103 ne uit\u0103m la nevoile absolut necesare \u015fi la modul \u00een care vedem performan\u0163a pe care o putem avea m\u00e2ine, \u00een func\u0163e de scenarii. Plec\u00e2nd de la o premis\u0103 u\u015for pesimist\u0103.\u201d <\/strong><\/em><\/span><\/p>\n

\nPaul Dieter C\u00eerl\u0103naru, CEO, CITR<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n

\n

\n\"\"<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n

\n\u201eIdeal ar fi s\u0103 \u015ftim c\u0103 economia func\u0163ioneaz\u0103 \u00een cicluri \u015fi c\u0103 avem perioade \u00een care economia cre\u015fte \u015fi perioade \u00een care economia scade \u015fi atunci c\u00e2nd economia cre\u015fte ar trebui s\u0103-\u015fi fac\u0103 rezerve de minimum undeva la \u015fase luni-un an de zile de cheltuieli curente.\u201d <\/strong><\/em><\/span><\/p>\n

\nAdrian Codirla\u015fu, vicepre\u015fedinte, CFA Rom\u00e2nia<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n

\n

\n\"\"<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n

\n\u201ePresiunea salarial\u0103 se va resim\u0163i \u015fi \u00een anul urm\u0103tor astfel c\u0103 orice m\u0103rire a bazei de salarii va \u00eensemna \u015fi afectarea bazei de profitabilitate. Asigurarea unui cash flow sustenabil ar trebui s\u0103 fie pe agenda tuturor companiilor pentru a putea face fa\u0163\u0103 unor eventuale probleme ale clien\u0163ilor. Industriile puternic dependente de gaz natural \u015fi energie ar trebui s\u0103 aib\u0103 estim\u0103ri de business bine fundamentate pentru a putea asigura eficien\u0163a opera\u0163iunilor.\u201d <\/strong><\/em><\/span><\/p>\n

\nFlorin Andrei, analist financiar \u015fi fost Secretar de Stat \u00een Ministerul Finan\u0163elor<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n

\n

\n8 pa\u015fi pe care \u00eei po\u0163i urma pentru ca o criz\u0103 financiar\u0103 s\u0103 nu te prind\u0103 nepreg\u0103tit:<\/strong><\/span><\/p>\n

\n1. Maximizarea economiilor \u00een lichidit\u0103\u0163i;<\/strong><\/p>\n

\n2. Analizarea cheltuielilor lunare \u00een vederea stabilirii bugetului necesar \u00een caz de urgen\u0163\u0103;<\/strong><\/p>\n

\n3. Minimizarea facturilor lunare (limitarea timpului de utilizare a electrocasnicelor, de pild\u0103) \u015fi administrarea atent\u0103 a acestora; <\/strong><\/p>\n

\n4. Identificarea unor surse care ar putea s\u0103 ajute \u00een economisire (folosirea milelor de c\u0103l\u0103torie \u00een locul banilor pentru a cump\u0103ra bilete de avion, a cardurilor cadou neutilizate etc.);<\/strong><\/p>\n

\n5. \u00cenchiderea datoriilor de pe cardul de credit \u015fi negocierea unei oferte mai bune pentru acesta;<\/strong><\/p>\n

\n6. Identificarea unor extra-surse de venit (v\u00e2nzarea unor bunuri nefolosite, contracte \u00een regim de freelancing \u015f.a.m.d.);<\/strong><\/p>\n

\n7. Schimbarea asigur\u0103rii cu una mai rentabil\u0103;<\/strong><\/p>\n

\n8. P\u0103strarea bunurilor (cas\u0103, ma\u015fin\u0103 \u015fi nu numai) \u00een condi\u0163ii optime, pentru a nu cheltui pe repara\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

\nSursa: Investopedia<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Evenimentele ultimilor ani au venit ca o avalan\u015f\u0103 asupra economiilor interna’ionale, gener\u00e2nd o serie de schimb\u0103ri profunde \u00een comportamentul de consum al clien\u0163ilor, \u00een opera\u0163iunile companiilor, \u00een m\u0103surile guvernelor. Pe mul\u0163i \u00eens\u0103, vremurile de incertitudine economic\u0103 \u00eei prind nepreg\u0103ti\u0163i, iar rom\u00e2nii nu stau deloc bine la capitolul \u201eeduca\u0163ie financiar\u0103\u201d. Am vorbit a\u015fadar cu c\u00e2\u0163iva speciali\u015fti […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,511,512],"tags":[235,201,202,188,12985,7586],"class_list":["post-211008","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-afaceri","category-revista-bm","tag-business","tag-companii","tag-cover-story","tag-economie","tag-lichiditate","tag-rezerve"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/211008","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=211008"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/211008\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=211008"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=211008"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=211008"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}