{"id":21012,"date":"2010-06-14T09:00:00","date_gmt":"2010-06-14T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=21012"},"modified":"2026-04-02T17:04:40","modified_gmt":"2026-04-02T17:04:40","slug":"e-orase-si-orse","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=21012","title":{"rendered":"E-orase si or@se"},"content":{"rendered":"<p>Fonduri europene&#8230; Toata lumea viseaza la ele si toata lumea se<br \/>\nplange ca nu sunt suficient &#8220;atrase&#8221; (desi sunt considerate<br \/>\ndeosebit de atractive). In teorie, lucrurile sunt destul de clare.<br \/>\nUniunea Europeana aduna niste bani de la statele membre, pe care-i<br \/>\nfoloseste pentru sustinerea vestitului sau aparat birocratic,<br \/>\npentru diverse proiecte la nivel unional si pentru diverse alte<br \/>\nlucruri, printre care si finantarea unor proiecte locale in diverse<br \/>\ndomenii si in diverse locuri.<\/p>\n<p>Asadar, solicitantul intocmeste un proiect (nu-i chiar asa de<br \/>\nsimplu) pe care-l inainteaza spre aprobare. Exista diverse filtre,<br \/>\nastfel incat o initiativa cum ar fi aclimatizarea bananelor in<br \/>\nzonele montane din Apuseni are mari sanse de a fi respinsa. Altele<br \/>\najung in cele din urma sa strabata hatisul birocratic pana la<br \/>\naprobare. De obicei, e vorba de cofinantare, asa ca solicitantul<br \/>\ncere cam cat ii permite punga si este constient ca banii s-ar putea<br \/>\nsa vina tarziu, ca fluctuatiile cursului valutar s-ar putea sa-l<br \/>\ndezavantajeze, ca va fi controlat si asa mai departe.<\/p>\n<p>Cam stim cu totii ce sunt majoritatea proiectelor. Sa ne limitam<br \/>\npentru simplitate la administratiile oraselor mici si vom gasi o<br \/>\nmultime de reabilitari de strazi si diverse alte initiative<br \/>\nedilitare, cu siguranta binevenite pentru cetateanul european<br \/>\ntraitor prin oraselele patriei. Exista insa o categorie mai<br \/>\nspeciala de proiecte care ma intereseaza acum: cele din domeniul<br \/>\nIT&#038;C. Rasfoind o lista cu astfel de proiecte din parohia MCSI<br \/>\n(Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale) am aflat<br \/>\nsi cam ce si-ar dori primariile si consiliile locale in materie de<br \/>\nIT.<\/p>\n<p>De pilda, Consiliul local din Motru si-ar dori un &#8220;Sistem<br \/>\ninformatic integrat pentru asigurarea transparentei actiunilor<br \/>\nconsiliului local si eficientizarea relatiilor cu cetatenii in<br \/>\nmunicipiul Motru&#8221;. Orasul Darmanesti este mai laconic: &#8220;Tehnologia<br \/>\nin sprijinul comunitatii&#8221; (se poate deduce ca este vorba de<br \/>\ntehnologii informatice.<\/p>\n<p>Municipiul Lugoj vrea un sistem informatic integrat pentru<br \/>\ne-administratie, la care adauga si o lozinca: &#8220;Eficienta si<br \/>\naccesibilitate in sprijinul cetateanului&#8221;. In schimb, primaria din<br \/>\nAdjud se gandeste la &#8220;Informatizarea si modernizarea relatiei cu<br \/>\ncetatenii prin folosirea unui sistem informatic integrat in cadrul<br \/>\nConsiliului Local al municipiului Adjud&#8221;. Primaria Vulcan nazuieste<br \/>\nla &#8220;Sistemul informatic integrat si managementul documentelor&#8221;,<br \/>\nplus servicii publice on-line pentru cetateni. Bistrita a scornit<br \/>\nun acronim interesant, SIRC, adica Sistem Informatic de Relationare<br \/>\nComunitara.<\/p>\n<p>Asta e primaria, pentru ca prefectul e mai trendy: &#8220;@dministratie<br \/>\nmoderna in slujba cetateanului&#8221;. In diverse formulari, cam aceleasi<br \/>\nlucruri le doresc autoritatile locale din Dolhasca, Titu, Campina,<br \/>\nComarnic, Giurgiu, Hateg, Targu Frumos, Sannicolau Mare, Salonta,<br \/>\nUricani (&#8220;portalul e-Uricani&#8221;), Calarasi, Babadag, Filiasi&#8230; N-am<br \/>\nparcurs inca un sfert din lista, dar voi incheia enumerarea cu APL<br \/>\ncomuna Vistea, care are un proiect generos: &#8220;Cresterea<br \/>\nperformantelor Administratiei Publice Locale si a interactiunii<br \/>\nacesteia cu cetateanul prin implementarea unei solutii de<br \/>\ne-guvernare in cadrul parteneriatului dintre Comunele Vistea,<br \/>\nAugustin, Dragus, Soars, Ticus si Ucea&#8221;.<\/p>\n<p>Nu este nici o doza de ironie in acest rezumat. Chiar cred ca<br \/>\noamenii din primarii si consilii locale vor aceste sisteme<br \/>\ninformatice (musai &#8220;integrate&#8221;) si sunt convins ca buna<br \/>\nadministrare a tarii va incepe de jos. De fapt, indiferent de<br \/>\nformulari, e vorba cam de acelasi lucru: un sistem de administrare<br \/>\na fluxurilor de documente, un portal informativ (incepand cu orarul<br \/>\nde functionare si terminand cu procedurile de urmat pentru diverse<br \/>\naprobari, avize etc.) si cateva servicii web relativ simple, cum ar<br \/>\nfi depunerea unor cereri si urmarirea on-line a parcursului<br \/>\nacestora, poate un blog&#8230;<\/p>\n<p>Presupunand ca zece astfel de proiecte vor fi finantate, se vor<br \/>\ncheltui zece sume de bani pentru acelasi lucru. Desigur, e nevoie<br \/>\nin unele locuri de ceva dotari hardware (cate-un server, ceva<br \/>\nroutere, poate chiar niste PC-uri simple), dar marea cheltuiala va<br \/>\nfi pentru software. Iar aici intram in plin absurd: se vor proiecta<br \/>\nzece sisteme pentru aceleasi cerinte.<\/p>\n<p>Site-ul osor.eu (Open Source Observatory and Repository) tine de UE<br \/>\nsi gazduieste peste 2.000 de proiecte, dintre care macar jumatate<br \/>\nvizeaza administratiile locale. Cat ar costa ca vreo cateva sa fie<br \/>\nadaptate si localizate? Cat ar costa ca din bani publici sa se<br \/>\ndezvolte in Romania doua-trei proiecte open source cu solutii<br \/>\npentru administratiile locale? Mai nimic: cinci minute de<br \/>\naritmetica.<\/p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>In vreme ce e-Guvernarea la nivel central porneste proiecte colosale si super-costisitoare, administratiile locale se lupta pentru o bucatica din tortul finantarilor europene pentru propriile lor sisteme.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[9811,7672,14815,17984],"class_list":["post-21012","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-administratie","tag-fonduri-europene","tag-primarii","tag-proiecte-open-source"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21012","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21012"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21012\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40719,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21012\/revisions\/40719"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21012"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21012"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21012"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}