Luna trecuta, Reback i-a insotit prin Washington pe Adam si
\nShivaun Raff, sotii antreprenori care au dezvoltat comparatorul de
\npreturi online Foundem. Cei trei s-au intalnit cu functionari ai
\nCongresului si cu oficialii antitrust din Ministerul Justitiei si
\ndin Comisia Federala de Comert (FTC).<\/p>\n
Scopul lor era sa promoveze plangerea din 2006 a celor doi soti,
\ncare sustineau ca algoritmii asa-zisi obiectivi ai motorului de
\ncautare Google au prabusit site-ul Foundem in subsolul listei cu
\nrezultate. Nu numai atat, dar Google a crescut si tarifele pe care
\nFoundem a trebuit sa le plateasca pentru publicitatea asociata cu
\nrezultatele cautarii.<\/p>\n
Aceste miscari, sustin cei doi soti, le-au scos site-ul din
\nprim-plan, iar mai tarziu Google si-a promovat propriile servicii
\nde comparare de preturi.
\nGoogle este “arbitrul tuturor lucrurilor pe internet si isi
\nfavorizeaza proprietatile in dauna celorlalti”, a explicat Reback,
\nin timp ce statea la o cafea cu cuplul de antreprenori. “Ei vor sa
\ncontroleze traficul de pe internet si orice le submineaza aceasta
\neste tratat ca o amenintare.”<\/p>\n
Google sustine ca misiunea sa este sa le ofere utilizatorilor
\ninformatia pe care o cauta, chiar daca asta inseamna sa dea
\nprioritate continutului propriu si sa lase in umbra site-urile
\nconsiderate a nu oferi informatii relevante. “Sa pretinzi unui
\nmotor de cautare sa nu inoveze si sa nu arate rezultatele intr-un
\nmod benefic pentru utilizatori inseamna sa subminezi chiar scopul
\nlegislatiei noastre privind competitia”, comenteaza Matthew Bye,
\navocat al Google.<\/p>\n
Dar deciziile companiei in aceste privinte ar putea in curand
\najunge sub lupa unor autoritati mai inalte. De-a lungul ultimilor
\nani, motorul de cautare a devenit aproape singurul folosit pentru
\ncautari pe internet, asa incat Google a ajuns sa dicteze ce
\ninformatie ajunge sa fie vizibila pentru public.<\/p>\n
Cota de piata tot mai mare a generat si profituri spectaculoase,
\ndar si o atentie nedorita din partea autoritatilor de
\nreglementare.<\/p>\n
La aproape un deceniu dupa ce Google a promis ca sintagma “Nu
\nface rau” ii va ghida activitatile, guvernul federal examineaza
\nachizitiile si actiunile companiei cum n-a mai facut-o pana acum,
\ncautand sa vada daca puterea de care dispune ingradeste competitia
\nin zona de cautare si de publicitate online. “Nu doar ca ei sunt pe
\necranul radarului, sunt chiar in centrul radarului”, afirma Tim Wu,
\nprofesor la Universitatea Columbia si autor al cartii in curs de
\naparitie “The Master Switch: The Rise and Fall of Information
\nEmpires”, despre monopolurile tehnologice. “Daca esti angajat al
\nguvernului federal si ai ca obiect de activitate actiunile
\nantitrust, atunci esti cu ochii pe Google.”<\/p>\n
Compania a reusit pana acum sa se strecoare prin cele mai multe
\ncontroale ale autoritatilor. La 21 mai, Comisia Federala de Comert
\n(FTC) a aprobat tranzactia de 750 de milioane de dolari prin care
\nGoogle a cumparat AdMob, un startup din domeniul publicitatii pe
\nmobil. Membrii comisiei intentionasera sa se opuna achizitiei,
\nanuntand chiar ca tranzactia “ridica serioase probleme antitrust”.
\nDar pana la urma FTC a dat unda verde intelegerii, cu ideea ca
\nintrarea Apple pe aceasta piata va facilita competitia.<\/p>\n
<\/p>\n
Cu toate acestea, Google ar putea vedea in aceasta vara cat de
\nincomod poate deveni Washingtonul pentru firmele de talia sa.
\nJudecatorul federal Denny Chin este asteptat sa se pronunte in
\nurmatoarele luni in privinta unei intelegeri facute de Google cu
\nautori si editori de carti si sa stabileasca daca nu cumva aceasta
\nofera Google un control prea mare asupra milioanelor de carti din
\nbiblioteci pe care le-a scanat pentru Google Books. Ministerul
\nJustitiei s-a opus deja de doua ori acestei intelegeri.<\/p>\n
In acelasi timp, propriii pasi gresiti ai companiei i-au adus pe
\ncap noi investigatii. Luna trecuta a recunoscut ca masinile
\nechipate cu camere video ce fotografiaza strazile din intreaga lume
\npentru programul Street View al serviciului Google Maps au adunat
\ndin greseala fragmente de comunicatii de la cei care foloseau
\nretele wireless neparolate. Promotorii dreptului la intimitate au
\nsarit in sus, in vreme ce FTC si autoritatile de reglementare din
\nEuropa au anuntat ca studiaza problema.<\/p>\n
Luate impreuna, aceste anchete sunt un test pentru capacitatea
\nguvernului federal de a da piept cu o companie altminteri admirata
\nsi apreciata si de a aborda o serie de chestiuni profund dificile.
\nPot exista monopoluri in domeniul online, cand competitia este la
\nun clic distanta? Ce putem denumi comportament anticompetitiv
\nintr-o economie strans interconectata, unde insasi dimensiunea
\ncompaniilor mari le permite sa opereze mai eficient si prin asta sa
\ncreasca si mai mari? Sunt cumva consumatorii afectati de faptul ca
\nmai multe servicii sunt puse laolalta, dar totul este
\ngratuit?\n <\/p>\n
Executivii Google admit motivele pentru care au atras atentia
\nautoritatilor. “Ne facem tot mai mari si am dat peste cap anumite
\nsectoare din industrie”, explica Alan Davidson, seful de politici
\npublice pentru SUA la Google. “{tim ca avem o tinta imensa desenata
\npe spate”, glumeste el.<\/p>\n
La Washington nu exista o parere unitara cu privire la cele mai
\nadecvate prevederi ale legislatiei privind competitia si ce ar
\ntrebui sa aduca viitorul pentru Google. Or, ambele chestiuni au
\nmize financiare importante in spate. Sunt companii ca AT&T si
\nMicrosoft, care fac un lobby foarte intens impotriva Google in zona
\npoliticilor publice.\n <\/p>\n
<\/p>\n
AT&T este cel mai mare inamic al Google in ce priveste
\n“neutralitatea internetului”, un termen folosit de Google si de
\naltii care se tem ca furnizorii de telecomunicatii ar putea sa
\nlimiteze largimea de banda pentru anumite servicii de internet,
\ndescurajand inovarea. Microsoft ofera e-mail si alte tipuri de
\nservicii in competitie cu Google si are un motor de cautare cu
\n11,8% din piata din SUA. (Google are 64,4%, iar Yahoo! are 17,7%,
\npotrivit ComScore.)<\/p>\n
Microsoft este si membru cotizant, impreuna cu Amazon.com si
\nYahoo!, al Open Book Alliance, un grup fondat de Reback ca sa se
\nopuna contractelor incheiate pentru Google Books.<\/p>\n
Google afiseaza o atitudine increzatoare, aparent cavalereasca.
\nBirourile sale din Washington, aflate la cateva bloc;ri distanta de
\nCasa Alba, ofera aceeasi impresie placuta intalnita in alte spatii
\nale companiei, prin scaunele de masaj si mesele de foosball.<\/p>\n
Pentru a-si sublinia si mai mult caracterul deschis, compania
\nfoloseste un spatiu public de intalniri pentru a gazdui reuniuni
\nregulate deschise publicului, cum ar fi discutii cu scriitori si
\nchiar un simpozion recent despre folosirea energiei in consumul
\ncasnic, unde a venit Carol Browner, un inalt consilier al Casei
\nAlbe pe acest domeniu.<\/p>\n
Cand vine vorba despre supravegherea guvernamentala, executivii
\ncompaniei desfid premisa ca ar fi ajuns sa aiba putere de monopol,
\ndesi cota de piata a companiei creste continuu. Ei sustin ca Google
\neste inca un jucator minor in piata globala de publicitate, care
\ntotalizeaza 800 de miliarde de dolari anual.
\nGoogle sustine si ca evidentierea in paginile de rezultate a
\npropriilor sale servicii in dauna celor ale concurentei este buna
\npentru consumatori si nu daunatoare.<\/p>\n
Faimosul sau algoritm de cautare, conceput de unul dintre
\nfondatori, Larry Page, la Stanford in anii ’90, foloseste o serie
\nde formule complexe si opace ca sa ierarhizeze site-urile din
\ngrupul de rezultate ale cautarii. Algoritmul este responsabil de
\nceea ce Google numeste “afisarile organice” care apar pe pagina de
\nrezultate a unei cautari.<\/p>\n
Dar din ce in ce mai mult, Google prezinta deasupra rezultatelor
\nsau intercalat intre acestea linkuri catre propriile sale servicii,
\ncum ar fi cele de harti, carti, afaceri locale sau YouTube. Oamenii
\ncompaniei sustin ca utilizatorii sunt avantajati de oferirea unor
\nasemenea rezultate usor accesibile.<\/p>\n
Criticii sustin ca firma se autopromoveaza si ca isi impune
\npropriul continut chiar in acele zone unde alte site-uri au
\nperformante mai bune. Ca sa duca aceasta lupta, dar si altele,
\nGoogle a angajat peste o duzina de experti in politici publice,
\ninclusiv noua lobbisti acreditati si un corp de relatii publice
\ncompus din patru persoane. Compania apeleaza si la cel putin patru
\nfirme de comunicare si PR din Washington.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Potrivit datelor publice, Google a cheltuit in 2009 peste 4
\nmilioane de dolari pentru activitati de lobby, o crestere de 160%
\nfata de 2007. Mare parte din acei bani au fost cheltuiti prin
\nintermediul a doua firme de lobby bine infipte la Washington –
\nPodesta Group si Franklin Square Group. Google este inca depasit de
\nprincipalii adversari: in 2009, AT&T a cheltuit 14,7 milioane
\nde dolari pentru lobby. Microsoft a cheltuit doar 6,7 milioane de
\ndolari.<\/p>\n
In multe aspecte, ofensiva Google de la Washington pare in mare
\nparte incununata de succes. In ultimii cativa ani a castigat
\nbatalii cu privire la neutralitatea internetului, a militat pentru
\ndeschiderea unor noi parti din spectrul wireless pentru mai multe
\ndispozitive, a reusit sa obtina aprobarea autoritatilor pentru
\ntoate achizitiile initiate si a izbutit sa impiedice orice
\nschimbari legislative importante cu privire la intimitate.<\/p>\n
Chiar in aprilie, activistii dreptului la intimitate, care de
\nmult au pus ochii pe Google, au fost dezamagiti cand Congresul a
\npublicat un proiect de lege menit sa reglementeze practicile de
\ncolectare a informatiilor de pe internet – o premiera pentru
\nStatele Unite.<\/p>\n
In proiect se cerea site-urilor sa distruga datele referitoare
\nla utilizatori dupa 18 luni sau sa le anonimizeze si sa ofere
\nutilizatorilor acces la gestionarea propriului profil de internet,
\ncare sa le permita sa vada de ce li se afiseaza anumite reclame.
\nAmbele sunt deja politici in practica la Google.<\/p>\n
Legea “a demonstrat capacitatea Google de a ajusta legile spre
\npropriul sau beneficiu”, e de parere Jeffrey Chester, director al
\nCentrului pentru Democratie Digitala. “Google a evitat un glont
\ncare ii era adresat.”<\/p>\n
Reprezentantii Google au refuzat sa califice proiectul de lege
\ndrept vreo victorie legislativa, spunand ca inca au ingrijorari
\nlegate de el. Raspunsul, spun aliatii companiei, este in ton cu
\natitudinea mai generala a acesteia la Washington.<\/p>\n
“Ei nu vor sa fie un jucator la Washington. Vor sa fie priviti
\nca o companie de tehnologie care explica Washingtonului cu ce se
\nocupa”, sustine Markham Erickson, director executiv al Open
\nInternet Coalition, un grup din care face parte si Google. Dupa
\nErickson, executivii Google considera ca fac ceea ce este bine
\npentru consumatori si pentru internet si ca doar prin expunerea
\nbunelor intentii ale Google in fata legiuitorilor vor castiga
\npartida.<\/p>\n
Dar pana si Erickson recunoaste ca “odata ce ai ajuns mare, nu
\nmai esti asa de simpatic”. Si exista tot mai multe dovezi ca
\nautoritatile de la Washington considera ca Google deja si-a depasit
\npragul de simpatie. Jon Leibowitz, presedinte al FTC din martie
\nanul trecut, si-a aratat disponibilitatea de a infrunta Google, mai
\nnou cu privire la ancheta derulata anul trecut de Comisie cu
\nprivire la relatiile la nivel de management dintre Google si doi
\ndintre concurentii sai, Amazon si Apple.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Investigatia a determinat cativa lideri importanti din Silicon
\nValley, inclusiv pe directorul executiv al Google, Eric Schmidt, sa
\nrenunte la locurile pe care le ocupau in board-urile celorlalte
\ncompanii.<\/p>\n
In ianuarie, Howard Shelanski, economist al FTC, a evidentiat
\natentia agentiei fata de Google. Intr-un discurs tinut la
\nUniversitatea din Colorado, Shelanski a spus ca ingrijorarea cu
\nprivire la neutralitatea retelelor ar trebui sa se aplice si unui
\nmotor gigant de cautari online, care ar putea discrimina firmele
\nmici.<\/p>\n
Christine Varney, procuror general adjunct, se afla la
\nconducerea diviziei antitrust a Ministerului Justitiei; ea a
\nreprezentat Netscape in disputa antitrust cu Microsoft cu privire
\nla modalitatea prin care compania isi promova browserul Internet
\nExplorer. Varney e de parere ca Google ar merita o supraveghere
\nantitrust. “Ce-a fost la Microsoft e deja fila de istorie”, a
\nenuntat ea intr-un discurs din 2008, explicand ca Google ar putea
\nfi urmatoarea problema, pentru ca “a dobandit un monopol in
\npublicitatea online”.<\/p>\n
O sursa din Ministerul Justitiei recunoaste ca divizia antitrust
\nanalizeaza in mod constant comportamentul Google, incercand sa vada
\ndaca firma se conformeaza propriilor principii referitoare la
\nneutralitate. “Google a castigat multa simpatie prezentandu-se
\ndrept neutra in raport cu zone diferite de continut”, explica
\nsursa. “Dar intrebarea este daca exista cumva pete de rugina in
\narmura lor de pretentii de neutralitate.”<\/p>\n
Google ar putea sa le dea autoritatilor si mai multe motive
\npentru o supraveghere mai atenta. Colectarea de date private din
\nretelele wireless neparolate a urmat unui accident similar in
\nfebruarie, cu reteaua sociala Buzz, care a expus public contactele
\nutilizatorilor de Gmail fara a-i preveni. Greselile foarte
\nmediatizate de acest fel dau impresia ca Google isi incalca tot mai
\ndes deviza “Nu face rau”.<\/p>\n
Unul dintre fondatorii Google, Sergey Brin, a recunoscut la
\nsfarsitul lui mai greseala, la conferinta anuala a companiei cu
\ndezvoltatorii, in San Francisco. “Am festelit-o si nu caut scuze
\npentru asta”, a declarat Brin. “Increderea e foarte importanta
\npentru noi si facem tot ce putem ca sa o pastram.”<\/p>\n
Avocatul Reback este unul dintre cei ce nu cred ca Google face
\nceea ce trebuie. El e nerabdator sa vorbeasca despre demersurile in
\njustitie pe tema problemelor antitrust, inclusiv despre numirea
\nunui expert independent care sa monitorizeze algoritmul Google ca
\nsa observe daca acesta nu infunda in mod nedrept site-uri
\nconcurente, ca Foundem.<\/p>\n
Pare destul de putin probabil sa se intample asa ceva. Dar
\nReback sustine ca s-a pornit deja o discutie serioasa despre
\nputerea Google. “Guvernul a ajuns in sfarsit sa-si dea seama ca
\ntrebuie sa-si puna intrebari cu privire la Google”, explica el.<\/p>\n
“Compania a inceput spunand ca va trata in mod neutru tot ce
\neste pe internet. Aceasta este teoria gratie careia si-au capatat
\ndominatia. Dar acum au schimbat regulile.”\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
In anii \u201890, Gary Reback, un avocat din Silicon Valley, a adus aproape de unul singur pe capul Microsoft toate fulgerele autoritatilor antitrust. Acum, Reback crede ca un nou monopol s-a cocotat in fruntea industriei (si deci ca ar trebui dat jos de acolo): Google.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[5431,171,8014,8988],"class_list":["post-21016","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-google","tag-internet","tag-silicon-valley","tag-special"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21016","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21016"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21016\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40723,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21016\/revisions\/40723"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21016"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21016"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21016"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}