{"id":21020,"date":"2010-06-14T09:00:00","date_gmt":"2010-06-14T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=21020"},"modified":"2026-04-02T17:04:44","modified_gmt":"2026-04-02T17:04:44","slug":"cum-au-trecut-companiile-low-cost-in-liga-mare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=21020","title":{"rendered":"Cum au trecut companiile low-cost in liga mare"},"content":{"rendered":"<p>Natasa Kazmer este de opt ani &#8220;omul de la Wizz Air&#8221;. S-a angajat<br \/>\nin companie de la startul acesteia, a participat de la sedintele de<br \/>\nstrategie pana la fiecare conferinta de presa pentru lansare sau<br \/>\npozitionare si la toate sedintele de marketing. La inceput, jobul<br \/>\nparea mai usor; cand s-a angajat in Wizz, avea o echipa de 14<br \/>\npersoane si o secretara, echipa &#8220;normala din punct de vedere<br \/>\nnumeric&#8221; pentru coordonarea departamentului de marketing si<br \/>\ncorporate affairs.<\/p>\n<p>Din 2009, Natasa Kazmer a ramas fara secretara si cu o singura<br \/>\npersoana in subordine. Si munceste mult mai mult. Per total insa, e<br \/>\nmultumita: Wizz Air, care a implinit in luna mai sase ani de la<br \/>\ninfiintare (cu peste 22 de milioane de pasageri transportati in<br \/>\naceasta perioada), a trecut peste 2009 cu o crestere de 30%, in<br \/>\nconditiile in care veniturile companiilor aeriene si numarul<br \/>\npasagerilor au scazut in medie cu 12-20%.<br \/>\nStartul in 2010 a fost destul de bun pentru Wizz Air, povesteste<br \/>\nKazmer, iar rezultatele primului semestru ar fi aratat si mai bine<br \/>\ndaca nu ar fi erupt niciun vulcan in Islanda.<\/p>\n<p>Povestea cu Eyjafjoell a adus Wizz pierderi de 10 milioane de<br \/>\neuro &#8211; odata cu anularea a 930 de zboruri si a unui minus de<br \/>\n135.000 de pasageri. &#8220;In primul trimestru din 2010 am vazut o<br \/>\nnormalizare, pasagerii s-au intors, cifrele aratau cam la fel cu<br \/>\nprimul semestru din 2008 &#8211; insa odata cu eruptia, am pierdut din<br \/>\nnou controlul asupra a cum va fi 2010.&#8221;<\/p>\n<p><a href=\n\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/analize\/transporturi\/cele-mai-mari-companii-aeriene-din-romania-slideshow6216072\"\ntarget=\"_blank\"><img width=\"448\" height=\"31\" src=\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5854\/6367715\/2\/banda-companii-aeriene.jpg?width=448&#038;height=31\"\nalt=\"\" \/><\/a><\/p>\n<p>Eyjafjoell nu e insa singurul necaz in ceea ce priveste Europa<br \/>\nde Est: nici economiile din zona nu o duc prea bine, iar bugetarile<br \/>\nWizz Air au luat in calcul un 2010 mai prost decat 2009; &#8220;tarile<br \/>\ndin CEE sunt puternic afectate de criza si au datorii publice mari,<br \/>\ncombustibilul se scumpeste din nou, iar slabirea dolarului ne<br \/>\nincurca destul de mult la raportare&#8221;, explica oficialul Wizz,<br \/>\ncompanie al carei business este concentrat 100% in Europa de<br \/>\nEst.<\/p>\n<p>Expunerea Wizz in CEE face ca operatorul low-cost sa fie afectat<br \/>\nde orice stiri proaste ar veni dinspre Varsovia, Bucuresti,<br \/>\nBudapesta, Praga, Kiev sau Sofia: &#8220;Cea mai mare parte a afacerilor<br \/>\nWizz este concentrata in Polonia si Romania, dar orice influenta<br \/>\nmacroeconomica negativa dinspre celelalte piete e la fel de rea,<br \/>\ndeoarece sunt piete in dezvoltare si trebuie sa ne uitam la toate<br \/>\ncu egala atentie&#8221;.<\/p>\n<p>Desi 2009 a fost caracterizat drept un an greu de toate<br \/>\ncompaniile aeriene care opereaza in Romania, Kazmer spune ca pentru<br \/>\nWizz anul trecut a adus profit. Este adevarat, nu atat de mult ca<br \/>\nin 2008: &#8220;Suntem profitabili in Romania si vom folosi acest profit<br \/>\npentru a il reinvesti in bazele noastre din Romania, dar si pentru<br \/>\na mentine sau a scadea tarifele, lucru pe care l-am facut si in<br \/>\n2009&#8221;.<\/p>\n<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>Strategia cu tarifele scazute nu a fost anul trecut<br \/>\nexclusivitatea low-costului. Si companiile de linie au preluat<br \/>\nmodelul, deoarece, cel putin pentru 2009, aceasta a fost principala<br \/>\nproblema: scaderea a fost mai mare in cazul veniturilor decat a<br \/>\nnumarului de pasageri. Emil Delibashev, country manager al British<br \/>\nAirways in Romania, spune ca promotiile pe care le-au facut<br \/>\ncompaniile aeriene au scazut destul de mult profitabilitatea, dar<br \/>\nsi veniturile: &#8220;Chiar si asa, numarul pasagerilor ramane foarte<br \/>\nimportant &#8211; mai ales daca ii fidelizam si ii vom avea pe cursele<br \/>\nnoastre si cand economia isi va mai reveni&#8221;.<\/p>\n<p>Pe aceeasi idee merge si Natasa Kazmer, desi modelul de business<br \/>\nal low-costului maghiar difera destul de mult de cel al companiilor<br \/>\nde linie si desi mai multi pasageri la tarife scazute inseamna si<br \/>\nyield-uri mai mici.<\/p>\n<p>&#8220;Dar e mai bine asa&#8221;, considera Kazmer, mentionand ca scaderea<br \/>\ntarifelor nu era neaparat anul trecut o chestiune de bifat in<br \/>\nstrategia Wizz, ci a fost cumva impusa de piata. Natasa Kazmer<br \/>\npovesteste ca toata lumea din companie stie ca preturile trebuie<br \/>\ntinute jos si astfel cel mai important departament din companie<br \/>\neste cel de revenues managers: &#8220;Sunt analisti care urmaresc in timp<br \/>\nreal gradul de incarcare al fiecarui avion: in functie de cate<br \/>\nbilete s-au vandut pe o cursa, de cate zile mai sunt pana la zbor,<br \/>\nde interogarile pentru acel zbor pe site si de tariful mediu platit<br \/>\nde cei care au cumparat preturile variaza, mergand in sus sau in<br \/>\njos&#8221;.<\/p>\n<p>Scopul e unul singur: ca avionul sa nu decoleze fara un grad de<br \/>\nincarcare de 83%. Indiferent de cat platesc pasagerii?<br \/>\n&#8220;Indiferent&#8221;, spune Kazmer, 83% fiind echilibrul perfect intre<br \/>\nacoperirea costurilor fixe si o marja acceptabila de profit. Cele<br \/>\nmai mari costuri sunt cele cu combustibilul (27%) si taxele de<br \/>\naeroport(16-17%), care insa pot diferi de la oras la oras. Cand<br \/>\nvine vorba de aeroporturi, Natasa Kazmer are multe de spus: este<br \/>\nnemultumita de Targu-Mures, aeroport in care Wizz a avut prima baza<br \/>\ndin Romania (baza care a fost ulterior mutata la Cluj, &#8220;deoarece<br \/>\nTargu-Mures nu si-a indeplinit promisiunile&#8221;), dar mai ales este<br \/>\nnemultumita de Baneasa &#8211; &#8220;pentru ca mareste tot timpul taxele si<br \/>\npentru ca nu se zboara noaptea&#8221;. Din aceasta cauza, Kazmer<br \/>\nconsidera ca dezvoltarea zborurilor Wizz din Capitala este<br \/>\nlimitata, dar ca ramane viabila dezvoltarea de pe aeroporturile<br \/>\nregionale, mai ales de la Cluj.\n <\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>De la aeroporturile regionale asteapta Kazmer cea mai mare<br \/>\ncrestere in 2010, dat fiind ca a planificat pentru acest an o<br \/>\ncrestere de 20%, in termeni de pasageri. Astfel, obiectivul Wizz<br \/>\nAir pentru 2010 este de peste 2 milioane de pasageri, fata de 1,6<br \/>\nmilioane in 2009.<\/p>\n<p>Cresterea va veni, dupa cum explica Natasa Kazmer, din<br \/>\nsuplimentarea zborurilor &#8211; in special pe destinatii din Italia si<br \/>\nSpania (care merg cel mai bine din Romania), iar pe termen mai<br \/>\nlung, pe destinatii din Marea Britanie, tara in care Wizz zboara<br \/>\ncel mai mult de pe alte baze din CEE.<\/p>\n<p>Atingerea pragului de 2 milioane de pasageri si chiar depasirea<br \/>\nlui nu sunt doar obiectivele Wizz Air. Si Blue Air, actualul lider<br \/>\nde piata &#8211; care a avut anul trecut 1,71 milioane de pasageri,<br \/>\ndepasind pentru prima oara liderul anterior al pietei, TAROM &#8211;<br \/>\nvizeaza de asemenea depasirea pragului de 2 milioane de pasageri<br \/>\ntransportati. Diferenta fata de anii anteriori, cand cele doua<br \/>\ncompanii se luptau pe cifre pentru a prelua suprematia pe piata<br \/>\nlow-cost, este ca acum lupta s-a mutat in liga mare: in 2009, Blue<br \/>\nAir si Wizz Air nu au fost doar liderii pietei low-cost, dar au<br \/>\nintrat si in top trei al pietei de aviatie, flancand TAROM in ceea<br \/>\nce priveste numarul de pasageri.<\/p>\n<p>Asadar, compania nationala nu a fost depasita de Lufthansa sau<br \/>\nde Air France-KLM, cum se astepta piata, ci de o companie low-cost.<br \/>\nSau, mai precis, de una smart-flying, concept cu care se identifica<br \/>\nacum Blue Air. Compania controlata de Nelu Iordache a avut de<br \/>\nasemenea un an bun in 2009. Chiar daca nu a mai postat profit net<br \/>\nca in anii anteriori, Blue Air si-a crescut numarul de pasageri cu<br \/>\npeste 20% si a ajuns la o cifra de afaceri de 140 de milioane de<br \/>\neuro. Pentru acest an, oficialii Blue Air estimeaza o crestere cu<br \/>\n40%.<\/p>\n<p>Daca cele doua companii altadata low-cost &#8211; acum una de smart<br \/>\nflying (Blue Air) si cealalta ultra low-cost (Wizz Air) &#8211; vizeaza<br \/>\nfiecare depasirea a 2 milioane de pasageri, ce face fostul lider al<br \/>\npietei? In bugetarea pentru 2010, TAROM si-a propus o cifra de<br \/>\nafaceri cu 54% mai mare decat anul trecut si un profit de 397.000<br \/>\nde euro, cifre pe care analistii le considera imposibil de atins in<br \/>\nconditiile actuale de piata.<\/p>\n<p>Din punctul de vedere al valorii companiei, foarte important<br \/>\neste si obiectivul de atingere a 22% cota de piata. Anul trecut,<br \/>\nTAROM a avut o cota de piata de 19%. Cam aici se situeaza cotele de<br \/>\npiata a Air France &#8211; KLM si a Lufthansa &#8211; compania germana va avea<br \/>\ninsa in 2010 avantajul integrarii zborurilor Austrian, ceea ce ar<br \/>\nputea duce numarul de pasageri la peste 1 milion si ar putea<br \/>\napropia compania germana de top 3 al pietei &#8211; mai precis, de noul<br \/>\ntop 3 al p;etei, care include si companiile low-cost. Pentru ca,<br \/>\ndesi IATA nu ia in considerare companiile low-cost, evolutia<br \/>\nacestora de anul trecut arata ca ele nu mai pot fi excluse din<br \/>\nstatistici.\n <\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>Din totalul de peste 7 milioane de pasageri transportati anul<br \/>\ntrecut, companiile low-cost au luat aproape jumatate, cea mai mare<br \/>\nparte a restului fiind adjudecata de TAROM, Air France-KLM,<br \/>\nLufthansa &#038; Austrian, Carpatair si Malev.<\/p>\n<p>Sa fie doar criza sau e normal ca maxim zece companii aeriene sa<br \/>\nisi dispute piata din Romania? Fata de segmentarea din anii<br \/>\ntrecuti, 2010 aduce o consolidare. &#8220;Asta vine odata cu maturizarea<br \/>\npietei&#8221;, considera Karsten Benz, directorul de vanzari al Lufthansa<br \/>\npentru Europa. Benz considera ca, in timp, piata selecteaza<br \/>\noperatorii si ca cei care nu au &#8220;chimie&#8221; cu piata respectiva se<br \/>\nretrag.<\/p>\n<p>Dincolo de piata romaneasca, Wizz incepe sa aiba o reactie din<br \/>\nce in ce mai buna cu piata europeana. Compania, care are acum 26 de<br \/>\nAirbus 320 in operare, ar putea intra in aceasta vara in top 3 al<br \/>\ncompaniilor low-cost europene. O analiza a anna.aero arata ca, in<br \/>\naugust 2010, Wizz Air ar putea depasi compania nordica Norwegian si<br \/>\nar putea deveni locul 3 european dupa Ryanair si easyjet. Se pare<br \/>\nasadar ca ofensiva roz nu are loc doar in Romania.<\/p>\n<p>Ramane insa de urmarit soliditatea cresterii, pe masura ce<br \/>\ncompania va vorbi mai liber si despre cifre. Pentru 2009, cu un<br \/>\ntarif mediu de 50 de euro pentru un bilet si 8 milioane de pasageri<br \/>\ntransportati, afacerile companiei se invart in jurul valorii de 400<br \/>\nde milioane de euro, iar piata vorbeste de un profit net de 5%.<br \/>\nDeocamdata suna destul de sanatos. Dar, sa ne uitam la cei mai<br \/>\nexperimentati. Sir Stelios Haji-Ioannau, fondatorul si fostul sef<br \/>\nal easyjet, tocmai s-a retras de la conducerea companiei dupa 15<br \/>\nani, deoarece a considerat ca strategia de crestere a companiei e<br \/>\nprea rapida si prea ambitioasa: &#8220;Nu imi place cresterea rapida. Nu<br \/>\ne o strategie buna pe termen lung&#8221;.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Incepand de anul trecut, oamenii au cheltuit si cheltuie din ce in ce mai putin pe transport. Sa fie doar acesta motivul pentru care o companie est-europeana low-cost a ajuns numarul trei pe piata aeriana din Romania si se lupta cot la cot cu liderii pietei locale pentru locul intai?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7142],"tags":[214,8743,10121,6907,8018,6838,11315],"class_list":["post-21020","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-transporturi","tag-avioane","tag-blue-air","tag-calatori","tag-low-cost","tag-planuri","tag-transporturi","tag-wizz-air"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21020","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21020"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21020\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40727,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21020\/revisions\/40727"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21020"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21020"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21020"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}