{"id":20805,"date":"2010-06-06T21:20:49","date_gmt":"2010-06-06T21:20:49","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=20805"},"modified":"2026-04-02T16:59:24","modified_gmt":"2026-04-02T16:59:24","slug":"ungaria-cine-minte-si-cand-a-mintit-de-fapt","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=20805","title":{"rendered":"Ungaria: cine minte si cand a mintit de fapt?"},"content":{"rendered":"<\/p>\n

Dupa valul de reactii negative starnite de afirmatiile
\nreprezentantilor Fidesz, noul partid de guvernamant din Ungaria,
\ncum ca tara are doar o sansa mica de a repeta soarta Greciei, ca
\nguvernul precedent a falsificat datele bugetului la fel ca
\nguvernantii din Grecia si ca intrarea in incapacitate de plata a
\ntarii e aproape, partidul a inceput o operatiune de limitare a
\npagubelor. Secretarul de stat Mihaly Varga<\/a>, seful echipei insarcinate de
\npremierul Viktor Orban sa descopere situatia reala a finantelor
\npublice, s-a dezis de comparatiile “nefericite” facute de colegii
\nlui si a insistat ca Ungaria va lua masurile necesare ca sa se
\nincadreze intr-un deficit bugetar sub 4% anul acesta.
\n<\/a><\/p>\n

SCHELETELE DIN DULAP<\/p>\n

Cine minte insa, ori mai exact cand anume a mintit? Varga si
\nechipa Fidesz au avertizat inca mult dinainte de alegerile din
\naprilie ca pentru 2010 nu numai ca nu va fi posibil un deficit
\nlimitat la 3,8% din PIB, adica atat cat a promis fostul guvern
\ncreditorilor (FMI si UE), dar ca pana si un deficit de 7-7,5% va fi
\nprea greu de respectat. Varga a declarat la sfarsitul lunii mai ca
\ndupa ce FMI si UE vor afla de la noul guvern cifrele reale si vor
\nintelege ca un deficit de peste 7% din PIB este mult mai realist,
\nFMI va trebui sa-si schimbe pozitia si sa accepte o majorare a
\ntintei de deficit.<\/p>\n

Pana acum insa, desi cifrele “reale” n-au fost inca prezentate
\n(ultimele informatii spun ca luni sau cel tarziu marti dimineata
\nFidesz va prezenta un prim rezultat al “cautarii de schelete in
\ndulap”, asa cum a fost numit demersul echipei lui Varga),
\nprobabilitatea ca FMI si UE sa accepte o astfel de majorare a
\ntintei pare exclusa. Asa se explica fermitatea lui Jose Barroso<\/a>, seful Comisiei Europene, care a
\ndeclarat dupa vizita premierului Viktor Orban la Bruxelles ca “nu e
\nloc pentru ingaduinta fiscala” (in traducere: n-aveti de ales,
\ntrebuie sa va respectati tinta de deficit asumata).
\n<\/a><\/p>\n

In randul analistilor, parerile sunt impartite. Unii spun ca
\nanul acesta se va ajunge cel mai probabil la un deficit in jur de
\n5% din PIB, cu un maxim de 5,7% (Concorde Securities) si un minim
\nde 4,5% (Banca Nationala a Ungariei). Mai mult, cei de la Concorde Securities<\/a>, o societate de brokeraj din
\nBudapesta, sustin ca “economistii independenti” care sustineau in
\npreajma alegerilor ca deficitul va depasi 7% din PIB anul acesta nu
\nerau deloc independenti, ci apropiati de Fidesz si ca atare avand
\ntot interesul sa sustina ideile partidului.<\/p>\n

In ultimul raport asupra inflatiei, din 2 iunie, banca centrala<\/a> subliniaza ca excedentul de cont
\ncurent si capacitatea de finantare sunt asteptate sa ramana
\npozitive in urmatorii doi ani si ca “desi evolutiile fiscale indica
\no anume abatere fata de legea bugetului, tensiunile fiscale
\nrezultate din datoriile acumulate de companiile de stat nu pun in
\npericol sustenabilitatea finantelor publice, atata vreme cat o
\npreluare a acestor datorii de catre guvern nu va duce decat la o
\ncrestere temporara a cifrei de deficit” (mai exact, consolidarea
\ndatoriilor facute de companiile de stat si de autoritatile locale
\nar creste deficitul cu 1,5-3% din PIB, cifra finantabila insa din
\ncreditul FMI-UE si din rezervele guvernului depozitate la banca
\ncentrala).<\/p>\n

IN 72 DE ORE VENIM CU UN PLAN<\/p>\n

Orice comparatie cu Grecia e nelalocul ei, crede Neil Shearing<\/a> de la Capital Economics: intai,
\nvorbim de o datorie de 78% din PIB, nu de 113% din PIB, iar datoria
\npe termen scurt a statului (de platit in cursul urmatorului an)
\neste de doar 2,4% din PIB. “In termeni de nivel al datoriei,
\nexpuneri ale bancilor straine si potentiale dificultati in zona de
\ncont curent poate ca se compara cu Grecia, desi toate aceste
\nvariabile sunt in proces de corectie, insa ca deficit bugetar si
\npotential de crestere nu se compara – Ungaria e mai puternica”,
\ndeclara Peter Attard Montalto<\/a>, economist pentru pietele
\nemergente la Nomura Londra. Economia Ungariei este mult mai
\ndinamica si competitiva, investitorii directi vor sa vina aici, iar
\nbugetul e intr-o stare mult mai buna decat anul trecut, gratie
\nfostului premier Gordon Bajnai, adauga Montalto.<\/p>\n

De-acum incolo insa, numai publicarea unor planuri de politica
\nfiscala serioase si detaliate poate impiedica pietele sa ia prea in
\nserios comparatia cu Grecia, sustine analistul de la Nomura.
\nProblema e ca pana acum, Fidesz n-a prezentat nici urma de plan, ci
\ndoar a promis ca “in 72 de ore” din momentul cand echipa lui Varga
\nva scoate la iveala “scheletele din dulap”, va iesi cu un program
\nde masuri. Echipa lui Varga e asteptata sa lucreze insa pana in
\naugust, asa incat pentru moment, singurele reactii ale guvernului
\nFidesz se rezuma la critici la adresa mostenirii grele a
\nguvernarilor socialiste Gyurcsany si Bajnai.<\/p>\n

“Pe ansamblu, noi nu credem ca Ungaria e Grecia”, scriu
\nanalistii Danske Bank, intr-una dintre analizele de vineri
\nconsacrate crizei declaratiilor Fidesz. “Ungaria semana mai mult in
\n2006 cu Grecia decat azi. Mai intai, Ungaria a transformat un
\ndeficit masiv de cont curent in excedent. In al doilea rand,
\nforintul nu este supraevaluat, deci Ungaria nu are aceleasi
\nprobleme de competitivitate ca Grecia. In al treilea rand, situatia
\nfinantelor publice – chiar intr-un scenariu negativ – este mai buna
\ndecat in Grecia.” E o situatie care insa nu permite relaxarea
\npoliticii fiscale, asa cum a promis Fidesz in campanie; va trebui
\nsa fie adoptate, dimpotriva, masuri noi de austeritate, ca sa aduca
\ndeficitul bugetar in niste limite sustenabile.<\/p>\n

In campania electorala, diversi reprezentanti ai Fidesz au
\ndeclarat sus si tare ca ei vor proceda la taieri masive de taxe si
\nimpozite, ca sa creeze locuri noi de munca, sa inlature povara
\nfiscala de pe umerii companiilor si sa scoata tara din recesiune.
\nSi de fapt, cu aceasta promisiune de relaxare fiscala, corelata cu
\ndiscursul populist “nu FMI ne dicteaza noua politica”, au ajuns la
\nputere si au reusit sa capete o majoritate de doua treimi din
\nparlament.<\/p>\n

Acest succes zdrobitor a facut Fidesz “sa-si incordeze muschii
\nca sa se vada cat e de puternic”, afirma Gabor Ambrus<\/a>, analist la 4Cast din Sofia, care a vazut
\npana acum patru planuri unde s-a manifestat retorica noului guvern:
\ndeclaratiile critice la adresa FMI si a acordului cu FMI, atacurile
\nla adresa bancii centrale si a guvernatorului ei Andras Simor, pe
\ncare vrea sa-l demita, declaratiile actuale despre paralela cu
\nGrecia si politica agresiva fata de vecini (intentia de a acorda
\ncetatenie ungara etnicilor unguri din strainatate, ceea ce a
\ninrautatit in special relatiile cu Slovacia). “A-ti arata puterea
\nfata de toti, indiferent de consecinte: avem un sir de declaratii
\nsi actiuni care spun doar ‘Noi avem puterea si toata lumea e bine
\nsa afle asta””, comenteaza Ambrus.<\/p>\n

CUM SA DUCI DE NAS ALEGATORII<\/p>\n

Acum, la o saptamana dupa ce noul guvern de centru-dreapta a
\nfost instalat, de la Fidesz nu se aud decat declaratii de rafuiala
\npolitica si promisiuni de renegociere a tintei de deficit bugetar,
\ndesi Varga n-a dezgropat (inca) “scheletele din dulap” ale
\nguvernarilor socialiste. Iar purtatorul de cuvant al guvernului,
\nPeter Szijjarto<\/a>, continua sa promita reduceri
\nde impozite, desi multi analisti au inteles deja ca tocmai ofensiva
\nla adresa “minciunii” fostilor guvernanti e menita sa pregateasca
\nterenul pentru un anunt privind renuntarea la relaxarea fiscala
\npromisa.<\/p>\n

<\/p>\n

“Discursul apocaliptic al politicienilor
\nFidesz despre starea groaznica a bugetului e menit sa potoleasca
\nasteptarile electoratului in privinta reducerilor de taxe si sa-i
\npregateasca pe oameni pentru o serie de masuri dure, ca de pilda
\ntaierea unor cheltuieli sociale sau subventii”, a comentat pentru
\nPortfolio.hu<\/span><\/span>
\nZoltan
\nTorok<\/span><\/span><\/a>, analist la Raiffeisen Budapesta. In
\ncampanie, Fidesz a promis nu numai facilitati fiscale, dar si
\ncresteri de cheltuieli sociale si subventii, dupa ce fostul guvern
\nBajnai a redus deficitul la 4% tocmai cu pretul unor ajustari
\ndureroase de cheltuieli care i-au adus in cele din urma iesirea de
\nla putere.<\/span><\/span><\/p>\n

“Tinta de 3,8% deficit ramane posibil de
\natins numai daca guvernul taie cheltuielile sau creste veniturile.
\nNu cred ca sunt posibile relaxari fiscale in aceasta situatie”, e
\nde parere Zoltan Torok, care insista ca Fidesz are o marja foarte
\ningusta de actiune, mai ales in perspectiva crizei datoriilor din
\nzona euro. “In climatul actual, pietele financiare nu doar se
\nincrunta cand aud de relaxare fiscala, ci musca de-a dreptul. Asa
\nincat e logic sa mergi mai intai pe calea consolidarii fiscale si
\ndoar dupa aceea sa te apuci sa reduci impozite”,
\ncompleteaza<\/span><\/span>
\nGyorgy
\nBarta<\/span><\/span><\/a>, analist la CIB Bank Budapesta, care se
\nasteapta in urmatoarea perioada doar la niste reduceri simbolice de
\nimpozite, doar cat sa arate electoratului ca Fidesz se tine de
\ncuvant, dar in nici un caz la o micsorare notabila a
\nfiscalitatii.<\/span><\/span><\/p>\n

Una peste alta, ceea ce s-a intamplat cu
\nUngaria si reactia violenta de pe pietele financiare ofera probabil
\no lectie buna pentru toti cei care pana acum se repezeau
\ninvariabil, la orice stire despre Grecia, sa comenteze “Romania e
\nurmatoarea tara care intra in criza dupa Grecia” sau “De ce nu
\nrecunoastem si noi ca am falsificat deficitul?”. Sau poate,
\ndimpotriva, vor aparea alte capete infierbantate care vor lauda
\nguvernul Fidesz pentru patriotism, pentru felul cum a prabusit
\nforintul si vor deplange faptul ca la noi nu apar politicieni
\n“curajosi” ca la unguri, sa spuna poporului ca trebuie dat de
\npamant concomitent si cu FMI si UE, si cu fostele guverne, si cu
\nlogica economica minima care spune ca din moment ce sustii ca ai
\ndeficitul bugetar mai mare decat il arata datele oficiale, nu poti
\nsa-ti permiti sa micsorezi peste noapte taxe si impozite fiindca
\nasa ai promis in campania electorala, fara sa te preocupi sa reduci
\nimediat deficitul respectiv atunci cand creditorii tai, FMI si UE,
\niti cer asta.
<\/span><\/span><\/p>\n

O delegatie condusa de Christoph Rosenberg,
\nreprezentantul regional al FMI pentru Europa Centrala si tarile
\nbaltice,<\/span><\/span>
\nvine la
\nBudapesta<\/span><\/span><\/a> in aceste zile
\npentru discutii neoficiale cu noul guvern ungar, separat de vizita
\nobisnuita a FMI de evaluare a acordului stand-by, care ar trebui sa
\naiba loc la sfarsitul lui iunie. La data de 27 mai, Ungaria era al
\ndoilea mare debitor catre FMI, cu 9,25 miliarde de euro de platit,
\nin urma Romaniei (10,01 miliarde) si inaintea Ucrainei (8,48
\nmiliarde), a Pakistanului si a Greciei. Din creditul stand-by total
\nde 12,77 miliarde de euro acordat de FMI in noiembrie 2008 (in
\nacelasi pachet de sustinere financiara la care au participat UE cu
\n6,5 miliarde de euro si Banca Mondiala cu un miliard), Ungaria mai
\nare dreptul sa traga 3,51 miliarde de euro. Programul de credit se
\nincheie in octombrie 2010, iar Fidesz a anuntat ca doreste sa
\nnegocieze un nou program cu institutia
\nfinanciara.<\/span><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Euro a scazut la minimul ultimilor patru ani, bursa din Budapesta a pierdut peste 3%, forintul a ajuns la minimul ultimului an fata de euro, iar investitorii isi pun iarasi problema cat de sigure sunt activele din toata Europa Centrala si de Est. Si toate acestea de la niste declaratii politice banale de uz intern.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[12992,411,17040,17863,5842,13562,7169,13242],"class_list":["post-20805","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-datorie","tag-deficit","tag-fidesz","tag-forint","tag-grecia","tag-orban","tag-ungaria","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20805","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20805"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20805\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40520,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20805\/revisions\/40520"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20805"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20805"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20805"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}