\nDup\u0103 un an de cre\u015ftere exponen\u0163ial\u0103 de la 2% la 15% (nici cea mai neagr\u0103 previziune nu lua \u00een calcul o infla\u0163ie de 15%, iar dac\u0103 nu ar fi plafonarea pre\u0163urilor la gaze \u015fi energie infla\u0163ia ar dep\u0103\u015fi 20%), BNR pariaz\u0103 c\u0103 infla\u0163ia se stabilizeaz\u0103 \u00een T3 \u015fi \u00eencepe s\u0103 scad\u0103 din T4.<\/p>\n
\nDin \u201cvorbe\u201d \u2013 b\u0103ncile au cam s\u0103rit calul cu cre\u015fterea ROBOR-ului – Is\u0103rescu a sc\u0103zut ROBOR-ul sub 8%.<\/p>\n
\nC\u00e2nd b\u0103ncile mergeau mai degrab\u0103 c\u0103tre un ROBOR de 8,5%-9%, interven\u0163ia public\u0103 a guvernatorului BNR din conferin\u0163a de pres\u0103 din 8 august, dup\u0103 \u015fedin\u0163a BNR c\u00e2nd a majorat dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 de la 4,75% la 5,5%, a \u00eentors pia\u0163a, iar \u00een urm\u0103toarele \u015fedin\u0163e b\u0103ncile au fost nevoite s\u0103 duc\u0103 ROBOR sub 8%.<\/p>\n
\nBNR nu poate interveni direct \u015fi s\u0103 loveasc\u0103 \u00een cota\u0163iile celor 10 b\u0103nci care coteaz\u0103 ROBOR a\u015fa cum poate interveni pe pia\u0163a valutar\u0103 interbancar\u0103, dar poate interveni public \u015fi prin declara\u0163ii, s\u0103 dea un semnal. \u015ei aceast\u0103 form\u0103 reprezint\u0103 un instrument de politic\u0103 monetar\u0103 aflat la dispozi\u0163ia B\u0103ncii Na\u0163ionale. Is\u0103rescu a semnalat faptul c\u0103 nu mai vrea cota\u0163ii de peste 8% pentru ROBOR, \u00een condi\u0163iile \u00een care dob\u00e2nda Lombard a BNR, la care pot s\u0103 se \u00eemprumute b\u0103ncile, este de 6,5%.<\/p>\n
\nAcum ROBOR este cotat la 7,9%, \u00een sc\u0103dere de la 8,3% – c\u00e2t era \u00eenainte s\u0103 intervin\u0103 Is\u0103rescu.<\/p>\n
\nEcartul a fost \u015fi mai mare pentru c\u0103, \u00eenainte de ultima majorare de dob\u00e2nd\u0103 la BNR, la un ROBOR de 8,3%, dob\u00e2nda Lombard era de 5,75%.<\/p>\n
\nPe 5 august BNR a crescut dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 cu numai 0,75%, fa\u0163\u0103 de 1% c\u00e2t se a\u015ftepta pia\u0163a. Conform minutei BNR publicat\u0103 vineri, 19 august, la \u015fedin\u0163a Consiliului de Administra\u0163ie votul a fost de 6 la 3 pentru cre\u015fterea dob\u00e2nzii cu numai 0,75% \u00een loc de 1%.<\/p>\n
\nPrincipala motiva\u0163ie a fost c\u0103 infla\u0163ia d\u0103 semne de stabilizare \u015fi de sc\u0103dere din T4, iar BNR nu mai trebuie s\u0103 pun\u0103 presiune at\u00e2t de mare pe cre\u015fterea dob\u00e2nzilor, mai ales c\u0103 economia \u00eencepe s\u0103 scad\u0103, iar cre\u015fterea dob\u00e2nzilor, \u00een special a ROBOR-ului, \u00eencepe s\u0103 se simt\u0103 \u00een business, provoc\u00e2nd m\u00e2nia companiilor dar \u015fi a persoanelor fizice care au credite legate la ROBOR.<\/p>\n
\nIRCC-ul, noua dob\u00e2nd\u0103 de referin\u0163\u0103 pentru creditele ipotecare \u015fi de consum, este \u00eenc\u0103 la 2,56% \u015fi \u00eenc\u0103 nu se simte \u00een rata de plat\u0103 a clien\u0163ilor. Dar se va sim\u0163i \u00een T4, c\u00e2nd cre\u015fte la 3,9% \u015fi \u00een T1\/2023, c\u00e2nd va cre\u015fte spre 5,5%.<\/p>\n
\nBNR mai are p\u00e2n\u0103 la finalul anului dou\u0103 \u015fedin\u0163e de politic\u0103 monetar\u0103, dar cel mai probabil cre\u015fterea dob\u00e2nzilor va fi mai mic\u0103, pentru c\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci infla\u0163ia ar trebui s\u0103 intre pe un trend \u00een sc\u0103dere, iar pia\u0163a monetar\u0103 nu mai are nevoie s\u0103 fie at\u00e2t de str\u00e2ns\u0103 ca acum.<\/p>\n
\nMai ales c\u0103 b\u0103ncile au ridicat dob\u00e2nzile la depozite, ceea ce viza Banca Na\u0163ional\u0103, \u00een \u00eencercarea de a readuce din nou banii \u00een b\u0103nci, iar economisirea s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 creasc\u0103 din nou.<\/p>\n
\nDac\u0103 b\u0103ncile, \u00een special cele mari, au dob\u00e2nzile la depozite \u00eentre 6%-7,2% (cum are CEC Bank), BNR este mul\u0163umit\u0103, pentru c\u0103 politica monetar\u0103 \u00eencepe s\u0103-\u015fi fac\u0103 efectul.<\/p>\n
\nCel mai probabil, BNR va duce dob\u00e2nda de politic\u0103 monetar\u0103 la 6,5% la finalul anului, cu un Lombard de 7%, viz\u00e2nd ca pe pia\u0163a bancar\u0103 ROBOR-ul s\u0103 fie la 7% sau chiar sub, \u00eentr-o variant\u0103 mai fericit\u0103.<\/p>\n
\nPia\u0163a monetar\u0103 s-a mai relaxat dup\u0103 ce Ministerul Finan\u0163elor, cel mai mare aspirator de bani din economie, a reu\u015fit s\u0103 se \u00eemprumute la dob\u00e2nzi \u00een sc\u0103dere \u00een ultima lun\u0103 – de la 9,3% la 7,4%-7,6% -, datorit\u0103 revenirii investitorilor str\u0103ini pe pia\u0163a titlurilor de stat rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n
\n\u00cen ultimii doi ani, dup\u0103 apari\u0163ia Covid, explozia infla\u0163iei \u015fi r\u0103zboiul din Ucraina, investitorii str\u0103ini \u015fi-au redus achizi\u0163iile de titluri de stat rom\u00e2ne\u015fti, l\u0103s\u00e2nd b\u0103ncile locale s\u0103 preia finan\u0163area guvernului, a bugetului de stat \u015fi \u00een special a deficitului \u00een cre\u015ftere. B\u0103ncile locale \u015fi Pilonul II de Pensii au fost cei mai mari cump\u0103r\u0103tori de titluri de stat \u00een ace\u015fti ultimi doi ani.<\/p>\n
\nDe altfel, b\u0103ncile care opereaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia au cea mai mare expunere pe datoria public\u0103 a Rom\u00e2niei dintre toate pie\u0163ele din Uniunea European\u0103.<\/p>\n
\nPractic, Ministerul Finan\u0163elor nu prea are alternative c\u00e2nd trebuie s\u0103 v\u00e2nd\u0103 titluri de stat. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 dob\u00e2nzile au fost bune \u00een ultimele \u015fase luni, dar b\u0103ncile din Rom\u00e2nia nu pot \u00eemprumuta la infinit guvernul, mai ales c\u0103 expunerea lor este deja la limita maxim\u0103 de risc.<\/p>\n
\nAcum, c\u0103 investitorii str\u0103ini \u015fi-au ref\u0103cut apari\u0163ia pe pia\u0163a titlurilor de stat, b\u0103ncile locale beneficiaz\u0103 de o lichiditate mai mare, ceea ce le va ajuta \u00een gestionarea surselor de finan\u0163are. Sc\u0103derea credit\u0103rii din cauza dob\u00e2nzilor mari le las\u0103 o lichiditate suplimentar\u0103, ceea ce, \u00een final, se va vedea \u00een sc\u0103derea presiunii pe cre\u015fterea dob\u00e2nzilor.<\/p>\n
\nDe\u015fi economia a crescut \u00een T2 peste a\u015ftept\u0103ri (2,1% fa\u0163\u0103 de T1 \u015fi 5,8% \u00een S1), c\u00e2nd toat\u0103 lumea se a\u015ftepta la o stagnare sau o cvasistagnare, cum a spus BNR, economia tot va sim\u0163i efectele crizei \u00een T3 \u015fi T4, c\u00e2nd ritmul de cre\u015ftere economic\u0103 va sc\u0103dea. Mai ales c\u0103 anul agricol este prost.<\/p>\n
\nT1 \u015fi T2 din 2023 vor fi ni\u015fte trimestre critice pentru c\u0103 ajung la scaden\u0163\u0103 deficitele din acest an, iar eliminarea plafon\u0103rii pre\u0163urilor la energie \u015fi gaze \u015fi \u00een final sc\u0103derea puterii de cump\u0103rare (infla\u0163ia este mai mare dec\u00e2t cre\u015fterea salariilor) \u00ee\u015fi vor face sim\u0163ite efectele.<\/p>\n
\nA\u015fa c\u0103 T1 \u015fi T2 trebuie s\u0103 prind\u0103 BNR \u00eentr-o pozi\u0163ie de schimbare a politicii monetare, \u00een sensul sc\u0103derii dob\u00e2nzilor, pentru a da un impuls businessului \u015fi economiei.<\/p>\n
\nAprecierea monedei na\u0163ionale din acest moment (de la 4,95 lei\/euro cursul a sc\u0103zut la 4,87-4,88 lei\/euro) ajut\u0103 infla\u0163ia, dar nu cred c\u0103 ajut\u0103 economia, pentru c\u0103 d\u0103 un mesaj fals. \u015ei aceast\u0103 cre\u015ftere economic\u0103 din T2, peste a\u015ftept\u0103ri, d\u0103 un mesaj fals, pentru c\u0103 ea este ob\u0163inut\u0103 prin am\u00e2narea unor pl\u0103\u0163i (compensarea plafon\u0103rii la energie \u015fi gaze cost\u0103 bugetul 30 de miliarde de lei, adic\u0103 6 miliarde de euro, bani pe care guvernul nu-i are), prin cre\u015fterea datoriilor, prin am\u00e2narea pl\u0103\u0163ii facturilor de c\u0103tre toat\u0103 lumea, at\u00e2t de c\u0103tre stat, c\u00e2t \u015fi de c\u0103tre sectorul privat, prin cre\u015fterea importurilor (deficitul comercial la \u015fase luni este de 14 miliarde de euro \u015fi este estimat s\u0103 ajung\u0103 la 31 de miliarde de euro pe tot anul).<\/p>\n
\nDac\u0103 economia Europei intr\u0103 \u00een recesiune din cauza crizei pre\u0163urilor la gaze \u015fi energie electric\u0103, Rom\u00e2nia nu are suficiente resurse interne pentru a sus\u0163ine cre\u015fterea economic\u0103 anul viitor. Mai ales c\u0103 PNRR, colacul de salvare pe care \u00eel a\u015fteapt\u0103 toat\u0103 lumea, nu d\u0103 semne de via\u0163\u0103.<\/p>\n
\nIs\u0103rescu va \u00eencerca s\u0103 reduc\u0103 presiunea pe dob\u00e2nzi \u015fi chiar s\u0103 scad\u0103 dob\u00e2nzile \u00eencep\u00e2nd de anul viitor, dar aceast\u0103 sc\u0103dere nu va fi mare, ci doar la un nivel de avarie.<\/p>\n
\nDob\u00e2nzile la lei nu vor mai ajunge la nivelurile din anii anteriori, iar pia\u0163a trebuie s\u0103 se obi\u015fnuiasc\u0103, \u00eentr-o variant\u0103 fericit\u0103, cu dob\u00e2nzi de 5%-6% – dob\u00e2nzile de 1%-2% au fost ni\u015fte excep\u0163ii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dup\u0103 un an de cre\u015ftere exponen\u0163ial\u0103 de la 2% la 15% (nici cea mai neagr\u0103 previziune nu lua \u00een calcul o infla\u0163ie de 15%, iar dac\u0103 nu ar fi plafonarea pre\u0163urilor la gaze \u015fi energie infla\u0163ia ar dep\u0103\u015fi 20%), BNR pariaz\u0103 c\u0103 infla\u0163ia se stabilizeaz\u0103 \u00een T3 \u015fi \u00eencepe s\u0103 scad\u0103 din T4. Din \u201cvorbe\u201d […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[7661,9788,178,7458,187,150,375,33715,183,13815,7353,191,87,8790,17315,52349,17798,17988],"class_list":["post-207473","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-banca-nationala","tag-cotatii","tag-cristian-hostiuc","tag-dobanda","tag-dobanzi","tag-energie","tag-gaze","tag-guvernatorul-bnr","tag-imprumut","tag-interventie","tag-isarescu","tag-ministerul-finantelor","tag-opinie","tag-politica-monetara","tag-robor","tag-scaderea-inflatiei","tag-stabilizare","tag-titluri-de-stat"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/207473","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=207473"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/207473\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=207473"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=207473"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=207473"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}