Spuneam in articolul trecut ca am protestat fata de o invitatie
\nla boicotarea institutiilor academice si a intelectualilor
\nisraelieni, semnata si de prietenul meu Gianni Vattimo(1). Eu nu
\npuneam la indoiala dezacordul ce poate fi manifestat fata de
\npolitica guvernului israelian, ci spuneam ca nu se poate sustine,
\nca in apel, ca “academicienii si intelectualii israelieni, aproape
\nin totalitatea lor, au jucat si joaca un rol de sustinere a
\nguvernelor lor”. Toti stim cati intelectuali israelieni polemizeaza
\npe aceste teme.<\/p>\n
Ei bine, primesc o scrisoare politicoasa de la Vattimo, si in
\nacelasi timp si alte mesaje de la cititori care-i impartasesc
\nideile. Vattimo scrie: “Ma simt ca unul caruia i se reproseaza
\nutilizarea improprie a unui conjunctiv – inteleg cat de importante
\nsunt cuvintele si sintaxa pentru tine ca semiolog – intr-o discutie
\ndespre linsajul de la Scoala Diaz(2)… Intrebarea esentiala era:
\ncati intelectuali italieni de calibrul tau sau, scuza-ma, ceva mai
\nmic au luat pozitie in mod public impotriva masacrului din Gaza? Si
\nacum cati protesteaza pentru Chomsky oprit la frontiera?”(3).
\nDar eu, legat de linsajul de la Scoala Diaz, nu-i reprosam lui
\nVattimo ca foloseste gresit conjunctivul, ci ca vrea sa-i linseze
\nprin represalii pe toti politistii italieni. O idee ce ar trebui,
\nimi imaginez, sa fie respinsa de orice persoana cu bun simt. Daca
\npentru erorile unui om se condamna o intreaga categorie sau de-a
\ndreptul un popor, poate sa nu insemne antisemitism, dar cu
\nsiguranta inseamna rasism. Intrebarea esentiala pomenita de el nu
\nera de ce nu se vorbeste despre Gaza (chestiune atroce) sau despre
\nexecrabila interdictie de a tranzita a lui Chomsky (care, in
\ntreacat fie spus, s-a pronuntat impotriva boicotajului). Intrebarea
\nesentiala privea boicotul.<\/p>\n
Toate scrisorile primite de mine se chinuie sa-mi insire argumente
\nimpotriva politicii guvernului israelian, uitand ca eu insumi am
\ndeclarat ca n-o impartasesc. Articolul meu insa intreba daca, in
\nbaza unui refuz al politicii unui guvern, pot fi pusi la index de
\ncatre comunitatea intelectuala internationala toti cercetatorii,
\noamenii de stiinta, scriitorii din tara unde acel guvern
\nguverneaza.
\nPare ca ai mei contestatari nu vad nicio diferenta intre cele doua
\nprobleme. Vattimo, de exemplu, pentru a sublinia ca in ideea
\nboicotului exista antisionism, dar nu si antisemitism, imi scrie:
\n“Sa fie antisemiti acei multi evrei antisionisti care isi simt
\nreligiozitatea lor ebraica amenintata tocmai de aceasta politica de
\nforta?”. Dar tocmai asta e problema. Daca se admite, si ar fi greu
\nsa n-o faci, ca exista multi evrei (si in Israel, atentie) care
\nrefuza politica de forta a guvernului lor, de ce atunci sa anunti
\nun boicot global ce ii implica si pe acestia?<\/p>\n
Circula zilele acestea doua stiri proaste. Una este ca in scolile
\nextremistilor religiosi israelieni au fost interzise tragediile lui
\nSofocle, “Anna Karenina”, operele lui Isaac Bashevis Singer si
\nultimul roman al lui Amos Oz. Aici nu e mana guvernului, ci a
\ntalibanilor locali, si stim ca exista talibani pretutindeni (au
\nexistat pana si niste talibani catolici care il puneau pe
\nMachiavelli la index). Si atunci (a doua stire proasta), de ce
\nboicotorii torinezi s-au comportat ca niste talibani cand au
\nprotestat fata de faptul ca premiul la Salonul Cartii i se acorda
\nlui Amos Oz? Prin urmare, daca Oz nu este dorit la Mea Shearim
\n(cartierul fundamentalistilor din Ierusalim) si nu e dorit nici la
\nTorino (cetatea sacra a Giulgiului), unde trebuie sa mearga acest
\nevreu ratacitor?<\/p>\n
Vattimo insista ca a fi antisionist nu este acelasi lucru cu a fi
\nantisemit. Cred si eu. Stiu foarte bine ca, in urma cu doi ani,
\natunci cand a afirmat ca era cat pe ce sa dea crezare
\n“Protocoalelor inteleptilor din Sion”, nu voia decat sa dea una
\ndintre acele replici provocatoare ce sunt specialitatea lui –
\nintrucat nicio persoana cu minte si cu studii nu poate sa citeasca
\n“Protocoalele” si sa creada ca acel ansamblu de autodenunturi ce se
\ncontrazic intre ele ar fi o opera autentica (si ca batranii
\nintelepti ai Sionului ar fi fost atat de imbecili). Probabil
\nVattimo o fi observat ca pe internet, alaturi de site-urile unde
\neste condamnata iesirea lui, exista si o sumedenie unde este
\nridicata in slavi. Orice afirmatie extremista risca mereu sa
\nstarneasca aprobarea smintitilor.<\/p>\n
Dar Vattimo (si il inteleg bine) la replici de duh nu poate renunta
\nsi conchide: “Este Ahmadinejad o amenintare de distrugere a
\nIsraelului? Poate cineva crede cu adevarat acest lucru?”. Ei bine,
\noi fi eu un sentimental, dar mie parca imi e putin frica de unul
\ncare si-a propus sa elimine o natiune de pe fata Pamantului. Din
\naceleasi motive ce ma fac sa fiu ingrijorat si de viitorul
\npalestienienilor.<\/p>\n
\nNote:
\n1. Gianni Vattimo, filozof si politician comunist italian.
\n2. In noaptea de 21 iulie 2001, in timpul summit-ului G8 de la
\nGenova, politistii de la Reparto Mobile din Roma au descins in
\nScoala Diaz si au luat la bataie, inainte de a-i aresta, 93 de
\nmanifestanti.
\n3. In luna mai a acestui an, Noam Chomsky, unul dintre cei mai mari
\nlingvisti din lume, american de origine evreiasca, a fost
\nimpiedicat sa intre in Fasia de Vest (pentru a sustine o conferinta
\nla Universitatea Birzet) din cauza criticilor sale la adresa
\npoliticii externe a SUA si a Israelului.<\/p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Daca pentru erorile unui om se condamna o intreaga categorie sau de-a dreptul un popor, poate sa nu insemne antisemitism, atunci cand cei in cauza sunt evrei, dar cu siguranta inseamna rasism.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[7418,17982,17983,7732],"class_list":["post-21011","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-fasia-gaza","tag-gianni-vattimo","tag-noam-chomsky","tag-umberto-eco"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21011","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21011"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21011\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40718,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21011\/revisions\/40718"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21011"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21011"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21011"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}