\nBNR a decis miercuri majorarea, pentru a \u015faptea oar\u0103 \u00een acest an, a dob\u00e2nzii de referin\u0163\u0103 de la 5,5% la 6,25%, peste a\u015ftept\u0103rile anali\u015ftilor.<\/p>\n
\n\u00cen comunicatul oficial de dup\u0103 \u015fedin\u0163a Consiliului de Administra\u0163ie, BNR a men\u0163ionat: \u201eDeciziile CA al BNR urm\u0103resc ancorarea anticipa\u0163iilor infla\u0163ioniste pe termen mediu, precum \u015fi stimularea economisirii prin cre\u015fterea ratelor dob\u00e2nzilor bancare, \u00een vederea readucerii durabile a ratei anuale a infla\u0163iei \u00een linie cu \u0163inta sta\u0163ionar\u0103 de 2,5% plus\/minus 1 punct procentual, \u00eentr-o manier\u0103 care s\u0103 contribuie la realizarea unei cre\u015fteri economice sustenabile.\u201c<\/p>\n
\nPentru a sc\u0103dea infla\u0163ia, care este la 15%, dar care f\u0103r\u0103 compens\u0103rile din energie ar fi undeva la 20-25%, BNR str\u00e2nge lichiditatea din pia\u0163\u0103 \u015fi pune presiune pe b\u0103nci s\u0103 majoreze dob\u00e2nzile la depozite pentru a readuce banii \u00een b\u0103nci, care au fugit \u00eencep\u00e2nd cu luna februarie, odat\u0103 cu atacul Rusiei asupra Ucrainei \u015fi declan\u015farea r\u0103zboiului la grani\u0163a noastr\u0103.<\/p>\n
\nDar \u00een acela\u015fi timp, BNR vizeaz\u0103 \u00eencetinirea credit\u0103rii, care contribuie la cre\u015fterea infla\u0163iei.<\/p>\n
\nConform ultimelor date pe luna august, soldul depozitelor popula\u0163iei \u00een lei din b\u0103nci a fost de 158 miliarde de lei, fa\u0163\u0103 de 164 de miliarde de lei, la finalul lunii februarie, deci o sc\u0103dere de 6 miliarde de lei.<\/p>\n
\n\u00cen valut\u0103 depunerile au crescut, dar nu au compensat sc\u0103derea pe lei, soldul \u00een valut\u0103 al popula\u0163iei fiind la finalul lunii august de 124 de miliarde de lei (\u00een valut\u0103), fa\u0163\u0103 de 121 de miliarde de lei (\u00een valut\u0103) la finalul lunii februarie. Dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare \u015fi depozitele companiilor, at\u00e2t \u00een lei c\u00e2t \u015fi \u00een valut\u0103, depozitele totale \u00een sistemul bancar au fost la finalul lunii august de 486 de miliarde de lei, fa\u0163\u0103 de 481 de miliarde de lei \u00een februarie.<\/p>\n
\nLa polul opus, creditele popula\u0163iei \u00een lei au crescut de la 138 miliarde de lei \u00een februarie la 146 de miliarde de lei \u00een august, deci cu 8 miliarde de lei.<\/p>\n
\nPer total creditarea, at\u00e2t a popula\u0163iei c\u00e2t \u015fi a companiilor, \u00een lei \u015fi valut\u0103, a crescut \u00een august la un sold de 359 de miliarde de lei, fa\u0163\u0103 de 330 de miliarde de lei \u00een februarie, adic\u0103 un plus de 29 de miliarde de lei.<\/p>\n
\nCa o concluzie, din februarie p\u00e2n\u0103 \u00een august depozitele bancare (popula\u0163ie \u015fi companii, lei \u015fi valut\u0103) au crescut cu numai 5 miliarde de lei, \u00een timp ce creditele au crescut cu nu mai pu\u0163in de 29 de miliarde de lei. \u00cen acest ritm, b\u0103ncile nu vor mai avea bani de credite. Ori cresc economiile, ori scade creditarea.<\/p>\n
\n\u015ei \u00een fa\u0163a acestor date, BNR str\u00e2nge politica monetar\u0103, chiar dac\u0103 acest lucru a ridicat tensiunea pe pia\u0163a interbancar\u0103 la cote care nu s-au mai v\u0103zut din septembrie \u015fi octombrie 2008, atunci c\u00e2nd a izbucnit criza anterioar\u0103.<\/p>\n
\nB\u0103ncile ridic\u0103 dob\u00e2nzile la depozite de la s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 la s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00een speran\u0163a c\u0103 \u00ee\u015fi vor reface lichiditatea \u00een <\/strong>lei de pe urma economisirilor popula\u0163iei.<\/p>\n \nCEC Bank, care este una dintre b\u0103ncile care atrag sume mari de bani de la popula\u0163ie, tocmai a majorat dob\u00e2nda la depozite la 8,2% pe an, cu scaden\u0163a la 1 an (la depozitele online) \u015fi 8,7% pe an, pe scaden\u0163a de 3 ani (depozite online).<\/p>\n \nBCR, a doua banc\u0103 din sistem, a ie\u015fit pe pia\u0163a bursier\u0103 cu o emisiune de obliga\u0163iuni pe 6 ani \u00een valoare de 334 de milioane de lei, pentru care pl\u0103te\u015fte o dob\u00e2nd\u0103 de 9,6% pe an. Aceste obliga\u0163iuni au func\u0163ia de a sus\u0163ine capitalul b\u0103ncii (MREL).<\/p>\n \nVom mai vedea b\u0103nci care vor majora dob\u00e2nzile \u015fi vor \u00eencerca s\u0103 ridice bani de pe pia\u0163\u0103, at\u00e2t \u00een lei c\u00e2t \u015fi \u00een valut\u0103, prin toate formele posibile.<\/p>\n \nSpre exemplu, Banca Transilvania, cea mai mare banc\u0103, a anun\u0163at un plan privind o serie de emisiuni de obliga\u0163iuni \u00een valoare total\u0103 de 1 miliard de euro.<\/p>\n \nB\u0103ncile au nevoie de bani pentru a-\u015fi sus\u0163ine indicatorii de lichiditate care s-au deteriorat \u00een ultimul timp, mai ales dup\u0103 ce valoarea portofoliului de titluri de stat a sc\u0103zut ca urmare a cre\u015fterii dob\u00e2nzilor. B\u0103ncile din Rom\u00e2nia, at\u00e2t cele cu capital rom\u00e2nesc dar \u015fi cele cu capital str\u0103in, sunt lovite \u00een plin de sc\u0103derea valorii titlurilor de stat rom\u00e2ne\u015fti, care se reflect\u0103 direct \u00een capital.<\/p>\n \nAuditorii de pe pia\u0163\u0103 nu au fost \u00eenc\u00e2nta\u0163i atunci c\u00e2nd b\u0103ncile au \u00eencercat s\u0103 reclasifice portofoliul de titluri de stat din pozi\u0163ia \u201cmark to market\u201d, \u00een pozi\u0163ia \u201chold to maturity\u201d. \u00cen prima pozi\u0163ie titlurile de stat trebuie marcate la pia\u0163\u0103 \u00een func\u0163ie de pre\u0163ul curent de tranzac\u0163ionare, iar diferen\u0163a fa\u0163\u0103 de valoarea nominal\u0103 trebuie reflectat\u0103 \u00een bilan\u0163\/capital. \u00cen a doua pozi\u0163ie titlurile de stat sunt declarate netranzac\u0163ionabile p\u00e2n\u0103 la scaden\u0163\u0103, a\u015fa c\u0103 nu trebuie marcate cu minus, \u00een func\u0163ie de sc\u0103derea valorii curente.<\/p>\n \nToat\u0103 aceast\u0103 marcare la pia\u0163\u0103, care acum este cu minus, are un impact destul de mare \u00een bilan\u0163ul b\u0103ncilor, care sunt la limit\u0103 cu \u00eendeplirea cerin\u0163elor de capital \u015fi de lichiditate. \u015ei \u00eenc\u0103 nu au \u00eenceput creditele neperformante.<\/p>\n \nA\u015fa c\u0103 trebuie s\u0103 fac\u0103 rost de bani, \u00een special de lei, la un cost din ce \u00een ce mai mare. Dac\u0103 pe euro au suficient\u0103 lichiditate \u015fi s-au redeschis liniile de finan\u0163are de la b\u0103ncile-mam\u0103, pe lei situa\u0163ia este destul de critic\u0103.<\/p>\n \nDe\u015fi este o \u00eentrecere \u00eentre b\u0103nci pe cre\u015fterea dob\u00e2nzilor la depozitele popula\u0163iei, s-ar putea ca oamenii s\u0103 nu mai aib\u0103 ce s\u0103 economiseasc\u0103, de\u015fi o dob\u00e2nd\u0103 de peste 8%, dac\u0103 nu chiar de 10% nu este de lep\u0103dat.<\/p>\n \nTare m\u0103 tem c\u0103 economisirea, pe care mizeaz\u0103 \u015fi BNR, s-ar putea s\u0103 nu se \u00eent\u00e2mple sau s\u0103 fie marginal\u0103, \u00een cel mai bun caz.<\/p>\n \nExplozia pre\u0163urilor a re\u00eenviat infla\u0163ia, iar salariile nu pot s\u0103 creasc\u0103 \u00een acela\u015fi ritm. Companiile \u00eencep s\u0103 fie \u00een aceea\u015fi suferin\u0163\u0103 ca popula\u0163ia, dac\u0103 nu chiar mai r\u0103u, \u00een special firmele rom\u00e2ne\u015fti. <\/p>\n \nSc\u0103derea puterii de cump\u0103rare \u00eentr-un ritm at\u00e2t de rapid \u015fi at\u00e2t de abrupt nu mai permite acum popula\u0163iei s\u0103 economiseasc\u0103. Banii de-abia ajung de la o lun\u0103 la alta. Iar acum urmeaz\u0103 cre\u015fterea dob\u00e2nzilor la credite \u015fi apari\u0163ia primelor facturi cu noile pre\u0163uri la energie, care nu mai sunt compensate \u00een totalitate. IRCC-ul a crescut de la 1 octombrie de la 2,56% la 4,06%, iar de la 1 ianuarie va cre\u015fte din nou.<\/p>\n \n\u00cen aceast\u0103 var\u0103, to\u0163i banii care s-au str\u00e2ns \u00een perioada Covid au fost cheltui\u0163i. Spre exemplu \u00een turism, p\u00e2n\u0103 \u00een iulie, cheltuielile externe au fost ofical de 3,83 de miliarde de euro, fa\u0163\u0103 de 2,2 miliarde de euro \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, deci avem un plus de 1,6 miliarde de euro pe ie\u015firi externe.<\/p>\n \nFa\u0163\u0103 de acum un deceniu, \u00een Rom\u00e2nia suntem mai pu\u0163ini cu cel pu\u0163in 1 milion de rom\u00e2ni, a\u015fa c\u0103 au disp\u0103rut o parte din banii de economii. Este adev\u0103rat c\u0103 rom\u00e2nii care lucreaz\u0103 \u00een afar\u0103 trimit bani \u00een \u0163ar\u0103, ceea ce contribuie la cre\u015fterea depozitelor cel pu\u0163in pentru o perioad\u0103 limitat\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ace\u015fti bani sunt cheltui\u0163i sau se duc pe achizi\u0163ia unui apartament care ulterior s\u0103 fie dat \u00een chirie.<\/p>\n \nDar acum, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 infla\u0163ia love\u015fte \u015fi \u0163\u0103rile occidentale, nici cei care muncesc \u00een afar\u0103 nu vor mai avea bani de economisit, pentru c\u0103 peste tot se \u00eenregistreaz\u0103 sc\u0103derea puterii de cump\u0103rare, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 salariile nu acoper\u0103 explozia pre\u0163urilor.<\/p>\n \nUn alt trend care va impacta economisirea este cel legat de modul cum noua genera\u0163ie se raporteaz\u0103 la via\u0163a social\u0103 \u015fi la economisire. Mul\u0163i tineri nu mai vor s\u0103 fie ca p\u0103rin\u0163ii \u015fi bunicii lor, care f\u0103ceau eforturi s\u0103 pun\u0103 bani deoparte retez\u00e2ndu-\u015fi o parte din vise, a\u015fa c\u0103 prefer\u0103 s\u0103-\u015fi cheltuiasc\u0103 banii acum pe city-break-uri, pe vacan\u0163e, pe haine sau pe ie\u015firi \u00een ora\u015f. Terasele sunt pline \u015fi de multe ori tse \u00eentrebi unde este criza despre care to\u0163i vorbim.<\/p>\n \nEconomisirea din ultimul deceniu s-a bazat pe cre\u015fterea salariilor (salariul minim a crescut de trei ori iar salariul mediu s-a dublat), dar \u015fi pe stabilitatea cursului valutar leu\/euro. Pentru c\u0103 salariile au crescut, mul\u0163i au putut s\u0103 pun\u0103 ni\u015fte bani deoparte, ceea ce a contribuit per total la cre\u015fterea depozitelor din b\u0103nci.<\/p>\n \nAcum nu \u015ftiu dac\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla acela\u015fi lucru, mai ales c\u0103 salariile nu vor avea acela\u015fi ritm de cre\u015ftere.<\/p>\n \n\u00cen aceste condi\u0163ii, tare m\u0103 tem c\u0103 oamenii\/popula\u0163ia nu vor mai avea bani de economisit, de pus deoparte, fiecare dintr-un alt motiv.<\/p>\n \nEconomisirea poate s\u0103 creasc\u0103 doar dac\u0103 rom\u00e2nii care au banii \u00een afar\u0103 (\u00een b\u0103ncile elve\u0163iene sau \u00een alte b\u0103nci) vor reveni cu banii \u00een \u0163ar\u0103, atra\u015fi de diferen\u0163ialul de dob\u00e2nd\u0103 dintre dob\u00e2nzile la lei mari \u015fi dob\u00e2nzile la euro, care sunt \u00een continuare mici.<\/p>\n \nDac\u0103 cursul valutar r\u0103m\u00e2ne stabil – iar Mugur Is\u0103rescu, guvernatorul BNR, a promis acest lucru -, pot s\u0103 aib\u0103 randamente mai mari dac\u0103 \u00ee\u015fi plaseaz\u0103 banii \u00een lei (fie \u00een depozite, fie \u00een titluri de stat), dec\u00e2t s\u0103-i \u0163in\u0103 \u00een euro sau chiar \u00een dolari. Dar pentru asta trebuie s\u0103-i aduc\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 sau s\u0103-i scoat\u0103 de la saltea. \u015ei nu mult\u0103 lume vrea s\u0103 fac\u0103 acest lucru, mai ales c\u0103 r\u0103zboiul nu s-a terminat, ci chiar a trecut la un nivel de tensiune superior – amenin\u0163\u0103ri cu arma nuclear\u0103 \u00een Marea Neagr\u0103.<\/p>\n \nDatele lunare ale BNR pentru urm\u0103toarele luni ne vor ar\u0103ta dac\u0103 oamenii vor economisi sau \u00ee\u015fi vor readuce banii \u00een b\u0103nci de unde \u00eei \u0163in, ca urmare a cre\u015fterii dob\u00e2nzilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" BNR a decis miercuri majorarea, pentru a \u015faptea oar\u0103 \u00een acest an, a dob\u00e2nzii de referin\u0163\u0103 de la 5,5% la 6,25%, peste a\u015ftept\u0103rile anali\u015ftilor. \u00cen comunicatul oficial de dup\u0103 \u015fedin\u0163a Consiliului de Administra\u0163ie, BNR a men\u0163ionat: \u201eDeciziile CA al BNR urm\u0103resc ancorarea anticipa\u0163iilor infla\u0163ioniste pe termen mediu, precum \u015fi stimularea economisirii prin cre\u015fterea ratelor dob\u00e2nzilor […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[7267,185,10565,557,178,439,9534,12985,52878,9707,34,10266],"class_list":["post-209105","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-banci","tag-bnr","tag-contributie","tag-creditare","tag-cristian-hostiuc","tag-depozite","tag-lei","tag-lichiditate","tag-majoare-de-dobanzi","tag-putere-de-cumparare","tag-salarii","tag-valuta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/209105","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=209105"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/209105\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=209105"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=209105"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=209105"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}