{"id":209980,"date":"2022-11-07T18:18:57","date_gmt":"2022-11-07T18:18:57","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=209980"},"modified":"2022-11-07T18:18:57","modified_gmt":"2022-11-07T18:18:57","slug":"opinie-adrian-caciu-ministrul-finantelor-despre-costurile-de-imprumut-ale-romaniei-o-explicatie-reala-contextualizata-calma-si-cu-simt-de-raspundere-partea-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=209980","title":{"rendered":"Opinie Adrian C\u00e2ciu, ministrul Finan\u0163elor: Despre costurile de \u00eemprumut ale Rom\u00e2niei. O explica\u0163ie real\u0103, contextualizat\u0103, calm\u0103 \u015fi cu sim\u0163 de r\u0103spundere. (Partea I)"},"content":{"rendered":"

\nSe discut\u0103 mult despre dob\u00e2nzile la care se \u00eemprumut\u0103 statul rom\u00e2n, despre costurile de finan\u0163are, despre volumul cheltuielilor cu dob\u00e2nzile, se prezint\u0103 scenarii apocaliptice prin aruncarea \u00een spa\u0163iul public a unor cifre necontextualizate, de multe ori gre\u015fit interpretate sau eronat corelate, se fac interpret\u0103ri creative ale unor date prezentate distorsionat, denaturat sau prin omisiune, totul av\u00e2nd un apanaj aparent de lupt\u0103 politic\u0103. Grav este c\u0103 toate aceste afirma\u0163ii produc, direct sau indirect, efecte \u00een pia\u0163a financiar\u0103 dar \u015fi confuzie \u00een spa\u0163iul public. Din p\u0103cate, se mizeaz\u0103 mult pe faptul c\u0103 propaganda poate \u00eenlocui orice realitate \u015fi orice context \u00een cadrul unui narativ pe care \u00eel credeam apus odat\u0103 cu perioada comunist\u0103, atunci c\u00e2nd important\u0103 era povestea \u015fi nu starea de fapt.<\/p>\n

\nPrin urmare, consider c\u0103 sunt necesare o serie de l\u0103muriri cu privire la contextul \u00een care ne afl\u0103m, la cauze \u015fi efecte, la punerea lucrurilor \u00een matca lor normal\u0103 \u015fi mai ales la explicarea lor. Iar datoria public\u0103 a Rom\u00e2niei nu se explic\u0103 nici \u00een grab\u0103, nici superficial, ci a\u015fezat, economic, ra\u0163ional. De aceea, mi-am creionat explica\u0163iile \u00een dou\u0103 p\u0103r\u0163i, de la echilibru \u015fi responsabilitate la contextul global \u015fi regional.<\/p>\n

\nS\u0103 le lu\u0103m pe r\u00e2nd…<\/p>\n

\nPe vremea c\u00e2nd nu eram ministru de finan\u0163e explicam \u00een articolele scrise cum se construie\u015fte rata dob\u00e2nzilor la titlurile de stat \u015fi cum este aceasta influen\u0163at\u0103 de mai mul\u0163i factori, printre care cei mai importan\u0163i sunt da\u0163i de ratingul de \u0163ar\u0103, de rata dob\u00e2nzii Lombard stabilit\u0103 de b\u0103ncile centrale, de perspectivele infla\u0163ioniste, de stabilitatea fiscal-bugetar\u0103 \u015fi geo-politic\u0103 dar \u015fi de expunerea sistemului bancar intern \u015fi extern asupra bondurilor unui stat emitent. Acestea sunt elemente general valabile care, puse \u00een contexte diferite, pot face diferen\u0163e, diferen\u0163e care se traduc \u00een costuri mai mici sau mai mari.<\/p>\n

\nPe \u00een\u0163elesul tuturor, un rating de \u0163ar\u0103 mai slab consacr\u0103 un nivel al dob\u00e2nzilor mai ridicat. Un stoc de datorie mai amplu consacr\u0103 la r\u00e2ndul s\u0103u un nivel al dob\u00e2nzii mai \u00eenalt. Deficitele fiscale ridicate, la r\u00e2ndul lor, influen\u0163eaz\u0103 costul de dob\u00e2nd\u0103 ca s\u0103 nu mai amintesc de faptul c\u0103 o infla\u0163ie mai ridicat\u0103 se reg\u0103se\u015fte la r\u00e2ndul s\u0103u \u00een costul de finan\u0163are pentru c\u0103 orice investitor \u00ee\u015fi protejeaz\u0103 capitalul investit.<\/p>\n

\nEste \u00eens\u0103 de datoria statului, prin deciden\u0163ii s\u0103i, s\u0103 ia masurile necesare pentru echilibrarea costurilor iar acest deziderat se face prin m\u0103suri pe cel pu\u0163in dou\u0103 direc\u0163ii de ac\u0163iune, \u015fi anume: managementul datoriei publice \u015fi al costurilor de finan\u0163are \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea structural\u0103 a cauzelor pe care se construie\u015fte costul de finan\u0163are.<\/p>\n

\nManagementul datoriei publice \u015fi al costurilor de finan\u0163are este un proces complex pe care nu mul\u0163i \u00eel pot \u00een\u0163elege, cu at\u00e2t mai pu\u0163ini \u00eel pot gestiona eficient \u015fi \u00eenc\u0103 \u015fi mai pu\u0163ini \u00eel pun \u00een context de sustenabilitate. Poate de aici \u015fi confuziile create \u00een marja acestui subiect.<\/p>\n

\nStatul rom\u00e2n are un stoc de datorie public\u0103 emis \u00een ultimii 12 ani de circa 628,3 miliarde lei (48,8% din PIB), cu o structur\u0103 a\u015f putea spune sustenabil\u0103 unde datoria pe termen scurt reprezint\u0103 doar 11% din stoc, iar maturitatea medie este 7,4 ani.<\/p>\n

\nDin perspectiva costurilor aferente datoriei publice, un indicator foarte relevant este costul mediu aferent stocului actual al datoriei publice<\/strong>. Este un indicator simplu dar distinctiv care explic\u0103 de ce cheltuielile cu dob\u00e2nzile nu pot \u201cexploda\u201d de la un an la altul, dar care demonstreaz\u0103 care va fi nivelul cheltuielilor bugetare cu dob\u00e2nzile pe termen scurt, mediu \u015fi lung pentru c\u0103 ele sunt influen\u0163ate de costul mediu aferent stocului de datorie. Privind intrinsec, din perspectiva cheltuielilor cu dob\u00e2nzile \u015fi comisioanele, este mult mai important stocul de datorie dec\u00e2t datoria nou emis\u0103.<\/p>\n

\nA\u015fadar, costul mediu aferent stocului de datorie guvernamental\u0103 calculat ca raport \u00eentre pl\u0103\u0163ile de dob\u00e2nzi \u015fi comisioane \u015fi stocul de datorie guvernamental\u0103 la 30 septembrie 2022 era de 3,9%.<\/p>\n

\n\u00cen concluzie, avem un stoc de datorie sustenabil, de sub 50% din PIB care are o maturitate r\u0103mas\u0103 de 7,4 ani \u015fi un cost mediu de 3,9%, cost comparabil cu perioada pre-pandemic\u0103.<\/p>\n

\nIar \u00eentre timp avem o cre\u015ftere a datoriei publice cu peste 200 de miliarde lei doar \u00een perioada 2020-2021, c\u00e2nd cei care ast\u0103zi au curajul s\u0103 ridice vocea produceau deficite publice de 9,4% din PIB, cre\u015fteau datoria public\u0103 de la 37% la aproape 50%, dar, mai grav, produceau datorie cu efect de multiplicare subunitar, negativ, f\u0103r\u0103 un efect benefic pentru economie \u015fi oameni.<\/p>\n

\nRevenind \u00eens\u0103, 3,9% costul mediu al stocului de datorie raportat la volumul de capital \u00eemprumutat \u015fi mai ales la contextul infla\u0163ionist dar \u015fi complicat dat de conflictul din proximitatea frontierei noastre, la care ad\u0103ugam \u015fi elementele de caren\u0163\u0103 structural\u0103 ale echilibrelor macroeconomice, nu este nici pe departe at\u00e2t de grav pe c\u00e2t \u00eel prezint\u0103 unii \u015fi al\u0163ii.<\/p>\n

\nTotul este despre echilibru \u015fi responsabilitate.<\/strong><\/p>\n

\nManagementul datoriei publice se reg\u0103se\u015fte \u00een structur\u0103 \u015fi \u00een cuantum \u00een necesarul de finan\u0163are anual iar aici doresc s\u0103 fac o men\u0163iune pentru c\u0103 am observat mirare la unii care constat\u0103 acum care este necesarul de finan\u0163are \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 transforme acest element \u00eentr-unul de propagand\u0103 cu tent\u0103 negativ\u0103.<\/p>\n

\nNecesarul de finan\u0163are anual se anun\u0163\u0103 public, at\u00e2t \u00een cuantum, c\u00e2t \u015fi \u00een structur\u0103, odat\u0103 cu aprobarea Legii plafoanelor bugetare, lege votat\u0103 chiar \u015fi de c\u0103tre cei care se mir\u0103 ast\u0103zi, incluz\u00e2nd stoc de datorie ajuns\u0103 la scaden\u0163\u0103 \u015fi finan\u0163are deficit curent.<\/p>\n

\nApropos, necesarul de finan\u0163are este \u00een sc\u0103dere de la 14,1% \u00een 2020 la 10,8% \u00een acest an \u015fi 9,4% \u00een 2023. Sigur, era mai bine s\u0103 \u00eel g\u0103sim la 8,4% c\u00e2nd am preluat guvernarea dar asta este alt\u0103 poveste.<\/p>\n

\nTot sub umbrela managementului datoriei publice intr\u0103 \u015fi un alt obiectiv, pe care ar trebui s\u0103-l privim dintr-o perspectiv\u0103 calitativ\u0103: dezvoltarea pie\u0163ei titlurilor de stat. Diversificarea portofoliului de instrumente face parte din strategia datoriei publice a oric\u0103rei \u0163\u0103ri dezvoltate, iar Rom\u00e2nia nu va juca doar la remiz\u0103, indiferent de contextul de pia\u0163\u0103, ci vom continua s\u0103 avem o abordare holistic\u0103 asupra gestion\u0103rii datoriei. <\/p>\n

\nGradul de dezvoltare al pie\u0163ei titlurilor de stat se reflect\u0103 prin consolidarea curbei de randament, care s\u0103 includ\u0103 at\u00e2t termene scurte c\u00e2t \u015fi lungi, prin dezvoltarea pie\u0163ei primare \u015fi secundare. Curba randamentelor \u00een lei este \u201eun bun de interes public\u201d (public good), ea reprezint\u0103 referin\u0163\u0103 \u00een stabilirea pre\u0163ului pentru orice alte instrumente de venit fix emise \u00een moneda local\u0103.<\/p>\n

\nMinisterul Finan\u0163elor a avut, are \u015fi va avea o strategie de finan\u0163are prin emiterea de titluri de stat care va acoperi \u00eentreaga curb\u0103 de randamente.  <\/p>\n

\n\u00cen condi\u0163ii de stabilitate a pie\u0163elor financiare \u015fi mai ales \u00een condi\u0163iile \u00een care politicile monetare sunt adaptabile, iar lichiditatea e ampl\u0103, cum au fost cele din perioada post pandemic\u0103, bine\u00een\u0163eles c\u0103 misiunea e mai facil\u0103.<\/p>\n

\nAcum \u00eens\u0103 lucrurile sunt diametral opuse. O multitudine de factori, externi \u015fi interni, s-au manifestat \u00eentr-o perioad\u0103 relativ scurt\u0103 de timp \u015fi au deteriorat semnificativ termenii \u015fi condi\u0163iile de finan\u0163are.<\/p>\n

\nApari\u0163ia presiunilor infla\u0163ioniste au condus deja la politici monetare restrictive at\u00e2t \u00een \u0163\u0103rile dezvoltate c\u00e2t \u015fi \u00een \u0163\u0103rile emergente.<\/p>\n

\nB\u0103ncile centrale au crescut ratele de politic\u0103 monetar\u0103, \u00een\u0103sprind condi\u0163iile de credit \u015fi reduc\u00e2nd condi\u0163iile de lichiditate din pie\u0163e. Aceste politici \u015fi decizii au \u00eenceput s\u0103 fie accelerate \u00een condi\u0163iile apari\u0163iei unor distorsiuni majore pe pie\u0163ele materiilor prime \u015fi \u00een special pe pia\u0163a energetic\u0103, cauzate de contextul geopolitic \u015fi de sanc\u0163iunile impuse de conflictul militar din Ucraina.<\/p>\n

\nPrin urmare, am asistat la o cre\u015ftere brusc\u0103 a curbelor randamentelor, indiferent de numele \u0163\u0103rii, de ratingul acesteia \u015fi chiar de nevoile de finan\u0163are.<\/p>\n

\nOrice compara\u0163ie \u00eentre costurile de finan\u0163are de acum un an sau chiar \u00eenceputul anului \u015fi momentul de fa\u0163\u0103 este lipsit\u0103 de o \u00een\u0163elegere de baz\u0103 a modului \u00een care func\u0163ioneaz\u0103 pie\u0163ele financiare \u015fi a economiei, \u00een general. <\/strong><\/p>\n

\nAr mai fi un aspect, cel al apartenen\u0163ei la pia\u0163a interna\u0163ional\u00e3. Suntem influen\u0163a\u0163i de factori externi, la fel ca orice stat european care activeaz\u00e3 pe pie\u0163ele financiare. Dar despre asta, \u00een cea de-a doua parte.<\/strong><\/p>\n