{"id":207702,"date":"2022-08-29T10:00:00","date_gmt":"2022-08-29T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=207702"},"modified":"2022-08-29T10:00:00","modified_gmt":"2022-08-29T10:00:00","slug":"quiet-quitting-noua-revolta-a-angajatilor-sau-cum-sa-renunti-la-job-pastrandu-ti-jobul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=207702","title":{"rendered":"Quiet Quitting – Noua revolt\u00e3 a angajatilor sau cum s\u00e3 renunti la job, p\u00e3str\u00e2ndu-ti jobul"},"content":{"rendered":"

\nO parte dintre angaja\u0163i renun\u0163\u0103 s\u0103 mai accepte munca suplimentar\u0103 f\u0103r\u0103 o m\u0103rire de salariu, \u00een timp ce al\u0163ii pun bariere ferme \u00een favoarea timpului dedicat familiei. Sau predic\u0103 \u00een favoarea muncii de la 9 la 5, f\u0103c\u00e2nd doar minimum necesar din sarcinile de la birou. Mul\u0163i vor pur \u015fi simplu s\u0103 \u00ee\u015fi reconstruiasc\u0103 identitatea prin altceva \u00een afar\u0103 de munc\u0103. Termenul noii revolte din pia\u0163a muncii a fost definit \u015fi redefinit, mai ales \u00een ultimul timp, \u00een presa interna\u0163ional\u0103, pe re\u0163elele sociale \u015fi pare c\u0103 nu are grani\u0163e. Ce este \u201equiet quittingul\u201d \u015fi cum schimb\u0103 acesta pia\u0163a muncii din Rom\u00e2nia?<\/strong><\/p>\n

\nS\u00e3 nu \u00eeti iei jobul prea \u00een serios are un nou nume <\/strong>– cel pu\u0163in \u00een presa interna\u0163ional\u0103 \u015fi pe re\u0163elele din online: quiet quitting. Expresia genereaz\u0103 milioane de vizualiz\u0103ri pe TikTok, pe m\u0103sur\u0103 ce tot mai mul\u0163i angaja\u0163i, mai ales tineri, resping ideea de a se da peste cap pentru carierele lor. \u201eIdeea nu este s\u0103 ie\u015fi de pe payrollul companiei, ci s\u0103 r\u0103m\u00e2i acolo \u2013 dar s\u0103 te concentrezi pe lucrurile pe care le faci \u00een afara biroului\u201d, scrie <\/span>Wall Street Journal<\/em>, cit\u00e2nd personaje de pe TikTok.<\/span><\/p>\n

\nFenomenul nu pare s\u0103 ocoleasc\u0103 Rom\u00e2nia \u2013 de\u015fi, potrivit celui mai recent studiu al companiei de analiz\u0103 \u015fi consultan\u0163\u0103 Gallup, realizat \u00een 2021, angaja\u0163ii rom\u00e2ni par a fi cel mai dedica\u0163i locului de munc\u0103 la nivel european, av\u00e2nd un nivel de implicare (engagement) de 31%. Spre compara\u0163ie, la polul opus \u00een Europa se afl\u0103 Italia, cu un procent de 4%. Totu\u015fi, burnoutul, o cultur\u0103 organiza\u0163ional\u0103 defectuoas\u0103, un \u015fef care nu \u015ftie s\u0103 gestioneze corect rela\u0163ia cu angaja\u0163ii, accentuate de condi\u0163iile de munc\u0103 \u00een pandemie \u015fi contextul economic actual, \u00ee\u015fi las\u0103 efectele \u015fi asupra angajatului rom\u00e2n, care pare s\u0103 renun\u0163e \u015fi el la ideea de \u201ea da totul pentru munc\u0103\u201d.<\/p>\n

\nSpeciali\u015ftii cu care Business MAGAZIN<\/em> a vorbit descriu fenomenul din dou\u0103 perspective: ca o problem\u0103, atunci c\u00e2nd angajatul nu mai urm\u0103re\u015fte performan\u0163a \u015fi, chiar \u015fi \u00een timpul programului, pare s\u0103 prioritizeze alte aspecte ale vie\u0163ii sale, c\u00e2t \u015fi ca un aspect bun, de rea\u015fezare a stilului de munc\u0103 \u00een favoarea unui echilibru \u2013 dac\u0103 \u00eenainte obiectivele de la job dep\u0103\u015feau alte priorit\u0103\u0163i, iar angajatul \u00ee\u015fi petrecea deseori timpul liber \u00een urm\u0103rirea acestora sau lua cu el problemele de la munc\u0103 acas\u0103, acum se afl\u0103 \u00eentr-un proces de renegociere a standardelor de munc\u0103, prioritiz\u00e2nd \u015fi via\u0163a personal\u0103.<\/p>\n

\nIndiferent de perspectiv\u0103, pia\u0163a muncii post-pandemie pare c\u0103 nu va mai fi la fel vreodat\u0103.<\/p>\n

\n

\nEvolu\u0163ia nivelului de implicare a angaja\u0163ilor. Implicarea global\u0103 a angaja\u0163ilor a r\u0103mas stabil\u0103, dar sc\u0103zut\u0103 de la \u00eenceputul pandemiei<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

\nImplicarea angaja\u0163ilor \u00een munc\u0103 sau \u201eEngagementul\u201d este m\u0103surat de Gallup, referindu-se la nivelul de implicare \u015fi de entuziasm al oamenilor at\u00e2t c\u00e2nd vine vorba de munca propriu-zis\u0103, c\u00e2t \u015fi de spa\u0163iul de munc\u0103. Engagementul a fost relativ sc\u0103zut dintotdeauna, plas\u00e2ndu-se la circa 21%, ceea ce \u00eenseamn\u0103, practic, c\u0103 procentul angaja\u0163ilor mai pu\u0163in implica\u0163i \u00een ceea ce fac este de \u00een jur de 80%. Activ dezimplica\u0163i sunt \u00eens\u0103 19% dintre ei, potrivit celui mai recent studiu Gallup pe aceast\u0103 tem\u0103 (2021).<\/strong><\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n

\nO reinterpretare local\u00e3: \u201eCapul plecat, sabia nu-l taie\u201d<\/strong><\/p>\n

\n\u201eDac\u0103 intri pe Undelucram.ro \u015fi cite\u015fti o recenzie care unde capitolul \u201ePro\u201d, compania are trecut \u201eSalariul\u201d, iar la capitolul \u201eContra\u201d are o \u00eentreag\u0103 list\u0103 de nemul\u0163umiri, dac\u0103 mai descoperi \u015fi c\u0103 titlul recenziei este \u201ecompania e OK pentru moment\u201d, dar op\u0163iunea \u201eRecomand aceast\u0103 companie cunoscu\u0163ilor\u201d nu este bifat\u0103, atunci po\u0163i trage concluzia c\u0103 ai \u00eent\u00e2lnit un caz de quiet quitting made \u00een Rom\u00e2nia\u201d, observ\u0103 Costin Tudor, fondator \u015fi CEO al platformei de resurse umane Undelucram.ro. El spune c\u0103 monitoriz\u00e2nd \u00eendeaproape pia\u0163a \u015fi mai ales \u201emood-ul\u201d ei, e imposibil s\u0103 nu observi acest fenomen de \u201equiet quitting. \u201eTrebuie \u00eens\u0103 s\u0103 precizez c\u0103 aceste dou\u0103 cuvinte nu apar propriu-zis \u00een recenziile utilizatorilor no\u015ftri. Putem mai degrab\u0103 interpreta un astfel de trend din semantic\u0103 \u015fi din analiza unor cuvinte folosite \u00een discu\u0163iile de pe platforma Undelucram.ro.\u201d Potrivit recenziilor f\u0103cute angajatorilor de c\u0103tre angaja\u0163ii lor pe aceast\u0103 platform\u0103, lucrurile care pot fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ite \u00een companii sunt mereu acelea\u015fi: cultura organiza\u0163ional\u0103, burnout, nerecunoa\u015fterea muncii. \u201e\u00cen zona aceasta a\u015f plasa \u015fi cauza acestui fenomen. Este explicabil. \u00cen fond, quiet quitting este tot o form\u0103 de quitting. Doar c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 f\u0103r\u0103 ca angajatul s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 vreodat\u0103 jobul. Or, printre cauzele oric\u0103rei renun\u0163\u0103ri profesionale se num\u0103r\u0103 mereu cele men\u0163ionate mai sus. Mai cred \u00eens\u0103 c\u0103 dac\u0103 fondul problemei ar fi nemul\u0163umirea cu pachetul salarial, atunci renun\u0163area s-ar transforma \u00eentr-o demisie cu acte \u00een regul\u0103.\u201d<\/p>\n

\n

\n\u201e\u00cen opinia mea, quiet quitting \u00eenseamn\u0103 a fi nefericit la job, dar a r\u0103m\u00e2ne acolo din frica de a pierde ceva ce este c\u00e2t de c\u00e2t sigur. \u00abNu-mi place, dar m\u0103car am un salariu\u00bb. Paradoxal, aceast\u0103 minim\u0103 siguran\u0163\u0103 a unui salariu \u015fi confortul unei predictibilit\u0103\u0163i lunare \u00eei blocheaz\u0103 pe rom\u00e2ni \u00eentr-un un job pe care, emo\u0163ional, l-au p\u0103r\u0103sit deja de ani buni.\u201d<\/em><\/span><\/strong><\/p>\n

\nCostin Tudor, fondator \u015fi CEO Undelucram.ro<\/span><\/strong><\/p>\n

\n

\nFaptul c\u0103 elementul de renun\u0163are este foarte prezent \u00een culturile organiza\u0163ionale din Rom\u00e2nia este observat \u015fi de Magor Csibi, Head of Leaderhip and Organizational Culture Practice \u00een cadrul Trend Consult Group. \u201ePrimesc aproape zilnic mesaje pe LinkedIn de la oameni care \u00eemi spun c\u0103, de\u015fi sunt total demotiva\u0163i \u015fi deconecta\u0163i la munc\u0103, \u00eenc\u0103 nu s-au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 plece. Exist\u0103 sectoare \u00eentregi unde oamenii din interior spun c\u0103 nu trebuie dec\u00e2t s\u0103 intri \u015fi e\u015fti asigurat pe via\u0163\u0103. Adic\u0103 intrarea este grea, dar dac\u0103 reu\u015fe\u015fti s\u0103 intri \u00een sistem, ie\u015firea este aproape imposibil\u0103, \u00een cazul \u00een care nu este dorin\u0163a ta. A\u015fa este cea mai mare parte a institu\u0163iilor publice.\u201d \u00cen cazul institu\u0163iilor publice, crede el, mul\u0163i oameni intr\u0103 deoarece caut\u0103 siguran\u0163\u0103, apoi, le place sau nu, stau acolo pentru c\u0103 le este confortabil. \u201ePutem vedea deseori astfel de comportamente \u015fi \u00een sectorul public. Neav\u00e2nd o mentalitate antreprenorial\u0103, mul\u0163i oameni aleg s\u0103 nu p\u0103r\u0103seasc\u0103 locurile de munc\u0103, chiar dac\u0103 descoper\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 o potrivire \u015fi devin din ce \u00een ce mai greu motivabili \u015fi din ce \u00een ce mai greu conecta\u0163i la ce fac. Asta, pe termen lung, scade semnificativ performan\u0163a, at\u00e2t la nivel individual, c\u00e2t \u015fi la cel al echipei.\u201d<\/p>\n

\nDin punctul lui de vedere, fenomenul este de \u00een\u0163eles, \u00een cultura noastr\u0103 seturile de comportamente pasiv-defensive sunt \u00eemp\u0103m\u00e2ntenite, aspect care se vede \u015fi \u00een zicala: \u201ecapul plecat, sabia nu-l taie\u201d. \u201eAdic\u0103, dac\u0103 st\u0103m cumin\u0163i \u00een organiza\u0163ie \u015fi nu tulbur\u0103m apele, cu c\u00e2t suntem mai invizibili, cu at\u00e2t poten\u0163ialele amenin\u0163\u0103ri la adresa noastr\u0103 scad. \u00cen plus, nu suntem grozavi nici la partea de managementul oamenilor. De exemplu, noi, la Trend, am evaluat peste 2.300 de manageri \u015fi am observat c\u0103 9 din 10 manageri nu solicit\u0103 \u00een mod constant feedback de la echipa lor. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u015fi din partea managerial\u0103 exist\u0103 neajunsuri mari \u00een sistemele noastre, pentru c\u0103, de\u015fi oamenii devin deconecta\u0163i \u015fi neproductivi, \u00een lipsa dialogului fenomenul este greu de identificat \u015fi observat, a\u015fa c\u0103 destul de u\u015for se poate generaliza la nivelul unei \u00eentregi culturi organiza\u0163ionale.\u201d<\/p>\n

\nConsilierul de carier\u0103 Andra Pintican, care a fondat \u015fi este \u015fi trainer \u00een cadrul \u015ecolii de HR, ofer\u0103 o alt\u0103 perspectiv\u0103 a acestui fenomen \u2013 pe care nu \u00eel asociaz\u0103 neap\u0103rat cu aceast\u0103 denumire, ce devine acum tot mai cunoscut\u0103 \u015fi aici \u015fi are o oarecare tent\u0103 peiorativ\u0103. \u015ei ea \u00eens\u0103 a observat \u00een repetate r\u00e2nduri abordarea \u00eemp\u0103m\u00e2ntenit\u0103 a angajatului rom\u00e2n de tipul \u201ecapul plecat, sabia nu-l taie\u201d, o abordare \u00eens\u0103 ce pare acum s\u0103 se schimbe. \u201ePrimesc sute de mesaje lunar de la angaja\u0163i din companiile din Rom\u00e2nia care \u00ee\u015fi renegociaz\u0103 rela\u0163ia cu munca. P\u00e2n\u0103 acum, al\u0103turi de membrii comunit\u0103\u0163ii mele de pe LinkedIn, am numit acest proces \u00absetarea standardelor de munc\u0103\u00bb. Acum se pare c\u0103 avem o denumire nou\u0103. Denumirea fenomenului nu mi se pare foarte inspirat\u0103 pentru c\u0103 denot\u0103 o del\u0103sare profesional\u0103 \u015fi chiar nu despre asta e vorba\u201d, crede ea.<\/p>\n

\nAndra Pintican spune c\u0103 vorbe\u015fte despre munc\u0103 prin intermediul re\u0163elei de socializare LinkedIn de aproape doi ani, promov\u00e2nd tocmai valori ale muncii cu sens. \u201eLa \u00eenceput extrem de pu\u0163in\u0103 lume \u00een\u0163elegea discursul meu, ba mai mult \u00eel atacau vehement. Acum e incredibil c\u00e2t de viral\u0103 a devenit aceast\u0103 discu\u0163ie \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. Oamenii sunt preg\u0103ti\u0163i s\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze o altfel de defini\u0163ie a muncii. Dac\u0103 nu pentru ei, atunci pentru genera\u0163iile viitoare. Post\u0103rile despre acest subiect ajung la milioane de rom\u00e2ni \u015fi sus\u0163inerea pe care o primesc pentru a duce conversa\u0163ia mai departe e incredibil\u0103. Evident companiile \u00eenc\u0103 mai sper\u0103 c\u0103 \u00abvom reveni la normal\u00bb. Dar e imposibil\u201d.<\/p>\n

\n

\n\u201eP\u00e2n\u0103 acum, \u00een Hustle Culture, d\u0103deam la munc\u0103 250%, ne \u00eemboln\u0103veam pentru munc\u0103 \u015fi ne neglijam familiile \u015fi s\u0103n\u0103tatea. Acum, noul normal ce se define\u015fte pas cu pas e c\u0103 mergem la munc\u0103 s\u0103 d\u0103m 100% \u015fi at\u00e2t!\u201d<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n

\nAndra Pintican, consilier de carier\u0103<\/span><\/strong><\/p>\n

\n

\nChiar dac\u0103 situa\u0163iile politice \u015fi economice pot \u00eencetini procesul, nu \u00eel vor opri fiindc\u0103 sunt tot mai mul\u0163i oameni care \u00ee\u015fi seteaz\u0103 standardele de munc\u0103 \u015fi au \u00een\u0163eles c\u0103 nu vor doar s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103, ci c\u0103 vor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103: \u201e\u015ei e doar o chestiune de timp p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd reu\u015fita c\u00e2torva va servi drept exemplu pentru pentru pia\u0163a muncii din Rom\u00e2nia.\u201d Din perspectiva sa, aceasta este o redefinire a normalului, a muncii a\u015fa cum trebuie aceasta s\u0103 fie conform noilor nevoi ale umanit\u0103\u0163ii. \u201eP\u00e2n\u0103 acum, \u00een Hustle Culture, d\u0103deam la munc\u0103 250%, ne \u00eemboln\u0103veam pentru munc\u0103 \u015fi ne neglijam familiile \u015fi s\u0103n\u0103tatea. Acum, noul normal ce se define\u015fte pas cu pas e c\u0103 mergem la munc\u0103 s\u0103 d\u0103m 100% \u015fi at\u00e2t!\u201d<\/p>\n

\nMotivele care \u0163in de aceast\u0103 reajustare \u0163in de faptul c\u0103 oamenii \u00een\u0163eleg (\u00een sf\u00e2r\u015fit) c\u0103 via\u0163a nu e numai despre munc\u0103. \u201eContrar a ceea ce societatea ne \u00eenva\u0163\u0103 \u00eenc\u0103 de mici, oamenii \u00een\u0163eleg c\u0103 ei nu sunt doar statutul lor profesional. \u015ei efectiv \u00eencepe o redefinire a identit\u0103\u0163ii \u015fi a vie\u0163ii lor. Dac\u0103 nu mai sunt doar jobul meu, ce altceva mai e prin via\u0163a mea?\u201d Crede c\u0103 suntem astfel la \u00eenceputul unei explor\u0103ri, \u00een care angaja\u0163ii \u00ee\u015fi cer timpul \u00eenapoi, nu mai vor ore sulimentare \u015fi nu mai vor s\u0103 fie preocupa\u0163i \u00een timpul liber de problemele de munc\u0103. \u201e\u00cencepe o deta\u015fare s\u0103n\u0103toas\u0103 de stresul de la munc\u0103, prin simplul fapt c\u0103 oamenii \u00ee\u015fi dau seama c\u0103 ei sunt prioritatea \u00een via\u0163a lor.\u201d<\/p>\n

\n

\nHustle Culture quiet quitting<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

\n\u201eCultura agita\u0163iei\u201d, \u00een traducere mot a mot, ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 exist\u0103 mereu ceva mai important la locul de munc\u0103 spre care s\u0103 tindem \u2012 mai mul\u0163i bani, o promovare, un zid mai mare pe care s\u0103 \u00eel escalad\u0103m. Presupune un stil de via\u0163\u0103 \u00een care cariera este cel mai important lucru, \u00een care angaja\u0163ii muncesc cea mai mare parte a orelor din zi pentru atingerea noilor ambi\u0163ii profesionale.<\/strong><\/p>\n

\nAceast\u0103 nou\u0103 expresie, intens vehiculat\u0103 pe TikTok \u015fi \u00een media interna\u0163ionale \u00een ultimele luni \u00eenseamn\u0103 practic o \u201erenun\u0163are tacit\u0103\u201d, este total opusul \u201ehustle culture\u201d : de\u015fi angaja\u0163ii nu \u00ee\u015fi dau demisia, renun\u0163\u0103 la ideea de a se da peste cap pentru job; \u00een timp ce alte defini\u0163ii din presa interna\u0163ional\u0103 spun c\u0103 \u201eangaja\u0163ii fac minimum necesar\u201d la locul lor de munc\u0103, se limiteaz\u0103 la sarcinile absolut necesare.<\/strong><\/p>\n

\n

\n\u201eQuiet quitting\u201d vs. \u201eQuiet Knowing\u201d<\/strong><\/p>\n

\n\u201eO rela\u0163ie defectuoas\u0103 cu \u015feful direct, nemul\u0163umirea legat\u0103 de pachetul salarial, dar \u015fi o aten\u0163ie mai mare acordat\u0103 vie\u0163ii de familie prin compara\u0163ie cu perioada de dinainte de pandemie se pot num\u0103ra printre motivele acestui fenomen de \u201equiet quitting\u201d, crede \u015fi Adrian Dinu, CEO al produc\u0103torului de software (printre care \u015fi aplica\u0163ii de pontaj electronic) Creasoft.<\/p>\n

\n\u00cen baza activit\u0103\u0163ii companiei pe care o reprezint\u0103, el observ\u0103 c\u0103 timpul alocat muncii are o anumit\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu atitudinea angaja\u0163ilor fa\u0163\u0103 de munc\u0103, dar nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 dac\u0103 un angajat lucreaz\u0103 doar 6 ore \u00een loc de 8 ore pe zi, el este un angajat mediocru sau submediocru ci din contr\u0103, printre ei se pot num\u0103ra mul\u0163i top performeri: \u201e\u015ei reversul e valabil: degeaba munce\u015fti 10 ore pe zi dac\u0103 nu \u00ee\u0163i place ce faci sau, mai r\u0103u, stai conectat la serverul companiei doar de dragul de a te vedea \u015feful c\u0103 e\u015fti online. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, fiecare dintre noi, de acas\u0103 sau de la birou, vrea s\u0103-\u015fi termine mai repede treaba ca s\u0103 se bucure de una-dou\u0103 ore \u00een plus de timp liber. La noi, la Creasoft, de c\u00e2\u0163iva ani \u00eencheiem programul de munc\u0103 la ora 17, iar eu nu \u00eemi pun \u00eent\u00e2lniri mai t\u00e2rziu de ora 16. Este o regul\u0103 la care \u0163in foarte mult \u015fi care, cred eu, ajut\u0103 la acel echilibru dorit \u00eentre via\u0163a profesional\u0103 \u015fi cea personal\u0103\u201d.<\/p>\n

\n

\n\u201ePe o pia\u0163\u0103 cu deficit de for\u0163\u0103 de munc\u0103, cu presiune pe salarii din cauza infla\u0163iei ridicate \u015fi cu business-uri care cresc \u00een fiecare an, angajatorii \u00ee\u015fi c\u00e2nt\u0103resc foarte bine op\u0163iunile \u015fi prefer\u0103 s\u0103 aib\u0103 angaja\u0163i gata instrui\u0163i \u2013 chiar dac\u0103 lucreaz\u0103 sub adev\u0103ratul lor poten\u0163ial \u2013 , dec\u00e2t s\u0103 nu aib\u0103 cu cine s\u0103-\u015fi fac\u0103 treaba.\u201d<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n

\nAdrian Dinu, CEO, Creasoft<\/span><\/strong><\/p>\n

\n

\nIar \u00een ceea ce prive\u015fte quiet quittingul, subliniaz\u0103 c\u0103 acesta are loc \u00een totala cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103 a angajatorului:  \u201eUn lucru este cert: s\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 exist\u0103 \u00abquiet quitting\u00bb f\u0103r\u0103 ca angajatorul s\u0103 \u015ftie; dac\u0103 angajatul aplic\u0103 \u00abquiet quitting\u00bb, angajatorul aplic\u0103 \u00abquiet knowing\u00bb, adic\u0103 tace, dar \u015ftie c\u0103 angajatul respectiv putea s\u0103 fac\u0103 taskul mai bine sau mai repede. Pe o pia\u0163\u0103 cu deficit de for\u0163\u0103 de munc\u0103, cu presiune pe salarii din cauza infla\u0163iei ridicate \u015fi cu business-uri care cresc \u00een fiecare an, angajatorii \u00ee\u015fi c\u00e2nt\u0103resc foarte bine op\u0163iunile \u015fi prefer\u0103 s\u0103 aib\u0103 angaja\u0163i gata instrui\u0163i \u2013 chiar dac\u0103 lucreaz\u0103 sub adev\u0103ratul lor poten\u0163ial \u2013 , dec\u00e2t s\u0103 nu aib\u0103 cu cine s\u0103-\u015fi fac\u0103 treaba\u201d, subliniaz\u0103 Adrian Dinu.<\/p>\n

\nEl crede c\u0103 munca de acas\u0103 va face parte din aceast\u0103 \u00een\u0163elegere tacit\u0103 \u00een viitor: \u201ePe viitor, cred c\u0103 pentru majoritatea angaja\u0163ilor munca de acas\u0103 \u2013 a\u015fa cum a mai fost \u00eenainte de pandemie \u2013 va r\u0103m\u00e2ne un bonus pe care compania \u00eel va oferi, iar angajatorul \u015ftie c\u0103 \u00een ziua \u00een care angajatul e acas\u0103 atunci el vrea s\u0103 lucreze mai pu\u0163in. Nu mai poate nimeni s\u0103 zic\u0103 \u00abNu vin la birou pentru c\u0103 mi-e fric\u0103 de Covid\u00bb.\u201d Pe de alt\u0103 parte, crede el, \u015fi angajatorii ar trebui s\u0103 se obi\u015fnuiasc\u0103 cu angaja\u0163i care fac strict ce este \u00een fi\u015fa postului, iar atunci c\u00e2nd vor performan\u0163\u0103 suplimentar\u0103, s\u0103 \u00ee\u015fi r\u0103spl\u0103teasc\u0103 mai bine oamenii care aduc plus valoare organiza\u0163iei: \u201ePentru c\u0103 altfel risc\u0103 s\u0103 ajung\u0103 \u00een aceast\u0103 zon\u0103 de \u201equiet quitting\u201d, care poate d\u0103una evolu\u0163iei \u00een carier\u0103 \u2013 pentru angajat \u015fi rezultatelor companiei \u2013 pentru angajator.\u201d<\/p>\n

\n

\nAngaja\u0163ii rom\u00e2ni, cei mai motiva\u0163i?<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

\nStudiul \u201eState of the Global Workplace 2022\u201d arat\u0103 c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, gradul de implicare a angaja\u0163ilor a atins un procent de 33%, acesta reprezent\u00e2nd cel mai mare procent din Europa la acest capitol. 31% dintre angaja\u0163ii rom\u00e2ni au declarat c\u0103 trebuie s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 grijilor cu care se confrunt\u0103 zilnic, \u00een timp ce un procent de 35% c\u0103 se simt stresa\u0163i. 12% dintre angaja\u0163ii rom\u00e2ni experimenteaz\u0103, pe parcursul unei zile de munc\u0103, st\u0103ri de furie, iar un procent de 17%, sentimente de triste\u0163e. La polul opus se afl\u0103 angaja\u0163ii italieni, al c\u0103ror nivel de implicare pare a fi de doar 4%.<\/strong><\/p>\n

\n

\n\u00cen ce se transform\u00e3 \u201equiet quittingul\u201d pentru angajat?<\/strong><\/p>\n

\n\u201ePe termen scurt se pune problema dac\u0103 respectivul angajat \u00eencepe sau nu s\u0103 \u00ee\u015fi caute un job care s\u0103-i aduc\u0103 rezolvarea nemul\u0163umirilor\u201d, observ\u0103 fondatorul platformei Undelucram.ro. Pe termen lung \u00eens\u0103, fenomenul de quiet quitting \u00eenseamn\u0103, pentru angajat, demotivare perpetu\u0103 \u015fi complacere \u00eentr-o via\u0163\u0103 profesional\u0103 nealimentat\u0103 de un scop: \u201e\u00cen opinia mea, quiet quitting \u00eenseamn\u0103 a fi nefericit la job, dar a r\u0103m\u00e2ne acolo din frica de a pierde ceva ce este c\u00e2t de c\u00e2t sigur. \u00abNu-mi place, dar m\u0103car am un salariu\u00bb. Paradoxal, aceast\u0103 minim\u0103 siguran\u0163\u0103 a unui salariu \u015fi confortul unei predictibilit\u0103\u0163i lunare \u00eei blocheaz\u0103 pe rom\u00e2ni \u00eentr-un un job pe care, emo\u0163ional, l-au p\u0103r\u0103sit deja de ani buni\u201d, adaug\u0103 Costin Tudor.<\/p>\n

\nLa fel crede \u015fi Magor Csibi, care observ\u0103 c\u0103 problema cu lipsa de angajament al oamenilor este c\u0103 la un moment dat lipsa de conexiune devine confortabil\u0103. A\u015fadar, putem face un stil de via\u0163\u0103 din evitarea muncii \u015fi din neasumarea tuturor proceselor prin care trecem, iar asta pe termen lung poate paraliza sisteme \u00eentregi. \u201eRareori o s\u0103 vedem oameni deconecta\u0163i, care s\u0103 recunoasc\u0103 deconectarea sau rolul lor \u00een acest proces. De cele mai mult ori ei spun c\u0103 ei ar face, dar sistemul nu este bun. \u015ei r\u0103m\u00e2n \u00een acel sistem f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 efort, mereu ar\u0103t\u00e2nd cu degetul spre al\u0163ii\u201c.<\/p>\n

\n\u201ePutem vedea foarte bine asta \u00een sectorul public, unde de\u015fi nimeni nu este de vin\u0103, toat\u0103 lumea este de vin\u0103. Comun \u00eentre mai to\u0163i actorii este c\u0103 nimeni nu-\u015fi asum\u0103 nimic. \u00cen lipsa asum\u0103rii \u00eens\u0103, nu exist\u0103 nici demisie. Demisia \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00ee\u0163i asumi cariera ta, deciziile tale \u015fi via\u0163a ta. Iar la asumare mai avem de muncit, la nivel de cultur\u0103.\u201d quiet quitting poate fi, \u00eens\u0103, \u015fi o alternativ\u0103 mai s\u0103n\u0103toas\u0103 la marea demisie \u00een mas\u0103, crede Andra Pintican, care crede c\u0103 angajatul nu vrea neap\u0103rat s\u0103 plece din organiza\u0163ie, ci doar s\u0103 tempereze volumul de munc\u0103, iar modul \u00een care angajatorul va reac\u0163iona la aceast \u201ereglaj\u201d probabil va determina ac\u0163iunile viitoare ale angajatului. Totu\u015fi, unii dintre angajatori par s\u0103 reac\u0163ioneze diferit: \u201eDin ce \u00eemi scriu membrii comunit\u0103\u0163ii pe LinkedIn, majoritatea sunt lua\u0163i \u00een vizor \u015fi u\u015for, u\u015for presa\u0163i s\u0103 plece din organiza\u0163ie. Probabil de frica de a nu l\u0103sa aceast\u0103 abordare s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103. \u00cens\u0103 sunt \u015fi situa\u0163ii (pu\u0163ine) \u00een care compania \u00een\u0163elege \u015fi sus\u0163ine angajatul prin m\u0103rirea echipei, oferirea de resurse pentru c\u0103 angajatul s\u0103 \u00ee\u015fi fac\u0103 treaba \u00een timpul agreat\u201d.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nEfectele renunt\u00e3rii tacite, accentuate de crize<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen cadrul unei edi\u0163ii recente de ZF Live, George Butunoiu, headhunter la nivelul de executive search, observa \u015fi el c\u0103 \u201eRela\u0163ia dintre angaja\u0163i \u015fi angajatori s-a deteriorat vizibil de c\u00e2nd a venit pandemia, iar aceste rela\u0163ii tensionate pot s\u0103 duc\u0103 la rezultate mai slabe pentru companie\u201d.<\/p>\n

\nBrusc, managerii s-au trezit cu un volum mare de sarcini \u00een plus legate de gestionarea angaja\u0163ilor. Este un volum de munc\u0103 semnificativ: este vorba de rela\u0163ia angaja\u0163ilor \u00eentre ei, pl\u00e2ngerile, m\u0103surarea performan\u0163elor angaja\u0163ilor \u00een condi\u0163ii de lucru la distan\u0163\u0103 \u015fi detensionarea rela\u0163iilor dintre angaja\u0163i, spune Butunoiu.<\/p>\n

\n

\n\u201eBrusc, managerii s-au trezit cu un volum mare de sarcini \u00een plus legate de gestionarea angaja\u0163ilor. Este un volum de munc\u0103 semnificativ: este vorba de rela\u0163ia angaja\u0163ilor \u00eentre ei, pl\u00e2ngerile, m\u0103surarea performan\u0163elor angaja\u0163ilor \u00een condi\u0163ii de lucru la distan\u0163\u0103 \u015fi detensionarea rela\u0163iilor dintre angaja\u0163i.\u201d<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n

\nGeorge Butunoiu, recrutor la nivelul de executive search (\u00een cadrul ZF Live)<\/span><\/strong><\/p>\n

\n

\n\u201eToate acestea sunt ni\u015fte lucruri pe care managerii trebuie s\u0103 le gestioneze, pe l\u00e2ng\u0103 ceea ce aveau \u00eenainte. O solu\u0163ie ar fi revenirea la birou \u00eentr-un sistem flexibil, care mai detensioneaz\u0103 situa\u0163ia \u015fi readuce pu\u0163in lucrurile la normalitate. \u00cen extrema cealalt\u0103 ar fi s\u0103 automatizezi \u015fi s\u0103 procedurizezi tot ce se poate \u00eentr-un ritm accelerat, iar angaja\u0163ii s\u0103 fie ca ni\u015fte piese de schimb \u015fi s\u0103 nu mai conteze problemele lor. E mai avantajos \u015fi cre\u015fte productivitatea, \u00een dauna rela\u0163iilor cu angajatul respectiv.\u201d<\/p>\n

\nCit\u00e2nd studiul Gallup din care reiese c\u0103, la nivel global, abia 15-20% dintre oameni sunt conecta\u0163i real cu jobul lor, Magor Csibi crede c\u0103 efectele vor fi mai ales vizibile \u00een actualul context economic: \u201eAltfel zis, 80% dintre oameni nu sunt implica\u0163i \u00een ceea ce fac. Aceasta, cu orice m\u0103sur\u0103 ne-am uita, putem zice c\u0103 nu este o cifr\u0103 bun\u0103. Nu am v\u0103zut rezultatele acestei deconect\u0103ri, pentru c\u0103 economia, \u00een general, f\u0103cea bine, iar companiile \u015fi la 50% din capacitate erau capabile s\u0103 produc\u0103 ni\u015fte rezultate. Dac\u0103 intr\u0103m \u00een criz\u0103, \u00eens\u0103, vom vedea schimb\u0103ri drastice, pentru c\u0103 \u00een acele momente se vede clar tot ce nu func\u0163ioneaz\u0103. Probabil pu\u0163ine organiza\u0163ii \u00ee\u015fi cunosc adev\u0103ratul poten\u0163ial \u00een acest moment, iar dac\u0103 ar vrea s\u0103 afle, va trebui s\u0103 investeasc\u0103 \u00een schimbarea \u015fi dezvoltarea sistemelor de management, pentru a pune mult mai mare concentrare pe oameni \u015fi pe contractul psihologic \u00een organiza\u0163ii\u201d.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\u00cen c\u00e3utarea echilibrului, de ambele tabere<\/strong><\/p>\n

\n\u201eMotivarea angajatului poate veni doar odat\u0103 cu reinstaurarea echilibrului dintre angajat \u015fi angajator. Iar acest echilibru ar putea reap\u0103rea, realist vorbind, doar \u00een momentul \u00een care beneficiile primite de la companie sunt pe m\u0103sura efortului depus. Mai specific, pa\u015fii corec\u0163i spre dizolvarea fenomenului de quiet quitting trebuie s\u0103 fie recunoa\u015fterea muncii \u015fi a meritelor angajatului, comunicarea intern\u0103 continu\u0103 \u015fi onest\u0103 \u015fi \u00een\u0163elegerea angajatului \u015fi a nevoilor lui\u201d, crede fondatorul platformei Undelucram.ro. Iar Magor Csibi observ\u0103 c\u0103 nevoile oamenilor nu s-au schimbat \u00een ultimii ani. Oamenii \u00een continuare au nevoie s\u0103 fie v\u0103zu\u0163i, asculta\u0163i, s\u0103 simt\u0103 c\u0103 fac parte dintr-o poveste \u015fi c\u0103 au un sens, un impact: \u201eCe s-a schimbat \u00eens\u0103 este nivelul de conectare\u201d.<\/p>\n

\nEl subliniaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een izolare s-a accentuat fenomenul, deja prezent \u015fi \u00een birouri, al  deconect\u0103rii dintre diversele niveluri organiza\u0163ionale, pentru c\u0103 ne este greu s\u0103 ini\u0163iem conversa\u0163ii, s\u0103 cerem feedback \u015fi s\u0103 ne deschidem. \u201eAv\u00e2nd culturi care pun un accent mare pe competi\u0163ie \u015fi pe perfec\u0163ionism, ne este mai greu s\u0103 stabilim conexiuni reale, sigure \u015fi constructive \u00een organiza\u0163ii. \u00cens\u0103, c\u00e2nd \u015fi pu\u0163inul \u0103sta dispare \u015fi devenim \u00een online aproape \u00een totalitate tranzac\u0163ionali, rata de alienare, rata de deconectare \u015fi de burnout cre\u015fte semnificativ. Iar asta afecteaz\u0103 extrem de mult majoritatea organiza\u0163iilor acum.\u201d El crede c\u0103 este un moment bun s\u0103 reg\u00e2ndim ce credem noi despre management \u015fi leadership \u015fi s\u0103 punem un accent mult mai mare pe partea \u201esoft\u201d a muncii, adic\u0103 pe conexiuni umane: \u201ePare contraintuitiv c\u0103 alerg\u0103m dup\u0103 rezultate, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 rela\u0163ii, f\u0103r\u0103 conexiune, dispar \u015fi rezultatele pe termen lung\u201d.<\/p>\n

\n

\n\u201e\u00cen general, cu c\u00e2t st\u0103m mai mult \u00eentr-un loc, cu at\u00e2t \u015fansele s\u0103 plec\u0103m brusc sunt mai mici. Intervin obi\u015fnuin\u0163a, rutina, frica de necunoscut etc. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, \u00een general, cei care sunt mai noi pe pia\u0163\u0103, ar trebui s\u0103 fie cei mai dispu\u015fi c\u0103tre a face schimb\u0103ri, a\u015fa c\u0103 ei sunt mai pu\u0163ini implica\u0163i \u00een fenomenul de quiet quitting.\u201d<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n

\nMagor Csibi, Head of Leadership and Organizational Culture Practice \u00een cadrul Trend Consult Group<\/span><\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n

\nC\u00e2teva motive care duc la Quiet Quitting:<\/span><\/strong><\/p>\n

\n\u25ba <\/span>cultura organiza\u0163ional\u0103;<\/strong><\/p>\n

\n\u25ba <\/span>burnout;<\/strong><\/p>\n

\n\u25ba<\/span> nerecunoa\u015fterea muncii;<\/strong><\/p>\n

\n\u25ba<\/span> deteriorarea rela\u0163iilor de la munc\u0103 postpandemie, \u00een contextul telemuncii;<\/strong><\/p>\n

\n\u25ba<\/span> \u00eengrijor\u0103rile legate de criza economic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\n

\nIdeea este sus\u0163inut\u0103 de Andra Pintican, care este de p\u0103rere c\u0103 nu e cazul s\u0103 ne mai opunem schimb\u0103rii at\u00e2t de mult \u015fi s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103, \u00een acest moment, de fapt, ne regl\u0103m.<\/p>\n

\n\u201e\u00cen primul r\u00e2nd, modul \u00een care s-a muncit p\u00e2n\u0103 acum \u00een Rom\u00e2nia e foarte toxic. Am \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 munca trebuie s\u0103 fie grea, pe bani pu\u0163ini \u015fi \u00abcapul plecat, sabia nu \u00eel taie\u00bb. Trecem dintr-o perioad\u0103 a muncii abuzive \u00eentr-o perioad\u0103 a parteneriatelor profesionale. Pl\u0103tim de prea mult timp pre\u0163uri incomensurabile pentru munc\u0103: 76,5% din rom\u00e2ni declar\u0103 c\u0103 au avut cel pu\u0163in un burnout \u00een ultimii cinci ani. Bolile cauzate de stresul la care suntem supu\u015fi constant sunt tot mai prezente. Performan\u0163a nu poate fi sus\u0163inut\u0103 \u00een situa\u0163ii constante de stres.\u201d Acest lucru se traduce c\u0103, \u00een timp ce angaja\u0163ii \u00ee\u015fi fac aceste procese interioare de renegociere a rela\u0163iei lor cu munca \u015fi via\u0163a, \u015fi angajatorii sunt nevoi\u0163i s\u0103 \u00ee\u015fi reg\u00e2ndeasc\u0103 modelele de business. \u201e\u00cen c\u00e2\u0163iva ani nu vom mai g\u0103si angaja\u0163ii care s\u0103 fac\u0103 trei joburi av\u00e2nd salariul pentru un singur job ca p\u00e2n\u0103 acum, s\u0103 \u00ee\u015fi neglijeze familia sau via\u0163a social\u0103 pentru munc\u0103 sau s\u0103 am\u00e2ne o consulta\u0163ie la medic de luni de zile pentru c\u0103 nu \u00ee\u015fi pot lua o zi liber\u0103. E momentul s\u0103 accept\u0103m c\u0103 munca nu va mai fi la fel!\u201d<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nQuiet quittingul nu are v\u00e2rst\u00e3<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

\nDin punctul de vedere al lui Costin Tudor, fenomenul de quiet quitting poate fi \u00eent\u00e2lnit la mai toate genera\u0163iile, \u00eens\u0103 pare a prinde din ce \u00een ce mai mult\u0103 trac\u0163iune la angaja\u0163ii cu familie \u2013 cei care \u015fi-au cl\u0103dit o situa\u0163ie financiar\u0103 \u00een timp \u015fi care acum caut\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 nevoi mai \u00eenalte ce nu le sunt satisf\u0103cute de jobul actual: \u201eTotodat\u0103, s\u0103 nu uit\u0103m, ei se str\u0103duiesc probabil s\u0103 \u00ee\u015fi men\u0163in\u0103 nivelul financiar acolo unde l-au adus \u00een ani \u015fi ani de munc\u0103\u201d. Magor Csibi observ\u0103 c\u0103, de\u015fi genera\u0163iile sunt diferite, deseori anumite trenduri trec de bariera genera\u0163ional\u0103 \u015fi se generalizeaz\u0103: \u201eDe exemplu, este clar c\u0103 genera\u0163ia Z nu se mai mul\u0163ume\u015fte cu pu\u0163in \u015fi de cele mai multe ori nu le este de ajuns s\u0103 \u015ftie ce au de f\u0103cut, ci \u015fi de ce. \u00cen lipsa unei pove\u015fti sau a unei narative care s\u0103 descrie o cauz\u0103 pentru care merit\u0103 tras, ei devin deconecta\u0163i \u015fi pleac\u0103. Genera\u0163iile mai r\u0103bd\u0103toare, ca milenialii, \u00eens\u0103 v\u0103d aceste comportamente \u015fi \u00eenva\u0163\u0103 din ele.\u201d Din observa\u0163iile f\u0103cute \u00een \u201ebula\u201d Andrei Pintican, reiese c\u0103 milenialii sunt cei ce adopt\u0103 trendul \u00een mod deosebit \u015fi fac o trecere de la \u00abHustle culture\u00bb cu care au fost educa\u0163i, la aceast\u0103 nou\u0103 abordare fa\u0163\u0103 de munc\u0103: quiet quitting. Gen Z, pe de alt\u0103 parte, d\u0103 tonul acestui fenomen, \u00een ideea ca ei mul\u0163i dintre tineri nu au vrut s\u0103 adere deloc la acest tip de munc\u0103: \u201eEste \u015fi normal, dat fiind c\u0103 ei sunt copiii care au suferit pentru c\u0103, pentru p\u0103rin\u0163i, munca era mai important\u0103 dec\u00e2t ei. \u201eFenomenul a pornit din China, unde cultura muncii este extrem de abuziv\u0103, iar Gen Z a ripostat sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 nu vor s\u0103 moar\u0103 pentru munc\u0103. Nu a durat prea mult p\u00e2n\u0103 trendul a trecut grani\u0163ele, \u00een toat\u0103 lumea!\u201d<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O parte dintre angaja\u0163i renun\u0163\u0103 s\u0103 mai accepte munca suplimentar\u0103 f\u0103r\u0103 o m\u0103rire de salariu, \u00een timp ce al\u0163ii pun bariere ferme \u00een favoarea timpului dedicat familiei. Sau predic\u0103 \u00een favoarea muncii de la 9 la 5, f\u0103c\u00e2nd doar minimum necesar din sarcinile de la birou. Mul\u0163i vor pur \u015fi simplu s\u0103 \u00ee\u015fi reconstruiasc\u0103 identitatea […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,698,7218,512],"tags":[192,5430,196,52399,16951,8108],"class_list":["post-207702","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-cover-story","category-resurse-umane","category-revista-bm","tag-angajati","tag-job","tag-piata-muncii","tag-quiet-quitting","tag-revolta","tag-standarde"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/207702","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=207702"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/207702\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=207702"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=207702"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=207702"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}