{"id":209518,"date":"2022-10-22T22:21:00","date_gmt":"2022-10-22T22:21:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=209518"},"modified":"2022-10-22T22:21:00","modified_gmt":"2022-10-22T22:21:00","slug":"solutiile-verzi-nu-mai-apar-doar-in-discutii-ci-sunt-parte-din-ecuatia-finantarilor-bancare-care-sunt-cele-mai-noi-tendinte-in-domeniu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=209518","title":{"rendered":"Solu\u0163iile verzi nu mai apar doar \u00een discu\u0163ii, ci sunt parte din ecua\u0163ia finan\u0163\u0103rilor bancare. Care sunt cele mai noi tendin\u0163e \u00een domeniu"},"content":{"rendered":"

\nSubiectul schimb\u0103rilor climatice a fost dezb\u0103tut de-a lungul ultimilor ani de principalii actori interna\u0163ionali, dar \u015fi de companii \u015fi de zona bancar\u0103. Acum, cu c\u00e2t planurile \u015fi obiectivele Uniunii Europene privind atingerea unei reduceri cu 50% a emisiilor de dioxid de carbon p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 \u015fi o amprent\u0103 de carbon zero p\u00e2n\u0103 \u00een 2050 se apropie, solu\u0163iile verzi nu sunt doar din \u00een ce mai discutate, ci \u00eencep s\u0103 c\u00e2nt\u0103reasc\u0103 \u015fi \u00een ecua\u0163ia finan\u0163\u0103rilor.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eNu putem a\u015ftepta p\u00e2n\u0103 \u00een al 25-lea an, trebuie s\u0103 \u00eencepem azi, de fapt trebuia s\u0103 fi \u00eenceput de ieri. C\u00e2nd realiz\u0103m c\u0103 solu\u0163iile exist\u0103, trebuie s\u0103 le punem \u00een fapte. Aici intervine finan\u0163area. \u00cen Rom\u00e2nia estim\u0103m c\u0103 de acum p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 este o nevoie de 50 – 100 de miliarde de dolari pentru a putea sprijini economia \u015fi actorii economici. B\u0103ncile vor juca un rol important \u015fi am explicat \u00een strategia noastr\u0103 c\u0103 vrem s\u0103 fim unul din lideri pentru ESG (Environment, Social, Governance) \u00een Rom\u00e2nia\u201d, a explicat Fran\u00e7ois Bloch, CEO-ul BRD Groupe Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale. <\/p>\n

\nEl a vorbit despre rolul ESG \u00een afacerile viitorului \u2013 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia \u2013 \u00een cadrul Conferin\u0163ei Climate Change Summit, organizat\u0103 recent. Aceasta a reunit o parte dintre principalii actori interna\u0163ionali pentru dezbaterea \u015fi prezentarea situa\u0163iei reale \u00een care ne afl\u0103m \u00een termeni de economie verde. CEO-ul BRD a men\u0163ionat, de asemenea, c\u0103 sistemul bancar din Rom\u00e2nia este lichid \u015fi solid, resursele sunt disponibile, iar proiectele \u00eencep s\u0103 fie dezvoltate.<\/p>\n

\n\u00cen acela\u015fi timp, CEO-ul BRD a mai ad\u0103ugat c\u0103 zona bancar\u0103 \u00eencepe deja s\u0103 migreze de la o zon\u0103 pur financiar\u0103 c\u0103tre o zon\u0103 orientat\u0103 spre consiliere. \u201eDesigur, aceasta necesit\u0103 mult\u0103 preg\u0103tire pentru personalul nostru. Acum trebuie s\u0103 ad\u0103ug\u0103m mai mult\u0103 analiz\u0103 pe zona ecologic\u0103 \u015fi impact social \u015fi trebuie s\u0103 dezvolt\u0103m un nou model. Aceasta este o schimbare major\u0103 privind modul \u00een care b\u0103ncile acord\u0103 credite\u201d, a mai ad\u0103ugat el. Pe de alt\u0103 parte, schimbarea major\u0103 din sistemul financiar bancar \u015fi preg\u0103tirea companiilor pentru tranzi\u0163ia c\u0103tre o economie verde, pe l\u00e2ng\u0103 crizele \u015fi evolu\u0163iile macroeconomice cu care se confrunt\u0103 industriile la nivel global, reprezint\u0103 o nou\u0103 presiune asupra evolu\u0163iei fiec\u0103rei \u0163\u0103ri, dar mai ales Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201e\u00cen Rom\u00e2nia estim\u0103m c\u0103 de acum p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 este o nevoie de 50-100 mld. dolari pentru a putea sprijini economia \u015fi actorii economici.\u201d<\/strong><\/span><\/em><\/p>\n

\nFran\u00e7ois Bloch, CEO-ul BRD Groupe Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\nAnna Akhalkatsi, Country Manager Rom\u00e2nia \u015fi Ungaria \u00een cadrul B\u0103ncii Mondiale, a explicat \u00een cadrul Climate Change Summit, cum \u015fi \u00een eventualitatea unei politici a mediului corecte, cu un nivel redus de carbon \u015fi cu o infrastructur\u0103 climatic\u0103 rezistent\u0103, \u00een \u0163\u0103rile cu venituri mici sau medii va fi nevoie de investi\u0163ii de aproximativ 160 de miliarde de dolari sau 4,5% din PIB-ul acestor \u0163\u0103ri. \u201eDac\u0103 nu ajungem la o reducere radical\u0103 a emisiilor climatul nostru va continua s\u0103 se destabilizeze.<\/p>\n

\nChiar \u015fi cu ac\u0163iuni climatice agresive, tot va fi nevoie s\u0103 ajut\u0103m \u0163\u0103ri, societ\u0103\u0163i \u015fi comunit\u0103\u0163i vulnerabile s\u0103 se adapteze. Succesul va fi dificil pentru c\u0103 provoc\u0103rile sunt complexe. Chiar \u015fi cu o politic\u0103 a mediului corect\u0103, un nivel redus de carbon \u015fi o infrastructur\u0103 climatic\u0103 rezistent\u0103, \u00een \u0163\u0103rile cu venituri mici sau medii va fi nevoie de investi\u0163ii de aproximativ 160 de miliarde de dolari sau 4,5% din PIB-ul din aceste \u0163\u0103ri\u201d, a explicat Anna Akhalkatsi. Ea a mai ad\u0103ugat c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, seceta \u015fi temperaturile extreme au contribuit la peste 700 de incendii care au distrus p\u0103durile locale, sc\u0103z\u00e2nd produc\u0163ia hidroelectric\u0103, cauz\u00e2nd pierderi \u00een agricultur\u0103 \u015fi perturbarea rezervelor de ap\u0103.<\/p>\n

\nEste important de con\u015ftientizat c\u0103 aceste catastrofe sunt departe de a fi naturale, iar arderea combustibililor fosili au dus la eliminarea gazelor cu efect de ser\u0103 \u00een atmosfer\u0103 la un nivel care nu a mai fost v\u0103zut p\u00e2n\u0103 acum, destabiliz\u00e2nd clima. Acest lucru a dus la un context \u00een care \u0163\u0103rile dezvoltate au \u00eendurat de opt ori mai multe dezastre naturale \u00een ultimul deceniu dec\u00e2t \u00een anii \u201880. \u201eProblema schimb\u0103rilor climatice, l\u0103sat\u0103 nesupravegheat\u0103, poate duce p\u00e2n\u0103 la 132 milioane de oameni \u00een s\u0103r\u0103cie p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. P\u00e2n\u0103 \u00een anul 2050, f\u0103r\u0103 ac\u0163iuni urgente, schimb\u0103rile climate ar putea s\u0103 duc\u0103 la migrarea a 216 milioane de oameni din \u0163\u0103rile lor. \u00cen aceast\u0103 er\u0103 nou\u0103, aceste dezastre nu mai sunt naturale\u201d, puncteaz\u0103 Anna Akhalkatsi.<\/p>\n

\nPlanul B\u0103ncii Mondiale este ca pentru perioada 2021-2025 s\u0103 pun\u0103 la dispozi\u0163ie 35% din investi\u0163iile totale spre activit\u0103\u0163i privind climatul, din care cel pu\u0163in 50% s\u0103 se duc\u0103 spre eforturile de adaptare, a mai explicat Anna Akhalkatsi. \u201e\u00cen primele \u015fase luni din 2022, mai bine de 31,7 mld. dolari au fost furniza\u0163i de Banca Mondial\u0103 la nivel global pentru finan\u0163\u0103ri pe zona schimb\u0103rilor climatice. Planul de ac\u0163iune al schimb\u0103rilor climatice a ajutat Banca Mondial\u0103 s\u0103 devin\u0103 cel mai mare finan\u0163ator din aceast\u0103 zon\u0103. Pentru a extinde finan\u0163\u0103rile disponibile, ne concentr\u0103m pe mobilizarea agresiv\u0103 a capitalului domestic \u015fi privat \u015fi sprijinim eforturile globale pentru a cre\u015fte \u015fi sprijini finan\u0163area concesional\u0103. Aceste fonduri vor spori eforturile \u00een proiecte de energie regenerabil\u0103, rezilien\u0163a cl\u0103dirilor la schimb\u0103rile climatice, bonduri verzi \u015fi cl\u0103diri verzi\u201d, a mai detaliat Anna Akhalkatsi.<\/p>\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte Rom\u00e2nia, Anna Akhalkatsi a mai spus c\u0103 multe dintre aceste zone fac parte dintr-o colaborare puternic\u0103 \u00eentre grupul B\u0103ncii Mondiale \u015fi Rom\u00e2nia. Astfel, Banca Mondial\u0103 furnizeaz\u0103 sprijin Rom\u00e2niei pentru adaptarea la schimb\u0103rile climatice \u015fi mai ales pentru securitatea apei. \u201eExper\u0163ii no\u015ftri ajut\u0103 Ministerul Mediului pentru a gestiona cre\u015fterea riscului privind inunda\u0163iile. Rom\u00e2nia are nevoie s\u0103-\u015fi creasc\u0103 capacitatea de stocare a apei. Anul acesta, The International Finance Corporation, divizia privat\u0103 a grupului B\u0103ncii Mondiale, a furnizat un \u00eemprumut \u00een valoare de 100 de milioane euro B\u0103ncii Transilvania pentru a-\u015fi extinde accesul la solu\u0163iile pentru tratarea apei \u00een Rom\u00e2nia. Acesta a fost primul \u00eemprumut de genul acesta \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est\u201d, sus\u0163ine Anna Akhalkatsi. Estim\u0103rile B\u0103ncii Mondiale, care coincid cu estim\u0103rile f\u0103cute de Fran\u00e7ois Bloch, sunt c\u0103 nevoia de finan\u0163are \u00een Rom\u00e2nia ar ajunge undeva la 60 de miliarde de euro p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2030. \u201eDe\u015fi o parte din aceast\u0103 sum\u0103 ar putea fi finan\u0163at\u0103 din UE \u015fi fonduri publice, nu putem sprijini aceast\u0103 tranzi\u0163ie f\u0103r\u0103 finan\u0163\u0103ri din sectorul financiar \u015fi cel privat. \u00cen prezent, ponderea finan\u0163\u0103rilor verzi din portofoliile b\u0103ncilor este relativ mic\u0103, la 3%, \u00eensemn\u00e2nd jum\u0103tate din media UE. \u00cen acela\u015fi timp, b\u0103nci din Rom\u00e2nia sunt supuse la un nivel ridicat de risc climatic. Circa 50% din portofoliile de finan\u0163are sunt alc\u0103tuite din companii care sunt vulnerabile riscurilor din schimb\u0103rile climatice. Bonduri verzi, finan\u0163\u0103rile verzi, fondurile verzi au pavat drumul ca investitorii s\u0103 injecteze bani \u00een proiecte sustenabile\u201d, a mai ad\u0103ugat Anna Akhalkatsi.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201e\u00cen prezent, ponderea finan\u0163\u0103rilor verzi din portofoliile b\u0103ncilor este relativ mic\u0103, la 3%, \u00eensemn\u00e2nd jum\u0103tate din media UE. \u00cen acela\u015fi timp, b\u0103nci din Rom\u00e2nia sunt supuse la un nivel ridicat de risc climatic. Circa 50% din portofoliile de finan\u0163\u0103ri sunt alc\u0103tuite din companii care sunt vulnerabile riscurilor din schimb\u0103rile climatice.\u201d<\/strong><\/span><\/em><\/p>\n

\nAnna Akhalkatsi, Country Manager Rom\u00e2nia & Ungaria, Banca Mondial\u0103<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\nValoarea finan\u0163\u0103rilor de care are Rom\u00e2nia nevoie este semnificativ\u0103, planurile sunt mari, timpul este scurt, iar schimb\u0103rile \u015fi reorient\u0103rile strategiilor pentru toate industriile bat la u\u015f\u0103, context \u00een care Linda Zeilina, fondator al The International Sustainable Finance Center, a spus \u00een cadrul Climate Change Summit c\u0103 energia regenerabil\u0103 merge m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu digitalizarea, iar aceast\u0103 zon\u0103 ar trebui prioritizat\u0103. \u201eCred c\u0103 ne confrunt\u0103m cu dou\u0103 provoc\u0103ri, macro \u015fi micro. \u00cen zona macro vedem un num\u0103r de ani cu infla\u0163ie mare, o volatilitate politic\u0103 mare \u015fi incertitudini mari. Acestea sunt lucrurile cu care sistemul financiar nu este de acord, iar investitorii sunt reticen\u0163i \u00een a pune bani \u00een lucruri incerte. Ne confrunt\u0103m \u015fi cu o situa\u0163ie geopolitic\u0103 polarizat\u0103. \u00centr-un astfel de mediu este crucial s\u0103 \u015ftim ce vrem s\u0103 realiz\u0103m \u00een urm\u0103torii trei ani pentru a nu pune \u00een pericol obiectivele pentru anul 2030, respectiv finan\u0163area tranzi\u0163iei sau a transform\u0103rii. Energia regenerabil\u0103 merge m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu digitalizarea \u015fi eficien\u0163a, deci trebuie prioritizat\u0103. De asemenea, trebuie s\u0103 semnal\u0103m c\u0103 aceast\u0103 zon\u0103 a schimb\u0103rii climatice este o direc\u0163ie spre care vrem s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m \u015fi s\u0103 o avem pe agend\u0103.\u201d <\/p>\n

\nEa a mai explicat c\u0103 \u00een prezent, exist\u0103 modele de business profitabile, care creaz\u0103 multe emisii de dioxid de carbon, dar \u00een final acest lucru nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu sunt profitabile. \u201eAcesta este de fapt peisajul. De fapt ar fi nevoie de recompense pentru cei care reu\u015fesc s\u0103 reduc\u0103 emisiile de carbon sau care \u00eencearc\u0103 s\u0103 o fac\u0103. Cheltuielile de capital care se duc \u00eentr-o direc\u0163ie pozitiv\u0103 ar trebui recompensate. \u00cen acela\u015fi timp, \u00eentr-un an sau altul va trebui s\u0103 confrunt\u0103m externalit\u0103\u0163ile negative. Realitatea este c\u0103 \u015fi \u00een Europa nevoile primare trebuie \u00eendeplinite p\u00e2n\u0103 a putea discuta despre schimb\u0103rile climatice. Cred c\u0103 modul \u00een care ne g\u00e2ndim la sistem se schimb\u0103\u201d, sus\u0163ine ea.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eNe confrunt\u0103m \u015fi cu o situa\u0163ie geopolitic\u0103 polarizat\u0103. \u00centr-un astfel de mediu este crucial s\u0103 \u015ftim ce vrem s\u0103 realiz\u0103m \u00een urm\u0103torii trei ani pentru a nu pune \u00een pericol obiectivele pentru anul 2030, respectiv finan\u0163area tranzi\u0163iei sau a transform\u0103rii. Energia regenerabil\u0103 merge m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu digitalizarea \u015fi eficien\u0163a, deci trebuie prioritizat\u0103.\u201d<\/strong><\/span><\/em><\/p>\n

\nLinda Zeilina Founder, The International Sustainable Finance Center.<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\nPentru a avea o imagine de ansamblu mai bun\u0103 privind efectele schimb\u0103rilor climatice \u015fi ce implic\u0103 acestea mai exact, Kokou Agbo-Bloua, Global Head of Economics, Cross-Asset and Quant Research, Groupe Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale, a explicat \u00een cadrul Climate Change Summit c\u0103 un aspect important este timpul. \u201eDac\u0103 ne uit\u0103m la era preindustrial\u0103, volumul de emisii de carbon care au ajuns \u00een atmosfer\u0103 este 2.250 de miliarde de tone. Exist\u0103 un concept denumit buget de carbon. Vorbim de net zero pentru a evita s\u0103 ajungem la un volum de 3.000 de miliarde de tone de emisii de carbon \u00een atmosfer\u0103. Pentru a evita acest lucru mai avem 750 de miliarde de tone de carbon r\u0103ma\u015fi. Lumea emite 50 miliarde de tone \u00een fiecare an \u015fi trebuie s\u0103 reducem aceast\u0103 cantitate la jum\u0103tate p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, adic\u0103 \u00een 6-7 ani de acum \u00eencolo\u201d, sus\u0163ine Kokou Agbo-Bloua.<\/p>\n

\nReprezentantul departamentului de cercetare din cadrul BRD Groupe Societe Generale a venit \u015fi cu un exemplu. \u201ePentru a pune acest lucru \u00een perspectiv\u0103, \u00een 2020, c\u00e2nd lumea era \u00een hibernare, emisiile de carbon au sc\u0103zut cu 2,5 miliarde de tone de dioxid de carbon, adic\u0103 5%. Ce trebuie s\u0103 facem \u00een urm\u0103torii 6 ani este s\u0103 reducem emisiile cu 3,5 miliarde de tone. Guvernele \u015fi b\u0103ncile centrale au cheltuit 25.000 de miliarde de dolari pentru a \u0163ine economiile \u00een via\u0163\u0103. Cu alte cuvinte, \u00een 2030 ne trebuie aproape dou\u0103 pandemii de COVID \u00een fiecare an, una peste alta, pentru a ajunge la nivelul din Acordul de la Paris. Provocarea nu este numai financiar\u0103, ci \u015fi legat de ce este posibil din perspectiva legilor fizicii. Trebuie de fapt s\u0103 decarboniz\u0103m \u015fi cererea\u201d, a mai detaliat Kokou Agbo-Bloua.<\/p>\n

\nEl a mai ad\u0103ugat c\u0103, istoric vorbind, problema pleac\u0103 \u015fi de la popula\u0163ia lumii, care a crescut de la 1 miliard, la 8 miliarde, iar \u00een urm\u0103torii ani, p\u00e2n\u0103 \u00een 2050 se va duce la 10 miliarde de oameni. \u201eDac\u0103 reducem intensitatea emisiilor cu 50%, dar ai de dou\u0103 ori mai mul\u0163i oameni din perspectiva consumului, te \u00eentorci de unde ai plecat. Lumea finan\u0163\u0103rii are un rol, dar este clar c\u0103 este o problem\u0103 social\u0103. Ce poate fi f\u0103cut este con\u015ftientizarea, care se face deja, iar a doua ar fi o combina\u0163ie \u00eentre reglement\u0103ri \u015fi comportament social. De exemplu, c\u00e2nd am avut pandemia, nu am creat stimulente pentru ca oamenii s\u0103 poarte m\u0103\u015fti. Am spus c\u0103 trebuie s\u0103 poarte m\u0103\u015fti \u015fi s\u0103 stea acas\u0103 pentru binele colectiv. Cred c\u0103 vor fi companii care vor necesita o colaborare colectiv\u0103\u201d, explic\u0103 Kokou Agbo-Bloua.<\/p>\n

\nEl consider\u0103 c\u0103 b\u0103ncile vor g\u00e2ndi foarte atent privind ce proiecte vor finan\u0163a, iar \u00een viitor, vor fi industrii care vor supravie\u0163ui datorit\u0103 abilit\u0103\u0163ii de a fi profitabile chiar \u015fi cu taxele asociate emisiilor de carbon care vor veni \u00een anii urm\u0103tori. \u201ePre\u0163ul emisiilor de carbon va fi luat \u00een lan\u0163ul de distribu\u0163ie, ceea ce ar \u00eensemna mai pu\u0163in\u0103 globalizare. \u00cen acela\u015fi timp, exist\u0103 fenomenul de greenflation, care este o period\u0103 tranzitorie \u00een care com vedea pre\u0163uri mai mari legate de tranzi\u0163ia economiei. De exemplu, companiile legate de combustibilii fosili, firme de care avem nevoie pentru a construi panourile solare sau sursele noi de energie, vor trebui s\u0103 fac\u0103 mai pu\u0163ine investi\u0163ii pentru c\u0103 au o amprent\u0103 de carbon foarte puternic\u0103. Astfel, vor ridica pre\u0163ul pentru comodit\u0103\u0163ile de care avem neovie\u201d, explic\u0103 Kokou Agbo-Bloua. El este de p\u0103rere c\u0103 b\u0103ncile pot atenua acel stres, dar \u015fi b\u0103ncile centrale vor avea un rol de jucat. Kokou Agbo-Bloua a mai ad\u0103ugat c\u0103 va fi un mediu \u00een care nu orice companie va putea s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 din cauza scumpirilor, dar acel mediu va fi mai sustenabil.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eB\u0103ncile vor g\u00e2ndi foarte atent privind ce proiecte vor finan\u0163a, iar \u00een viitor, vor fi industrii care vor supravie\u0163ui, pentru c\u0103 au abilitatea de a fi profitabile chiar \u015fi cu taxele asociate emisiilor de carbon care vor veni \u00een anii urm\u0103tori.\u201d<\/strong><\/span><\/em><\/p>\n

\nKokou Agbo-Bloua, Global Head of Economics, Cross-Asset and Quant Research, Groupe Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale<\/strong><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Subiectul schimb\u0103rilor climatice a fost dezb\u0103tut de-a lungul ultimilor ani de principalii actori interna\u0163ionali, dar \u015fi de companii \u015fi de zona bancar\u0103. Acum, cu c\u00e2t planurile \u015fi obiectivele Uniunii Europene privind atingerea unei reduceri cu 50% a emisiilor de dioxid de carbon p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 \u015fi o amprent\u0103 de carbon zero p\u00e2n\u0103 \u00een 2050 se […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530,512],"tags":[7267,53046,19388,472],"class_list":["post-209518","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","category-revista-bm","tag-banci","tag-emisiilor-de-dioxid-de-carbon","tag-energie-verde","tag-finantare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/209518","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=209518"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/209518\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=209518"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=209518"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=209518"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}