{"id":210010,"date":"2022-11-08T17:20:08","date_gmt":"2022-11-08T17:20:08","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=210010"},"modified":"2022-11-08T17:20:08","modified_gmt":"2022-11-08T17:20:08","slug":"ultima-ora-bnr-a-majorat-dobanda-de-politica-monetara-cu-numai-05-puncte-procentuale-la-675-rata-anuala-a-inflatiei-este-asteptata-sa-mai-creasca-temperat-spre-finele-anului-curent-iar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=210010","title":{"rendered":"Ultima or\u0103: BNR a majorat dob\u00e2nda de politic\u0103 monetar\u0103 cu numai 0,5 puncte procentuale, la 6,75%. \u201dRata anual\u0103 a infla\u0163iei este a\u015fteptat\u0103 s\u0103 mai creasc\u0103 temperat spre finele anului curent, iar apoi s\u0103 intre pe o traiectorie descresc\u0103toare gradual\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"<p>\nConsiliul de administra\u0163ie al B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei a decis mar\u0163i, \u00een cea de-a opta \u015fi ultima \u015fedin\u0163\u0103 de politic\u0103 monetar\u0103 din 2022, majorarea ratei dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 la nivelul de 6,75% pe an, de la 6,25% &nbsp;pe an, precum \u015fi majorarea ratei dob\u00e2nzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75% pe an, de la 7,25% pe an.<\/p>\n<p>\nDe asemenea, BNR a crescut rata dob\u00e2nzii la facilitatea de depozit la 5,75%, de la 5,25% pe an, \u00eencep\u00e2nd cu data de 9 noiembrie.<\/p>\n<p>\nConducerea B\u0103ncii Na\u0163ionale a mai decis p\u0103strarea controlului ferm asupra lichidit\u0103\u0163ii pe pia\u0163a monetar\u0103 \u015fi men\u0163inerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele \u00een lei \u015fi \u00een valut\u0103 ale institu\u0163iilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politic\u0103 monetar\u0103.<\/p>\n<p>\nM\u0103sura adoptat\u0103 ast\u0103zi de BNR a fost \u00een linie cu a\u015ftept\u0103rile majorit\u0103\u0163ii anali\u015ftilor, care au anticipat c\u0103 BNR va majora dob\u00e2nda-cheie cu 0,5 puncte procentuale (pp), de la 6,25% p\u00e2n\u0103 la 6,75%, dup\u0103 ce \u00een octombrie banca central\u0103 a surprins pia\u0163a cu o cre\u015ftere de 0,75 pp, peste estim\u0103rile celor mai mul\u0163i economi\u015fti.<\/p>\n<p>\nTotu\u015fi, \u00een scenariile unor anali\u015fti a existat \u015fi varianta cre\u015fterii ratei-cheie cu 0,75 pp, la 7%.<\/p>\n<p>\nLa \u015fedin\u0163a de politic\u0103 mo\u00adnetar\u0103 precedent\u0103, din octom\u00adbrie, BNR a majorat dob\u00e2nda-cheie cu 0,75 pp, de la 5,5% p\u00e2n\u0103 la 6,25%, du\u00adp\u0103 ce \u015fi \u00een august cre\u015fterea a fost tot cu 0,75 pp, de la 4,75% p\u00e2n\u0103 la 5,5%, iar \u00een iulie ritmul de cre\u015ftere a fost mai mare, cu 1 pp, de la 3,75% p\u00e2n\u0103 la 4,75%.<\/p>\n<p>\n<strong>Mai jos, comunicatul integral privind hot\u0103r\u0103rile CA al BNR pe probleme de politic\u0103 monetar\u0103: <\/strong><\/p>\n<p>\nRata anual\u0103 a infla\u0163iei a crescut \u00een septembrie la 15,88 la sut\u0103, peste nivelul prognozat, de la 15,32 la sut\u0103 \u00een luna august, \u00een principal sub influen\u0163a continu\u0103rii scumpirii alimentelor procesate \u015fi a energiei electrice, contrabalansat\u0103 doar par\u0163ial de ieftinirea combustibililor, pe fondul sc\u0103derii cota\u0163iei petrolului.<\/p>\n<p>\nRata anual\u0103 a infla\u0163iei a \u00eenregistrat astfel o cre\u015ftere \u015fi \u00een trimestrul III 2022, \u00eens\u0103 mult mai modest\u0103 dec\u00e2t \u00een trimestrele precedente (de la 15,05 la sut\u0103 \u00een iunie), \u00een condi\u0163iile descre\u015fterii dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC pe ansamblul intervalului, cu prec\u0103dere ca efect al sc\u0103derii pre\u0163ului combustibililor, inclusiv ca urmare a compens\u0103rii pre\u0163ului carburan\u0163ilor.<\/p>\n<p>\nRata anual\u0103 a infla\u0163iei CORE2 ajustat a continuat s\u0103 se m\u0103reasc\u0103 \u00eentr-un ritm sus\u0163inut \u015fi superior a\u015ftept\u0103rilor \u00een trimestrul III, dar \u00eencetinit \u00een raport cu prima parte a anului, urc\u00e2nd la 11,9 la sut\u0103 \u00een septembrie, de la 9,8 la sut\u0103 \u00een iunie, aproape exclusiv ca urmare a noilor cre\u015fteri consemnate de pre\u0163urile alimentelor procesate. Astfel, evolu\u0163ia componentei continu\u0103 s\u0103 reflecte efectele major\u0103rilor ample ale cota\u0163iilor materiilor prime agroalimentare \u015fi ale costurilor crescute cu energia \u015fi transportul, al\u0103turi de influen\u0163ele blocajelor \u00een lan\u0163uri de produc\u0163ie. Acestea au fost poten\u0163ate \u015fi \u00een acest trimestru de cotele \u00eenalte ale a\u015ftept\u0103rilor infla\u0163ioniste pe termen scurt \u015fi de rezilien\u0163a cererii pe anumite segmente, precum \u015fi de ponderea \u00eensemnat\u0103 de\u0163inut\u0103 \u00een co\u015ful de consum de produsele alimentare \u015fi de cele importate.<\/p>\n<p>\nRata anual\u0103 a infla\u0163iei calculat\u0103 pe baza indicelui armonizat al pre\u0163urilor de consum (IAPC \u2013 indicator al infla\u0163iei pentru statele membre UE) a crescut \u00een luna septembrie la 13,4 la sut\u0103, de la 13,0 la sut\u0103 \u00een iunie. Totodat\u0103, rata medie anual\u0103 a infla\u0163iei IPC \u015fi cea calculat\u0103 pe baza IAPC s-au m\u0103rit \u00een septembrie la 11,8 la sut\u0103 \u015fi la 10,2 la sut\u0103, de la 9,3 la sut\u0103, respectiv 7,9 la sut\u0103 \u00een iunie 2022, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eens\u0103 la valori inferioare celor prevalente \u00een regiune \u015fi \u00een \u0163\u0103rile baltice.<\/p>\n<p>\nNoile date statistice reconfirm\u0103 cre\u015fterea semnificativ peste a\u015ftept\u0103ri a activit\u0103\u0163ii economice \u00een trimestrul II 2022, dar \u00een \u00eencetinire considerabil\u0103 fa\u0163\u0103 de trimestrul precedent, la 1,8 la sut\u0103, de la 5,3 la sut\u0103 \u00een primele trei luni ale anului, implic\u00e2nd o cre\u015ftere moderat\u0103 a excedentului de cerere agregat\u0103 \u015fi \u00een acest interval.<\/p>\n<p>\nSe reconfirm\u0103, de asemenea, decelerarea u\u015foar\u0103 a cre\u015fterii anuale a PIB \u00een trimestrul II, la 5,1 la sut\u0103, de la 6,4 la sut\u0103 \u00een trimestrul I, \u00eens\u0103 \u00een condi\u0163iile unei structuri modificate a cererii agregate. Astfel, aportul majoritar la cre\u015fterea economic\u0103 a fost adus \u00een acest interval de consumul gospod\u0103riilor popula\u0163iei, iar un altul modest, dar \u00een cre\u015ftere a venit din partea form\u0103rii brute de capital fix, \u00een timp ce contribu\u0163ia varia\u0163iei stocurilor a redevenit negativ\u0103. La r\u00e2ndul s\u0103u, exportul net \u015fi-a m\u0103rit marginal influen\u0163a expansionist\u0103 \u00een trimestrul II, \u00een condi\u0163iile consolid\u0103rii ecartului pozitiv dintre ritmul de cre\u015ftere a volumului exportului \u015fi cel al volumului importului de bunuri \u015fi servicii, ambele \u00een sc\u0103dere u\u015foar\u0103 fa\u0163\u0103 de trimestrul I. Drept urmare, soldul negativ al balan\u0163ei comerciale \u015fi-a diminuat u\u015for dinamica anual\u0103 \u00eenalt\u0103, inclusiv \u00een contextul relativei restr\u00e2ngeri a decalajului nefavorabil dintre varia\u0163ia \u00een ascensiune a pre\u0163urilor importurilor \u015fi cea a pre\u0163urilor exporturilor, iar deficitul de cont curent \u015fi-a \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163it avansul \u00een termeni anuali \u00een raport cu media trimestrului precedent, dat\u0103 fiind \u015fi ameliorarea evolu\u0163iei soldului balan\u0163ei veniturilor primare.<\/p>\n<p>\nCele mai recente date \u015fi analize indic\u0103 o cvasi-stagnare a activit\u0103\u0163ii economice \u00een trimestrele III \u015fi IV 2022, sub impactul escalad\u0103rii r\u0103zboiului din Ucraina \u015fi al extinderii sanc\u0163iunilor asociate. Fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, PIB \u00ee\u015fi va m\u0103ri \u00eens\u0103 probabil considerabil avansul \u00een trimestrul III, pe fondul unui efect de baz\u0103, dar \u00een condi\u0163iile deceler\u0103rii cre\u015fterii consumului privat.<\/p>\n<p>\nRelevant\u0103 din aceast\u0103 perspectiv\u0103 este sc\u0103derea \u00eensemnat\u0103 de dinamic\u0103 anual\u0103 consemnat\u0103 \u00een iulie-august de comer\u0163ul cu am\u0103nuntul, dar mai cu seam\u0103 de serviciile prestate popula\u0163iei, contrabalansate doar \u00een mic\u0103 m\u0103sur\u0103 de u\u015foara redresare a comer\u0163ului auto-moto. \u00cen acela\u015fi timp, produc\u0163ia industrial\u0103 \u015fi-a amplificat contrac\u0163ia \u00een termeni anuali pe ansamblul primelor dou\u0103 luni ale trimestrului III, \u00een timp ce lucr\u0103rile de construc\u0163ii s-au redinamizat puternic \u00een raport cu aceea\u015fi perioad\u0103 a anului anterior, \u00een principal pe seama celor de pe segmentul nereziden\u0163ial \u015fi de pe cel al construc\u0163iilor inginere\u015fti.<\/p>\n<p>\nImporturile de bunuri \u015fi servicii \u015fi-au accelerat \u00eens\u0103 semnificativ cre\u015fterea \u00een termeni anuali \u00een iulie-august, inclusiv pe fondul evolu\u0163iei nefavorabile a pre\u0163urilor externe; ritmul a crescut mai pronun\u0163at dec\u00e2t cel al exporturilor, ceea ce a condus la reamplificarea considerabil\u0103 a dinamicii anuale a deficitului comercial fa\u0163\u0103 de media trimestrului precedent, \u015fi ceva mai modest\u0103 a celei a deficitului de cont curent, dat\u0103 fiind ameliorarea substan\u0163ial\u0103 a balan\u0163ei veniturilor primare pe ansamblul intervalului. Aceast\u0103 deteriorare a raportului de schimb este comun\u0103 multor state din UE pe fondul crizei energetice \u015fi al r\u0103zboiului din Ucraina.<\/p>\n<p>\nEfectivul salaria\u0163ilor din economie \u015fi-a stopat cre\u015fterea \u00een luna august, \u00een condi\u0163iile reducerii num\u0103rului de angaja\u0163i \u00een sectorul privat, iar rata \u015fomajului BIM s-a reamplificat marginal la finele trimestrului III, dup\u0103 sc\u0103derea ei p\u00e2n\u0103 la 5,1 la sut\u0103 \u00een luna august. Totodat\u0103, deficitul de for\u0163\u0103 de munc\u0103 raportat de companii a stagnat \u00een debutul trimestrului IV la nivelul diminuat atins \u00een lunile precedente, iar inten\u0163iile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat u\u015for, dar \u00een contextul unor evolu\u0163ii mixte la nivel sectorial, justificate probabil de costurile foarte ridicate cu energia, precum \u015fi de incertitudinile generate de r\u0103zboiul din Ucraina \u015fi de sanc\u0163iunile tot mai severe asociate.<\/p>\n<p>\nPrincipalele cota\u0163ii ale segmentului monetar interbancar \u015fi-au reluat ascensiunea \u00een octombrie sub influen\u0163a major\u0103rii ratei dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103, dar \u00eentr-un ritm mai temperat, \u00een timp ce randamentele titlurilor de stat \u015fi-au accelerat cre\u015fterea \u00een primele dou\u0103 decade ale lunii, pentru ca apoi s\u0103 cunoasc\u0103 ajust\u0103ri descendente \u00eensemnate, similar evolu\u0163iilor din economiile avansate \u015fi din regiune, \u00een contextul amelior\u0103rii sentimentului pie\u0163ei financiare interna\u0163ionale \u015fi a percep\u0163iei de risc asupra regiunii. Totodat\u0103, rata medie a dob\u00e2nzii la depozitele noi la termen a continuat s\u0103 se m\u0103reasc\u0103 \u00een septembrie, de\u015fi mai modest dec\u00e2t \u00een iulie-august, inclusiv pe segmentul popula\u0163iei.<\/p>\n<p>\nPe acest fond, precum \u015fi \u00een contextul atractivit\u0103\u0163ii relativ ridicate a plasamentelor \u00een moned\u0103 na\u0163ional\u0103, leul a manifestat din nou o tendin\u0163\u0103 de apreciere fa\u0163\u0103 de euro \u00een octombrie, doar par\u0163ial \u015fi temporar inversat\u0103 spre finele lunii.<\/p>\n<p>\nDinamica anual\u0103 a creditului acordat sectorului privat \u015fi-a \u00eentrerupt descre\u015fterea \u00een luna septembrie, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la 16 la sut\u0103 (15,9 la sut\u0103 \u00een august), \u00een condi\u0163iile \u00een care noua decelerare a cre\u015fterii componentei \u00een lei a fost contrabalansat\u0103 de accentuarea trendului ascendent al varia\u0163iei creditului \u00een valut\u0103. Prin urmare, ponderea componentei \u00een lei \u00een creditul acordat sectorului privat s-a redus la 70,6 la sut\u0103 \u00een septembrie, de la 71,8 la sut\u0103 \u00een august.<\/p>\n<p>\n\u00cen \u015fedin\u0163a de ast\u0103zi, Consiliul de administra\u0163ie al BNR a analizat \u015fi aprobat Raportul asupra infla\u0163iei, edi\u0163ia noiembrie 2022, document ce \u00eencorporeaz\u0103 cele mai recente date \u015fi informa\u0163ii disponibile.<\/p>\n<p>\nPotrivit prognozei actualizate, rata anuala a infla\u0163iei este a\u015fteptat\u0103 s\u0103 mai creasc\u0103 temperat spre finele anului curent, iar apoi s\u0103 intre pe o traiectorie descresc\u0103toare gradual\u0103, ce coboar\u0103 la nivelul de o cifr\u0103 \u00een semestrul I 2024 \u015fi se accentueaz\u0103 ulterior, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd totu\u015fi la cap\u0103tul orizontului proiec\u0163iei u\u015for deasupra intervalului \u0163intei.<\/p>\n<p>\nPerspectiva invers\u0103rii traiectoriei ratei anuale a infla\u0163iei dup\u0103 ajungerea pe un platou \u00een trimestrul IV&nbsp;2022 are ca resorturi atenuarea impactului \u015focurilor globale pe partea ofertei \u2013 inclusiv \u00een contextul aplic\u0103rii schemelor de plafonare a pre\u0163urilor la energie p\u00e2n\u0103 \u00een august 2023 \u2013, precum \u015fi manifestarea tot mai pregnant\u0103 a unor efecte de baz\u0103 dezinfla\u0163ioniste, al\u0103turi de influen\u0163ele decurg\u00e2nd din probabila restr\u00e2ngere \u015fi \u00eenchidere rapid\u0103 a excedentului de cerere agregat\u0103, urmat\u0103 de o ad\u00e2ncire relativ mai accelerat\u0103 a gap-ului PIB \u00een teritoriul negativ \u00eencep\u00e2nd cu trimestrul IV 2023.&nbsp;&nbsp;<\/p>\n<p>\nIncertitudini sunt totu\u015fi asociate impactului prezumat, dar \u015fi duratei schemelor de plafonare \u015fi compensare a pre\u0163urilor la energie \u015fi combustibili, \u00een timp ce balan\u0163a integral\u0103 a riscurilor induse de \u015focurile pe partea ofertei la adresa actualei perspective a infla\u0163iei se echilibreaz\u0103, \u00een contextul evolu\u0163iilor recente ale cota\u0163iilor principalelor produse energetice \u015fi m\u0103rfuri agroalimentare, precum \u015fi al determinan\u0163ilor majori ai acestora.<\/p>\n<p>\nEscaladarea r\u0103zboiului din Ucraina \u015fi sanc\u0163iunile tot mai severe asociate genereaz\u0103 \u00eens\u0103 incertitudini \u015fi riscuri considerabile la adresa perspectivei activit\u0103\u0163ii economice, implicit a evolu\u0163iei pe termen mediu a infla\u0163iei, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cump\u0103rare \u015fi \u00eencrederii consumatorilor, precum \u015fi asupra activit\u0103\u0163ii, profiturilor \u015fi planurilor de investi\u0163ii ale firmelor, dar \u015fi prin poten\u0163iala afectare mai sever\u0103 a economiei europene\/globale \u015fi a percep\u0163iei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finan\u0163are.<\/p>\n<p>\nTotodat\u0103, absorb\u0163ia fondurilor europene, \u00een principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condi\u0163ionat\u0103 de \u00eendeplinirea unor \u0163inte \u015fi jaloane stricte \u00een implementarea proiectelor aprobate. Ea este \u00eens\u0103 esen\u0163ial\u0103 pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzi\u0163iei energetice, dar \u015fi pentru contrabalansarea, cel pu\u0163in par\u0163ial\u0103, a impactului contrac\u0163ionist al \u015focurilor pe partea ofertei, amplificate de r\u0103zboiul din Ucraina \u015fi de \u00een\u0103sprirea condi\u0163iilor economice \u015fi financiare pe plan interna\u0163ional.<\/p>\n<p>\nIncertitudini \u015fi riscuri majore sunt asociate \u00eens\u0103 \u015fi conduitei politicii fiscale, av\u00e2nd \u00een vedere cerin\u0163a continu\u0103rii consolid\u0103rii bugetare \u00een contextul procedurii de deficit excesiv \u015fi al tendin\u0163ei generale de cre\u015ftere a costului finan\u0163\u0103rii, dar \u00eentr-o conjunctur\u0103 economic\u0103 \u015fi social\u0103 dificil\u0103 pe plan intern \u015fi global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de m\u0103suri de sprijin pentru popula\u0163ie \u015fi firme, cu impact asupra parametrilor bugetari. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, importante sunt caracteristicile urm\u0103toarei rectific\u0103ri bugetare din acest an, precum \u015fi coordonatele proiectului de buget pentru 2023.<\/p>\n<p>\nRelevante sunt, de asemenea, conduita politicilor monetare ale BCE \u015fi Fed, precum \u015fi atitudinea b\u0103ncilor centrale din regiune.<\/p>\n<p>\n\u00cen \u015fedin\u0163a de ast\u0103zi, 8 noiembrie 2022, pe baza evalu\u0103rilor \u015fi a datelor disponibile \u00een acest moment, precum \u015fi \u00een condi\u0163iile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administra\u0163ie al BNR a hot\u0103r\u00e2t majorarea ratei dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 la nivelul de 6,75 la sut\u0103 pe an, de la 6,25 la sut\u0103 pe an, \u00eencep\u00e2nd cu data de 9 noiembrie 2022. Totodat\u0103, s-a decis majorarea ratei dob\u00e2nzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la sut\u0103 pe an, de la 7,25 la sut\u0103 pe an \u015fi cre\u015fterea ratei dob\u00e2nzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sut\u0103 pe an, de la 5,25 la sut\u0103, precum \u015fi p\u0103strarea controlului ferm asupra lichidit\u0103\u0163ii de pe pia\u0163a monetar\u0103. De asemenea, Consiliul de administra\u0163ie al BNR a decis men\u0163inerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele \u00een lei \u015fi \u00een valut\u0103 ale institu\u0163iilor de credit.<\/p>\n<p>\nDeciziile CA al BNR urm\u0103resc ancorarea anticipa\u0163iilor infla\u0163ioniste pe termen mediu, precum \u015fi stimularea economisirii prin cre\u015fterea ratelor dob\u00e2nzilor bancare, \u00een vederea readucerii durabile a ratei anuale a infla\u0163iei \u00een linie cu \u0163inta sta\u0163ionar\u0103 de 2,5 la sut\u0103 \u00b11 punct procentual, \u00eentr-o manier\u0103 care s\u0103 contribuie la realizarea unei cre\u015fteri economice sustenabile. \u00cen contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice \u015fi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care s\u0103 stimuleze poten\u0163ialul de cre\u015ftere pe termen lung sunt esen\u0163iale pentru men\u0163inerea stabilit\u0103\u0163ii macroeconomice \u015fi \u00eent\u0103rirea capacit\u0103\u0163ii economiei rom\u00e2ne\u015fti de a face fa\u0163\u0103 unor evolu\u0163ii adverse.<\/p>\n<p>\nBNR monitorizeaz\u0103 atent evolu\u0163iile mediului intern \u015fi interna\u0163ional \u015fi va continua s\u0103 utilizeze instrumentele de care dispune \u00een vederea \u00eendeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea pre\u0163urilor pe termen mediu.<\/p>\n<p>\nNoul Raport trimestrial asupra infla\u0163iei va fi prezentat publicului \u00eentr-o conferin\u0163\u0103 de pres\u0103 organizat\u0103 \u00een data de 14 noiembrie 2022, ora 11:00. Minuta deliber\u0103rilor privind adoptarea deciziei de politic\u0103 monetar\u0103 \u00een cadrul \u015fedin\u0163ei de ast\u0103zi va fi publicat\u0103 pe website-ul BNR \u00een data de 22 noiembrie 2022, la ora 15:00.<\/p>\n<p>\nConform calendarului anun\u0163at, urm\u0103toarea \u015fedin\u0163\u0103 a CA al BNR dedicat\u0103 politicii monetare va avea loc \u00een data de 10 ianuarie 2023.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Consiliul de administra\u0163ie al B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei a decis mar\u0163i, \u00een cea de-a opta \u015fi ultima \u015fedin\u0163\u0103 de politic\u0103 monetar\u0103 din 2022, majorarea ratei dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 la nivelul de 6,75% pe an, de la 6,25% &nbsp;pe an, precum \u015fi majorarea ratei dob\u00e2nzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75% pe an, de [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[7734,185,9507,9287,9980],"class_list":["post-210010","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-analisti","tag-bnr","tag-dobanda-de-politica-monetara","tag-majorare","tag-rata"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/210010","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=210010"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/210010\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=210010"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=210010"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=210010"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}