![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/6274933\/22\/banda-ieftiniri.jpg?width=356&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n“Ieftin” se impune nu numai in industria auto, ci si in cazul
\nlactatelor: primii cinci producatori din tara, Freisland, Albalact,
\nDorna, Brailact si Primulact, au inregistrat in primele doua luni
\nale anului o scadere a cotei de piata in favoarea producatorilor
\nmai mici, cu produse mai ieftine sau a marcilor private care
\napartin marilor lanturi de magazine.<\/p>\n
Reorientarea consumatorilor occidentali catre produsele ieftine
\na ajutat si producatorul de electrocasnice Arctic, care a exportat
\nanul trecut peste 70% din frigiderele produse in tari din vestul
\nEuropei – Marea Britanie, Germania sau Franta. Exportul si succesul
\nproduselor ieftine in strainatate a compensat astfel, spune
\ndirectorul general Monica Iavorschi, scaderea de 50% de anul trecut
\ndin industrie. “In strainatate nu vindem produse pozitionate foarte
\nsus, ci mai degraba in partea de jos a pietei, iar statistic, cota
\nde piata a crescut. Ca exportator, ai avantajul unei mai mari
\nstabilitati, chiar si atunci cand consumul scade, asa cum a scazut
\nin Romania, Ucraina sau Rusia. Declinul din celelalte piete
\neuropene a fost mai mic decat la noi, dar ne-a ajutat si
\npozitionarea marcii si scaderea preturilor la materiile prime”,
\nexplica Monica Iavorschi.<\/p>\n
Pentru un producator de bunuri de larg consum cum este Unilever,
\ncare opereaza cu 13 categorii de produse diferite, de la detergenti
\nsi pana la produse cosmetice, e un moment de cotitura.
\n“Consumatorul si-a schimbat perceptia asupra valorii unui bun de
\nlarg consum, cumpara mai putin sau la un pret mai mic si reduce
\nstocul de acasa, iar asta schimba in mod fundamental pietele”,
\nspune Albert Davidoglu, customer development director al
\nUnilever.<\/p>\n
<\/p>\n
In context, Davidoglu crede ca ofertele de produse cu preturi
\nreduse la care recurg comerciantii din ce in ce mai des sunt o
\nmiscare gresita, care va duce la distrugerea pietelor, a caror
\nvaloare deja scade masiv, iar o revenire la situatia anterioara va
\nfi dificila. “E un moment de cotitura. Lantul de distributie, de
\nexemplu, este sub presiune, pentru ca aici este vorba despre
\ncosturi fixe, iar atunci cand vanzarile scad, aceste costuri devin
\nmai ridicate si este nevoie de reduceri. Coroborat cu lipsa
\nlichiditatilor, presiunea devine si mai mare si se resimte in final
\nin puterea de cumparare a consumatorului si in stilul de viata al
\nacestuia.”<\/p>\n
Strict in cazul Romaniei, reducerile consumului care s-au
\ninregistrat in 2009 si in prima parte a acestui an vor capata,
\nprobabil, o dimensiune suplimentara odata cu reducerea salariilor
\nbugetarilor cu 25% si a pensiilor cu 15%. Conform estimarilor
\naparute in Ziarul Financiar, consumul ar urma sa scada in Romania
\ncu 10-15%, reducere aproximativ egala cu cea din 2009, de 10,3%,
\ninregistrata in urma scaderilor de venituri din sectorul privat. Ar
\nurma sa fie afectate, cred managerii de companii, produsele scumpe,
\npiata auto, electrocasnicele, piata imobiliara. Trebuie remarcat si
\nca multe dintre produsele ieftine sunt in general apanajul pietelor
\nagroalimentare si al centrelor comerciale en-gros, bine ancorate in
\neconomia gri si care scapa statisticilor oficiale.<\/p>\n
Noua clasa de mijloc<\/u><\/p>\n
In afara pretului mai mic platit la casa, un roman, un francez
\nsau un american contabilizeaza o suma de efecte, in plan social,
\neconomic sau politic, ale alegerii lucrului ieftin in dauna celui
\nmai scump. Care sunt aceste efecte si cum actioneaza?<\/p>\n
De cel mai important efect vorbeste Ciprian Moga de la iQuest:
\nde un consumator mai rational. “Un fenomen vizibil in orice
\nhipermarket este cresterea numarului de persoane care au o lista de
\ncumparaturi, lucru care inainte nu exista”, spune Moga. Acesta este
\nun prim pas spre un consumator mai rational, mai matur si mai
\nponderat, in Romania, dar si in restul Europei de Est, consumator
\nce poate sta la baza formarii, la un moment dat, a unei clase de
\nmijloc viabile. “In perioada anilor ’60, Vestul a traversat o
\nperioada de inflorire, de boom economic, bazat pe productia de
\nmasa, din care a rezultat o clasa de mijloc puternica din punct de
\nvedere economic si social”, spune Ciprian Moga.<\/p>\n
Fenomenul aparitiei unei noi clase de mijloc s-ar putea repeta
\nin aceasta perioada, dar formarea noii categorii sociale se face pe
\nalte fundamente decat cele de pana acum, adica pe cumpatare si
\neconomisire si nu prin mijloace consumiste si pe sporirea puterii
\nde cumparare in urma cresterii artificiale a veniturilor si a
\nabuzului de credite. Ca o paranteza, ultima oara cand s-a vorbit de
\nformarea unei noi clase de mijloc la nivel mondial a fost in urma
\ncu circa cinci ani, cand lumea vorbea de fenomenul BRIC – Brazilia,
\nRusia, India si China si economiile lor in miscare. Analistii
\neconomici spuneau atunci ca BRIC este mediul propice pentru
\naparitia unei clase de mijloc ceva mai modeste financiar decat
\nocidentalii, dar mult mai avuta decat restul populatiei BRIC.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Fenomenul chiar s-a manifestat: 300 de milioane de chinezi s-au
\nimbogatit, dar un miliard de oameni traiesc inca in saracie, cu
\ncirca un dolar pe zi. In estul Europei, in spatiul ex-sovietic si
\nin Turcia au aparut in perioada 1998-2008, conform studiilor Bancii
\nMondiale, in jur de 50 de milioane de oameni cu venituri suficient
\nde mari incat sa se inscrie in randul clasei de mijloc. Insa criza
\na lovit puternic aceasta zona, iar acum Banca Mondiala estimeaza ca
\npeste 35 de milioane de oameni sunt aruncati de criza in saracie;
\ncastigul de clasa de mijloc al deceniului este astfel anulat.<\/p>\n
Goana dupa aur in ritmuri de Bollywood<\/u><\/p>\n
Urmatorul efect, si mai lent in desfasurare, este nivelarea
\nbogatiei; este vorba de o relativa imbogatire in tarile in curs de
\ndezvoltare, insotita de o scadere a nivelului de trai din
\neconomiile dezvoltate. “Problema va fi atunci cand va aparea o masa
\nsuficient de mare de chinezi care nu-si vor mai dori sa traiasca cu
\nun dolar pe zi”, spune Dragos Cabat.<\/p>\n
Dupa parerea lui, exista posibilitatea ca, in timp, chiar
\nchinezii, acum platiti cu sume de nimic, sa nu mai accepte, pe
\nmasura ce le vor spori veniturile, tocmai standardele impuse de
\neconomia ieftina si sa prefere marfurile de calitate mai buna. In
\ncazul Indiei, unde dospeste un alt miliard de potentiali “middle
\nclass”, statutul de furnizor de servicii ieftine (si nu de
\nproducator de bunuri ieftine) o poate transforma in zona cu
\npotential cea mai mare cerere de produse cu preturi mici din lume.
\nUn argument este cresterea numarului utilizatorilor de telefonie
\nmobila: de la 525 de milioane la inceputul anului la peste 600 de
\nmilioane de utilizatori in mai. Numai in aprilie, companiile au
\nnumarat 16,9 milioane de utilizatori in plus.<\/p>\n
Mult mai importanta insa decat problema sumei pe care o
\ncheltuieste cineva zilnic este calitatea lumii unde traieste, cu
\ntot cu aspectele de mediu, care in epoca incalzirii globale si a
\nfenomenelor meteo extreme, castiga zi de zi in importanta. Iar aici
\ne problema, pentru ca economia “ieftina” rimeaza cu risipa. Risipa
\nde materii prime, risipa de munca umana, risipa de capacitati
\nintelectuale, risipa de aer curat. China a devenit nu numai un
\nfurnizor, ci si cel mai mare consumator de materii prime; pe de
\nalta parte, mediul de business in general, de oriunde ar fi, se
\ndeclara sustinator al politicilor de mediu, dar face destul de
\nputin in mod real.<\/p>\n
Iar distrugerile cauzate acum inseamna cresteri de costuri
\npublice in viitor. Cu toate acestea, probabil va mai trece mult
\ntimp pana ce lumea va migra spre responsabilitate ecologica, caci
\ncompaniile si guvernele vor prefera in continuare profitul pe
\ntermen scurt si foarte scurt.<\/p>\n
Pe de alta parte, natiunile subdezvoltate vor o dezvoltare
\neconomica rapida, uneori inclusiv cu pretul sacrificarii oricarui
\ncriteriu ecologic si de calitate a vietii. Cu forta de munca
\nieftina si cu standarde scazute in politicile de mediu, astfel de
\nstate devin furnizoare de produse energofage si cu valoare adaugata
\nmica. Exemplele sunt, in opinia lui Dragos Cabat, India si China,
\nfurnizoare pentru Statele Unite, si tarile est-europene, printre
\ncare si Romania, in acelasi gen de raport fata de Uniunea
\nEuropeana.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Pe cine angajeaza rinocerii<\/p>\n
In ultimii 20 de ani, un atu important pentru atragerea
\ninvestitiilor a fost, pentru Romania, mana de lucru ieftina. Numai
\nca “mana de lucru ieftina” a mentinut saracia in societate, a tinut
\njos puterea de cumparare, a perpetuat inegalitati sociale si a
\nmicsorat sansele la existenta decenta pentru milioane de oameni.
\nDand la o parte criteriul productivitatii, care face parte din alta
\ndiscutie, cum ar putea scapa Romania de blestemul mainii de lucru
\nieftine? Calitatea lucratorilor a scazut deja, pentru ca in
\ncompanii sunt preferati oameni tot mai ieftini, educati cu bani
\nputini si platiti prost.<\/p>\n
Costea Munteanu, profesor la ASE, crede ca economia in sine ar
\ntrebui restructurata, prin aparitia si dezvoltarea unor sectoare
\neconomice care cer oameni calificati si specializati – o forta de
\nmunca bine platita. Dar ca sa ai personal competent, bine pregatit,
\ne nevoie de o crestere a calitatii actului educational. Costea
\nMunteanu ofera o explicatie pentru calitatea de ansamblu a
\ndascalilor, dar aceasta este valabila pentru multe domenii:
\n“Rinocerii angajeaza rinoceri”. Adica perpetuarea
\nincompetentei.<\/p>\n
Tendinta ultimului deceniu este de a recruta cadre pentru
\nsistemul de invatamant dintre fostii studenti. “Masura in care
\nacestia pot capata voce si pot schimba Academia de Studii
\nEconomice, de pilda, este redusa, pentru ca exista forta de
\ncontrapondere a <rinocerilor>. Iar <rinocerii>
\nrecruteaza oameni dupa chipul si asemanarea lor”.<\/p>\n
Trecerea, in circa patru ani, de la dominatia lohnului la
\nstatutul de “Detroit al Estului”, prelucratori de componente auto,
\na fost un prim pas in imbunatatirea starii fortei de munca a
\nRomaniei, in opinia lui Dragos Cabat. “Mai avem cativa pasi, cam
\ntrei sau patru, pana sa ajungem specialisti in IT. Exista astfel de
\nspecialisti si acum, sunt oameni valorosi, dar vorbesc de starea
\ngenerala”, explica Cabat. Probabil cam in 20 de ani, crede el,
\nangajatii romani ar putea ajunge pe actualul palier al
\nspecialistului european; “ce vor produce insa europenii peste 20 de
\nani este o intrebare la care nimeni nu poate raspunde”.<\/p>\n
E destul de ieftin pentru tine?<\/u><\/p>\n
Trecand la zona sacosei si a portofelului consumatorului,
\ntrebuie remarcata o alta schimbare fundamentala – manualele de
\nmarketing devin inutile.<\/p>\n
Marketingul, inventat in sens modern de Marea Depresie din anii
\n’30, este anulat in parte de actuala criza si de economia ieftina:
\nconsumatorul devine rezistent la cumparatura de impuls, ignora
\nprodusele asezate la capatul raftului sau la nivelul ochiului,
\nadica reguli care au functionat cu succes timp de zeci de
\nani.\n <\/p>\n
<\/p>\n
In timp, specialistii au identificat patru tipuri de mesaje
\ncatre consumator, care au marcat generatii de oameni si perioade de
\nconsum. Primul mesaj era “ai nevoie”; ai nevoie de acest produs, el
\niti usureaza sau infrumuseteaza viata. Al doilea devenea imperativ
\n– “vrei!” acest produs. Al treilea mesaj devine siret si complice:
\n“meriti” asta!, iar ultimul, cel care a fost cumva declansatorul
\ncrizei economice pe care o traim, este “poti, iti permiti!”.<\/p>\n
“Poti” manca icre negre, daca vrei. Mergi la discounter si le
\ncumperi, arata la fel, au aproximativ acelasi gust, pretul este mai
\nmult mic. “Poti” imbraca haine de firma, produse in atelierele
\ncelor platiti cu cativa dolari pe luna; materialul seamana, emblema
\nmarcii este aceeasi, sclipiciul arata la fel. “Poti” avea o
\nlocuinta ieftina, chiar daca nu ai o slujba stabila – poate va
\naduceti aminte de nebunia imobiliara americana si creditele
\nacordate oricui.<\/p>\n
Nu-i nimic rau daca economia ieftina ii ofera omului de rand o
\niluzie de noblete, daca icrele acelea negre nu-i afecteaza
\nsanatatea si consumatorul sau consumatorea isi poarta hainele cu
\ndemnitate si eleganta; acestea sunt aspecte benigne ale economiei
\nieftine. Sigur ca unii ar reclama aspectul modificat al strazii,
\npentru ca, multiplicate in mii si milioane de exemplare, hainele cu
\nsclipici isi pierd nu numai dimensiunea estetica, dar si
\ncapacitatea de a-l individualiza pe posesor.<\/p>\n
Rau cu adevarat este insa atunci cand calitatea unui lucru de a
\nfi accesibil ii face pe consumatori sa-si suspende ratiunea si
\nprudenta, sa creada ca-si pot permite orice, ca e suficient doar sa
\nintinda mana (cu sau fara credit cu buletinul) si sa cumpere ce
\npoftesc. Asa incat, pentru cei care s-au fript cu un asemenea mod
\nde gandire, urmatorul mesaj aparut in marketing ar putea fi “este
\nacest produs destul de ieftin pentru tine?”.<\/p>\n
Gratis, adica mult mai ieftin<\/u><\/p>\n
De la ieftin la gratis este un pas mic din punctul de vedere al
\nvalorii, dar un pas gigantic din punctul de vedere al economiei; cu
\ntoate acestea, “gratis” este inca o componenta in angrenajul
\n“ieftin”, mai clar spus inca un soi de iluzie.<\/p>\n
“Raportul dintre calitate si cost este o lege de baza a
\neconomiei si nu se poate rupe. Chiar daca avansul tehnologic este
\nextraordinar, relatia cost\/calitate nu se schimba fundamental. Vrei
\nieftin, vei avea calitate scazuta. Vrei gratis, vei avea calitate
\nexecrabila”, afirma Dragos Cabat.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Internetul este un prim exemplu – un furnizor de informatie care
\na afectat profund afacerile cu ziare si presa tiparita; cel mai
\ndes, cei care nu mai citesc ziare spun ca internetul le furnizeaza
\noricum pe gratis informatia de care au nevoie. Insusi presedintele
\nfacea aluzie la Google ca sursa gratuita si imediat accesibila de
\ninformatie, opusa pregatirii indelungate si costisitoare cu
\nprofesori. Oare? “Cu ajutorul Google gasesti date, nu gasesti
\ninformatie”, spune Dragos Cabat.<\/p>\n
“Caut o informatie financiara, iar pe Google as vrea sa imi
\napara in primele zece rezultate articolele scrise de laureati ai
\npremiului Nobel pe tema respectiva. Dar primele 100 de rezultate
\nvor fi despre experiente personale ale unor insi lipsiti de
\nrelevanta, alaturi de date sau aplicatii mai putin
\nfolositoare.”<\/p>\n
Sigur ca “social media” este o realitate, pana acolo incat
\npentru unii utilizatori de internet, experienta personala a cuiva
\neste la fel de relevanta asa cum e un articol al unui laureat Nobel
\npentru Dragos Cabat. Pe de alta parte, lipsa de informatie de
\ncalitate intr-o societate care tinde spre ieftin si este obisnuita
\ncu o abundenta mai mult sau mai putin folositoare de zgomot
\ninformational a inlesnit fenomene cum este chiar actuala criza
\neconomica.<\/p>\n
Oamenii nu au mai fost dispusi sa plateasca pentru analiza
\nfinanciara de calitate, astfel incat modelul de afaceri “subprime”
\na putut afecta economia mondiala. Aceeasi lipsa de analiza de
\ncalitate poate si pare sa stea la baza deciziilor mai mult sau mai
\nputin inspirate luate de guverne, de companii, de consumatorul de
\nrand, inclusiv acum, cand toata lumea cauta (ieftin) solutii
\n(ieftine) pentru combaterea efectelor crizei. Dar experienta
\npersonala a cuiva intr-o perioada de criza, chiar multiplicata de
\nGoogle de sute de ori, n-are nicio relevanta pentru un somer sau un
\nfalit. Desigur, rapoartele agentiilor de rating care ridicau in
\nslavi banci si companii putrede pe dinauntru nu erau ieftine deloc
\npentru clientii dispusi sa dea bani pe ele. Dar alternativa la
\nscump si prost nu e, in niciun caz, ceva ieftin, ori chiar gratis,
\ndar la fel de prost.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
El ieftineste, noi am ieftinit, ea are preturi scazute, ei vor si mai ieftin; altii sunt putin mai scumpi, dar au servicii mai bune. Noi cumparam doar ieftin, el spune ca e prea sarac pentru a cumpara ieftin. Lumea e plata, s-a globalizat; inseamna aceasta ca a devenit ea si ieftina? Tu cum te impaci cu ieftinul? Cum relationeaza compania ta cu lucrul ieftin? Dar cel mai important lucru este ca din ruinele consumismului de pana mai ieri si din cumpatarea de astazi se naste noua clasa de mijloc a lumii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[3034,202,8445,2403],"class_list":["post-20810","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-bergenbier","tag-cover-story","tag-ieftin","tag-unilever"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20810","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20810"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20810\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40525,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20810\/revisions\/40525"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20810"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20810"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20810"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/6274933\/21\/banda-munca.jpg?width=576&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/6274933\/23\/banda-salarii.jpg?width=576&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n