{"id":208124,"date":"2022-09-08T20:24:48","date_gmt":"2022-09-08T20:24:48","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=208124"},"modified":"2022-09-08T20:24:48","modified_gmt":"2022-09-08T20:24:48","slug":"cat-de-multe-credite-au-in-sold-bancile-mari-care-au-sarit-calul-cu-cresterea-robor-si-ce-depozite-au-atras-topul-bancilor-care-participa-la-fixing-pentru-stabilirea-robor-dupa-rapo","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=208124","title":{"rendered":"C\u00e2t de multe credite au \u00een sold b\u0103ncile mari care \u201eau s\u0103rit calul\u201c cu cre\u015fterea ROBOR \u015fi ce depozite au atras. Topul b\u0103ncilor care particip\u0103 la fixing pentru stabilirea ROBOR dup\u0103 raportul credite\/depozite \u00een S1\/2022"},"content":{"rendered":"

\n\u2666 <\/span>La nivel european, Rom\u00e2nia a fost \u00een ultimii ani la coada clasamentului, cu unul dintre cele mai mici raporturi credite\/depozite, fiind coda\u015fa Europei \u00een privin\u0163a gradului de intermediere financiar\u0103, cu cele mai sc\u0103zute ponderi \u00een PIB ale creditelor \u015fi activelor bancare \u2666 <\/span>Zece b\u0103nci mari, respectiv Banca Transilvania, BCR, BRD, ING, Raiffeisen, CEC Bank, UniCredit, OTP Bank, EximBank \u015fi Intesa Sanpaolo Rom\u00e2nia, particip\u0103 la calculul ROBOR \u2666 <\/span>B\u0103ncile care au volume mari ale soldurilor creditelor, corporate \u015fi retail care sunt legate de ROBOR (\u00een cazul creditelor retail doar cele acordate \u00eenainte de mai 2019 sunt legate de ROBOR) sunt avantajate de cre\u015fterea ROBOR din ultima perioad\u0103, \u00eencas\u00e2nd dob\u00e2nzi la mari la credite \u015fi major\u00e2ndu-\u015fi veniturile \u015fi profiturile \u2666 <\/span>La final de S1, profitul sistemului bancar s-a apropiat de 5 mld. lei, nivel record.<\/strong><\/p>\n

\nRaportul credite\/depozite difer\u0103 de la banc\u0103 la banc\u0103, oscil\u00e2nd \u00eentre 60% \u015fi circa 140% \u00een cazul b\u0103ncilor care particip\u0103 la fixing pentru stabilirea ROBOR, \u00een timp ce media la nivelul \u00eentregului sistem bancar este \u00een jurul a 70%.<\/p>\n

\nVolumul creditelor acordate popula\u0163iei \u015fi companiilor a r\u0103mas la sf\u00e2r\u015fitul primului semestru (S1) din 2022 \u00een urma sumelor economisite de mediul privat la b\u0103nci, cu toate c\u0103 ritmul de cre\u015ftere al \u00eemprumuturilor s-a mai revigorat, raportul credite\/depozite la nivelul \u00eentregului sistem bancar men\u0163in\u00e2ndu-se la un nivel sc\u0103zut, de aproape 73%, semn c\u0103 nivelul credit\u0103rii nu \u0163ine totu\u015fi pasul cu depozitele din sistemul bancar, dup\u0103 cum reiese din statisticile BNR.<\/p>\n

\nArunc\u00e2nd o privire retrospectiv\u0103, vedem c\u0103 \u00een perioada 2008-2013, raportul dintre credite \u015fi depozite private totale la nivelul sistemului bancar era de peste 100%, iar \u00eencep\u00e2nd cu anul 2014 acest nivel a sc\u0103zut de la an la an. Nivelul \u00eenc\u0103 mic al raportului credite\/ depozite arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 spa\u0163iu pentru intensificarea credit\u0103rii, iar institu\u0163iile de credit au \u015fi capitalul \u015fi lichiditatea necesare pentru finan\u0163area economiei.<\/p>\n

\nCre\u015fterea substan\u0163ial\u0103 a ROBOR \u00een ultima perioad\u0103, \u00een jurul a 8%, a m\u0103rit tensiunea persoanelor fizice \u015fi companiilor care mai au credite la banc\u0103 cu dob\u00e2nda variabil\u0103 legat\u0103 de acest indice, \u015fi a st\u00e2rnit critici chiar \u015fi de la BNR, guvernatorul b\u0103ncii centrale Mugur Is\u0103rescu declar\u00e2nd c\u0103 b\u0103ncile au \u201es\u0103rit calul\u201c cu ROBOR, care a dep\u0103\u015fit dob\u00e2nda-cheie, setat\u0103 la 5,5% \u00een august, \u015fi rata de creditare Lombard, care este 6,5% din august.<\/p>\n

\nRevenirea acestui subiect \u00een aten\u0163ia public\u0103 a adus \u00een discu\u0163ie \u015fi modul de calcul al ROBOR, respectiv care sunt cele 10 b\u0103nci care particip\u0103 la fixing \u015fi care de aceast\u0103 dat\u0103 \u201eau s\u0103rit calul\u201c. Zece b\u0103nci mari, respectiv Banca Transilvania, BCR, BRD, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank Rom\u00e2nia, EximBank \u015fi Intesa Sanpaolo Rom\u00e2nia particip\u0103 la calculul ROBOR, potrivit informa\u0163iilor BNR \u015fi ACI (asocia\u0163ia profesioni\u015ftilor pie\u0163elor financiare din b\u0103nci).<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDintre b\u0103ncile mari, care particip\u0103 la fixing pentru stabilirea ROBOR \u015fi care au raportat p\u00e2n\u0103 acum rezultatele financiare pentru S1, observ\u0103m c\u0103 OTP Bank are cel mai mare raport credite\/depozite, de 137% \u00een cazul creditelor brute, respectiv 144% dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare soldul creditelor nete acordate de aceast\u0103 banc\u0103.<\/p>\n

\nSoldul creditelor brute acordate de OTP Bank a crescut \u00een primul semestru (S1) cu 10%, la 15,2 mld. lei. \u00cen cazul depozitelor, soldul a ajuns la 10,6 mld. lei. Iar raportul net credite\/depozite a crescut cu 23 puncte procentuale de la an la an, la 137%, potrivit informa\u0163iilor transmise de banc\u0103.<\/p>\n

\nPe locul 2 \u00een topul b\u0103ncilor dup\u0103 raportul credite\/depozite se reg\u0103se\u015fte Intesa Sanpaolo Rom\u00e2nia, subsidiara local\u0103 a grupului bancar italian cu acela\u015fi nume, cu un raport \u00eentre soldul \u00eemprumuturilor \u015fi soldul economiilor atrase de 90%. Banca avea \u00een portofoliu la final de S1 credite de 0,9 mld. euro (4,4 mld. lei) \u015fi depozite de 1 mld. euro (4,9 mld. lei), conform informa\u0163iilor de la grupul italian.<\/p>\n

\nUniCredit Bank, subsidiara din Rom\u00e2nia a grupului italian cu acela\u015fi nume, se reg\u0103se\u015fte pe podium pe locul 3 \u00een topul realiizat \u00een func\u0163ie de raportul credite\/depozite, cu 85%. Soldul creditelor acordate de UniCredit Bank \u00een Rom\u00e2nia a urcat la sf\u00e2r\u015fitul primului semestru din 2022 la 7,2 mld. euro, (35,6 mld. lei) fiind cu 18% peste nivelul din primele \u015fase luni din 2021, potrivit rezultatelor financiare anun\u0163ate de grupul italian la Milano. \u00cen condi\u0163iile avansului credit\u0103rii, dar \u015fi ca urmare a intr\u0103rii ratelor dob\u00e2nzilor pe o pant\u0103 ascendent\u0103, au crescut \u015fi veniturile b\u0103ncii rom\u00e2ne\u015fti cu capital italian. Pe partea de economisire se observ\u0103 o continuare a trendului ascendent. Depozitele atrase de UniCredit de la clien\u0163ii din Rom\u00e2nia au \u00eenregistrat \u00een S1\/2022 o cre\u015ftere cu 21%, la 8,5 mld. euro (42 mld. lei), nivelul dep\u0103\u015find cu circa 1,3 mld. euro soldul creditelor. Cre\u015fterea depozitelor vine \u00een condi\u0163iile \u00een care bonifica\u0163iile pl\u0103tite de b\u0103nci au mai crescut, dar au r\u0103mas \u00een continuare la niveluri mai mici fa\u0163\u0103 de dob\u00e2nzile la credite.<\/p>\n

\nPe locul 4 \u00een top se afl\u0103 Raiffeisen Bank, subsidiara din Rom\u00e2nia a grupului austriac cu acela\u015fi nume, cu un raport \u00eentre credite\/depozite de aproape 77%. Portofoliul de credite la valoare net\u0103 al b\u0103ncii a dep\u0103\u015fit 37,4 mld. lei, dup\u0103 un avans de aproximativ 25% fa\u0163\u0103 de S1\/2021, creditarea pentru clien\u0163ii corporate f\u0103c\u00e2nd un salt de 46% fa\u0163\u0103 de anul precedent. Depozitele atrase de Raiffeisen Bank au \u00eenregistrat o cre\u015ftere de 11% \u00een primul semestru al anului 2022, fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 din 2021, soldul total ajung\u00e2nd \u00een S1\/2022 la 48,8 mld. lei.<\/p>\n

\nBCR, a doua cea mai mare banc\u0103 de pe pia\u0163a local\u0103 dup\u0103 active, controlat\u0103 de grupul austriac Erste, este pe locul 5 \u00een top dup\u0103 nivelul raportului credite\/depozite, care a ajuns la aproximativ 75%. Portofoliul total de credite nete acordate clien\u0163ilor de BCR a crescut cu 17,3% an pe an la 30 iunie 2022, la un sold de 52,6 mld. lei. BCR sus\u0163ine c\u0103 a acordat \u00een S1\/2022 credite noi \u00een valoare de 5 mld. lei c\u0103tre persoane fizice (credite ipotecare \u015fi de consum) \u015fi micro\u00eentreprinderi. \u00cen acela\u015fi timp, BCR a aprobat credite noi corporate de 8,1 mld. lei \u00een S1\/2022, dintre care un sfert sunt destinate investi\u0163iilor. Mai mult de 3.700 de companii care creeaz\u0103 peste 232.000 de locuri de munc\u0103 au fost finan\u0163ate astfel, sus\u0163ine BCR. La categoria sprijin pentru antreprenori, BCR sus\u0163ine c\u0103 a \u00eenregistrat o cre\u015ftere a stocului de finan\u0163\u0103ri acordate sectorului IMM cu 21,4% an pe an la 30 iunie 2022. Depozitele atrase de BCR de la clien\u0163i au ajuns \u00een primele \u015fase luni din 2022 p\u00e2n\u0103 la aproape 70,5 mld. lei, dup\u0103 o cre\u015ftere de 9% fa\u0163\u0103 de S1\/2021.<\/p>\n

\nCu un raport credite\/depozite de circa 64%, BRD-Soc Gen, a treia cea mai mare banc\u0103 din Rom\u00e2nia, ocup\u0103 locul 6 \u00een topul realizat \u00een func\u0163ie de raportul \u00eentre \u00eemprumuturi \u015fi economii. Soldul creditelor acordate de banca rom\u00e2neasc\u0103 cu capital francez a crescut \u00een S1\/2022 cu 8,9% fa\u0163\u0103 de nivelul din S1\/2021, la peste 34,6 mld. lei. Produc\u0163ia de credite acordate persoanelor fizice continu\u0103 s\u0103 \u00eenregistreze o cre\u015ftere de dou\u0103 cifre, respectiv \u010213% \u00een S1\/2022 fa\u0163\u0103 de S1\/2021, marc\u00e2nd un nou nivel-record pentru un prim semestru, impulsionat\u0103 de dinamica creditelor nou acordate pentru locuin\u0163e (\u010277% fa\u0163\u0103 de 30 iunie 2021). Creditarea companiilor a \u00eenregistrat o performan\u0163\u0103 solid\u0103 (\u010215,8% fa\u0163\u0103 de 30 iunie 2021), determinat\u0103 de activitatea dinamic\u0103 pe segmentul IMM-urilor (\u010236,8% fa\u0163\u0103 de 30 iunie 2021) \u015fi de cre\u015fterea solid\u0103 a creditelor acordate marilor companii (\u01027,5% fa\u0163\u0103 de 30 iunie 2021). Pe partea de depozite atrase de BRD, soldul economiilor a \u00eenregistrat o cre\u015ftere cu doar 1% \u00een S1\/2022, la 53,8 mld. lei.<\/p>\n

\nCEC Bank ocup\u0103 locul 7 \u00een topul b\u0103ncilor realizat dup\u0103 raportul credite\/depozite, cu un raport de 62%. Creditele \u00een sold, la valoare brut\u0103 acordate clien\u0163ilor se ridic\u0103 la 29,3 mld. lei, \u00een cre\u015ftere cu 20% fa\u0163\u0103 de perioada similar\u0103 din 2021. Banca a transmis c\u0103 a acordat peste 27.000 de credite noi, cu o valoare cumulat\u0103 de\u2020peste 5,5 mld. lei, din care 1,5 mld. lei au fost credite de investi\u0163ii pentru companii. Pe zona de retail, CEC Bank a finan\u0163at peste 21.000 de persoane fizice, valoarea creditelor noi dep\u0103\u015find 1,35 mld. lei. Din aceast\u0103 sum\u0103, creditele pentru locuin\u0163e au avut o pondere de peste 64%. dDepozitele atrase de la clien\u0163I de CEC Bank  au crescut cu 28,3% fa\u0163\u0103 de sf\u00e2r\u015fitul primului semestru al anului trecut, p\u00e2n\u0103 la un sold de 47,5 mld. lei.<\/p>\n

\nLocul 8 \u00een top revine B\u0103ncii Tansilvania, cea mai mare banc\u0103 dup\u0103 active de pe pia\u0163a local\u0103, cu un raport \u00eentre credite \u015fi depozite de sub 60%. Banca avea la sf\u00e2r\u015fitul primului semestru din acest an un sold al creditelor brute de circa 64 mld. lei, \u00een timp ce volumul depozitelor s-a apropiat de 108 mld. lei, astfel c\u0103 raportul credite\/depozite era de doar 59,4%. Dac\u0103 sunt luate \u00een considerare creditele nete, raportul coboar\u0103 spre 56%. Soldul creditelor nete acordate de banca din Cluj a \u00eenregistrat \u00een S1\/2022 o cre\u015ftere cu circa 41% fa\u0163\u0103 de nivelul din S1\/2021, la 60,2 mld. lei. \u00cen perioada ianuarie-iunie Banca Transilvania sus\u0163ine c\u0103 a acordat aproape 140.000 de credite persoanelor fizice \u015fi companiilor, \u00een valoare de 14,2 mld. lei. Pe partea de economisire se observ\u0103 o cre\u015ftere cu 14% a soldului depozitelor atrase de Banca Transilvania comparativ cu nivelul din S1\/2021, p\u00e2n\u0103 la aproape 108 mld. lei.<\/p>\n

\nING Bank \u015fi EximBank, b\u0103nci de top 10 care particip\u0103 la fixing pentru stabilirea ROBOR, nu au raportat p\u00e2n\u0103 acum rezultatele financiare pentru S1\/2022.<\/p>\n

\nB\u0103ncile care au volume mari ale soldurilor creditelor, corporate \u015fi retail, care sunt \u00eenc\u0103 legate de ROBOR (\u00een cazul creditelor retail doar cele acordate \u00eenainte de mai 2019 sunt legate de ROBOR, care a urcat spre 8%, creditele pentru popula\u0163ie noi fiind legate de IRCC, care acum este 2,65%), sunt avantajate de cre\u015fterea ROBOR din ultima perioad\u0103, \u00eencas\u00e2nd dob\u00e2nzi la mari la credite \u015fi major\u00e2ndu-\u015fi veniturile \u015fi profiturile. La final de S1, profitul sistemului bancar s-a apropiat de 5 mld. lei, nivel record.<\/p>\n

\nLa nivel european, Rom\u00e2nia a fost \u00een ultimii ani la coada clasamentului cu unul dintre cele mai mici raporturi credite\/depozite. Rom\u00e2nia este coda\u015fa Europei \u015fi \u00een privin\u0163a gradului de intermediere financiar\u0103, av\u00e2nd printre cele mai sc\u0103zute ponderi \u00een PIB ale creditelor \u015fi activelor bancare.<\/p>\n

\nB\u0103ncile au fost nevoite \u00een ultimii ani s\u0103 se bazeze mai mult pe sursele de finan\u0163are locale, \u00een condi\u0163iile \u00een care au pierdut o parte din liniile de finan\u0163are de la b\u0103ncile-mam\u0103, linii care \u00een perioada de boom economic au reprezentat principalul motor de cre\u015ftere al credit\u0103rii.<\/p>\n

\nDac\u0103 la v\u00e2nzarea de credite noi dob\u00e2nda are un cuv\u00e2nt greu de spus, la depozite remunera\u0163ia oferit\u0103 de b\u0103nci nu a contat chiar at\u00e2t de mult.<\/p>\n

\nB\u0103ncile s-au bazat pentru finan\u0163are \u00een principal pe resursele atrase de la clien\u0163ii persoane fizice, care sunt mai stabile \u015fi care \u00een perioada de criz\u0103 au marcat o cre\u015ftere puternic\u0103, pe fondul unui comportament de consum mai prudent.<\/p>\n

\nPopula\u0163ia a devenit din anul 2012 creditor net al b\u0103ncilor dup\u0103 ce \u00een perioada de boom economic frenezia credit\u0103rii a f\u0103cut ca rom\u00e2nii s\u0103 fie net datori \u00een rela\u0163ia cu institu\u0163iile de credit, stocul depozitelor fiind egalat \u015fi apoi dep\u0103\u015fit cu pa\u015fi rapizi de volumul creditelor. Criza economic\u0103 \u00eenceput\u0103 \u00een 2008\/2009 a aplatizat \u00eens\u0103 brusc dinamica credit\u0103rii, iar redresarea a fost modest\u0103 timp de mai mul\u0163i ani.<\/p>\n

\nRaportul credite\/depozite a devenit subunitar \u00een Rom\u00e2nia \u00een vara anului 2014, pentru prima dat\u0103 din 2007. Iar p\u00e2n\u0103 acum creditele nu au reu\u015fit s\u0103 se apropie prea mult de nivelul depozitelor.<\/p>\n

\n\u00cen perioada de boom economic \u015fi explozie a credit\u0103rii sistemul bancar rom\u00e2nesc avea un raport credite\/depozite de 120-130%.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Raportul credite\/depozite difer\u0103 de la banc\u0103 la banc\u0103, oscil\u00e2nd \u00eentre 60% \u015fi circa 140% \u00een cazul b\u0103ncilor care particip\u0103 la fixing pentru stabilirea ROBOR, \u00een timp ce media la nivelul \u00eentregului sistem bancar este \u00een jurul a 70%.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[7267,485,439,7176],"class_list":["post-208124","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-banci","tag-credite","tag-depozite","tag-raport"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/208124","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=208124"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/208124\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=208124"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=208124"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=208124"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}