\n\u201eE un noroc c\u0103 mai merg \u015fi acei 3.900 MW\u201c, spune Valeriu Binig, unul dintre cei mai cunoscu\u0163i exper\u0163i din domeniul energetic. Pe data de 28 august, un reactor al centralei de la Cernavod\u0103 nu func\u0163iona, v\u00e2ntul nu b\u0103tea, Hidroelectrica este afectat\u0103 de secet\u0103, astfel c\u0103 din miile de MW pe care Rom\u00e2nia \u00eei are pe h\u00e2rtie, mergeau doar 25%.<\/p>\n
\nCapacitatea de produc\u0163ie de energie a Rom\u00e2niei este alc\u0103tuit\u0103 din mai multe surse. Zona de c\u0103rbuni, asigurat\u0103 de lignit \u00een cea mai mare parte, are 2.576 MW, pe zona de gaze este instalat\u0103 o capacitate de 1.510 MW, Hidroelectrica are circa 6.000 MW, pe partea de eoliene sunt monta\u0163i 3.000 MW, \u00een solar sunt 1.300 MW iar centrala de la Cernavod\u0103 are 1.300 MW. Rezult\u0103 circa 15.600 MW de capacitate net\u0103 \u00een produc\u0163ia de energie. Fiecare surs\u0103 de produc\u0163ie a energiei func\u0163ioneaz\u0103 \u00eens\u0103 la un anumit randament. De exemplu, pentru centralele eoliene randamentul este de circa 25-30%, doar centrala de la Cernavod\u0103 put\u00e2nd injecta \u00een sistem energie la un randament aproape de 100%. \u00cen zilele \u00een care v\u00e2ntul nu bate \u015fi cu un an secetos ca acesta, Rom\u00e2nia este for\u0163at\u0103 s\u0103 importe energie pentru a \u0163ine becurile aprinse \u00een contextul unei lipse cronice de investi\u0163ii noi \u00een sistem. \u201ePe zona de c\u0103rbuni este problema foarte mare pentru c\u0103 pur \u015fi simplu unit\u0103\u0163ile nu mai au cantit\u0103\u0163ile necesare pe care s\u0103 le ard\u0103\u201c, explic\u0103 Binig.<\/p>\n
\nPeisajul energetic actual este greu de crezut, mai ales \u00een contextul \u00een care fiecare guvernare \u015fi-a propus s\u0103 fac\u0103 din Rom\u00e2nia un hub energetic. \u00cen realitate, de trei ani de zile Rom\u00e2nia nu mai este capabil\u0103 s\u0103-\u015fi asigure consumul de energie. \u00cen ultimul deceniu, Rom\u00e2nia nu numai c\u0103 nu a reu\u015fit s\u0103-\u015fi majoreze capacitatea de produc\u0163ie de energie electric\u0103, dar nici m\u0103car nu a putut s\u0103 o p\u0103streze constant\u0103, \u00eenchiz\u00e2nd unit\u0103\u0163i f\u0103r\u0103 a pune nimic \u00een loc.<\/p>\n
\nMai departe, din anii 90, statul rom\u00e2n nu a mai construit nimic de la zero \u00een domeniul energetic, singurele investi\u0163ii noi fiind realizate de investitorii priva\u0163i.<\/p>\n
\nPe partea de consum lucrurile sunt la fel de alarmante, \u015focul pre\u0163urilor mari, alimentat \u015fi de deficitul de produc\u0163ie, fiind tot mai vizibile. Potrivit calculelor f\u0103cute de ZF, \u00een iulie \u015fi august consumul de energie a sc\u0103zut cu 7% pentru ca \u00een septembrie cererea de energie din Rom\u00e2nia s\u0103 se restr\u00e2ng\u0103 cu 8%. Procentele amintesc de contrac\u0163ia cu 10% a cererii de energie din 2009, an \u00een care economia local\u0103 a fost lovit\u0103 din plin de criza financiar\u0103 global\u0103. Transelectrica, transportatorul na\u0163ional de energie, a precizat c\u0103 datele legate de consum sunt informa\u0163ii privilegiate care vor face obiectul raportului financiar pe care compania \u00eel preg\u0103te\u015fte pentru cel de-al treilea trimestru al anului.<\/p>\n
\nSc\u0103derile calculate de ZF, care indic\u0103 o contrac\u0163ie a cererii de energie cu 7,5% pentru al treilea trimestru, vin dup\u0103 ce \u00een primul semestru al anului cererea de energie a sc\u0103zut cu 5%. Sc\u0103derea vine din ambele sectoare, at\u00e2t reziden\u0163ial, c\u00e2t \u015fi industrial, arat\u0103 datele publicate de Autoritatea Na\u0163ional\u0103 de Reglementare \u00een domeniul Energiei (ANRE), valabile \u00eens\u0103 numai pentru perioada ianuarie-mai. \u00cen al treilea trimestru, sc\u0103derea este \u015fi mai accentuat\u0103.<\/p>\n
\n\u201e\u015etiau ce va urma din septembrie, a\u015fa c\u0103 au \u00eenceput s\u0103 taie din consum\u201c, spune un specialist din sector \u00een leg\u0103tur\u0103 cu comportamentul consumatorilor industriali. P\u00e2n\u0103 la 1 septembrie, to\u0163i consumatorii noncasnici din Rom\u00e2nia, cu c\u00e2teva excep\u0163ii, au primit energia la un pre\u0163 plafonat, lucru care a disp\u0103rut pentru majoritatea industriilor de la 1 septembrie. Chiar \u015fi cu energia plafonat\u0103 \u00eens\u0103, scumpirile s-au f\u0103cut \u00een valuri, un exemplu fiind evolu\u0163ia pre\u0163urile din industria alimentar\u0103, de exemplu.<\/p>\n
\nProblema este c\u0103 din cauza contextul actual \u015fi al multiplelor schimb\u0103ri legislative, investi\u0163iile \u00een proiecte de produc\u0163ie de energie noi nu au fost lansate, excep\u0163ie f\u0103c\u00e2nd zona de energie solar\u0103. \u015ei aici \u00eens\u0103, abia la nivelul anului 2024 se vor vedea investi\u015fii semnificative. P\u00e2n\u0103 atunci, Rom\u00e2nia va mai bifa ani de dependen\u0163\u0103 de importurile de energie.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/21216435\/2\/12-consum-energie.jpg\")
<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"