\nProblema inegalit\u0103\u0163ii nu este deloc nou\u0103 \u00een istoria omenirii. Studiul cauzelor \u015fi efectelor sale precum \u015fi c\u0103utarea de mijloace pentru a o combate eficient \u015fi durabil reprezint\u0103 de mult\u0103 vreme una dintre preocup\u0103rile importante ale economi\u015ftilor \u015fi speciali\u015ftilor \u00een politici publice. \u00cen vremurile pe care le tr\u0103im, profund marcate de dezechilibre la nivelul categoriilor sociale \u015fi pe plan interna\u0163ional \u00eentre \u0163\u0103ri, accentuate \u00een ultima perioad\u0103 de deteriorarea conjuncturii economice globale pe fondul \u015focurilor generate de multiple crize suprapuse (la care am f\u0103cut referire pe larg \u00een alte materiale), aceast\u0103 problem\u0103 se \u00eenscrie printre priorit\u0103\u0163ile factorilor de decizie la nivel mondial.<\/p>\n
\nInegalitatea este asociat\u0103, \u00een general, cu o distribu\u0163ie neuniform\u0103 a veniturilor, fiind astfel legat\u0103 de decalajul dintre cei boga\u0163i \u015fi cei s\u0103raci. Acest fenomen poate fi, \u00eens\u0103, determinat \u015fi de un acces inegal la oportunit\u0103\u0163i sau la beneficiile generate de activitatea economic\u0103. Dac\u0103, la nivel teoretic, o astfel de distribu\u0163ie inegal\u0103 este, de regul\u0103, corelat\u0103 cu abilit\u0103\u0163ile dob\u00e2ndite prin \u00eenv\u0103\u0163are, alegerile importante f\u0103cute de-a lungul vie\u0163ii sau cu efortul propriu depus de fiecare persoan\u0103, \u00een practic\u0103 poate fi de multe ori generat\u0103 de ac\u0163iunile unor structuri institu\u0163ionale care au ca efect indirect apari\u0163ia sau accentuarea unor bariere la nivel social, bazate pe diverse variabile care definesc condi\u0163iile indivizilor, precum v\u00e2rsta, sexul\/genul, statutul social \u015f.a.<\/p>\n
\nWorld Inequality Database prezint\u0103 diferen\u0163ele dintre totalul veniturilor cumulate de c\u0103tre persoanele aflate \u00eentre primii 10% \u015fi cel cumulat de persoanele aflate \u00een a doua jum\u0103tate a distribu\u0163iei. Datele arat\u0103 c\u0103 \u00een majoritatea \u0163\u0103rilor, inegalitatea veniturilor a crescut \u00een perioada 1990-2019, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia, cu diferen\u0163a c\u0103 \u00een economiile de pia\u0163\u0103 dezvoltate inegalitatea era \u00een 1990 deja mai mare \u00een compara\u0163ie cu Rom\u00e2nia, iar ulterior a crescut \u00eentr-un ritm mult mai lent. Pentru Rom\u00e2nia, tendin\u0163a de cre\u015ftere a inegalit\u0103\u0163ii veniturilor a fost mai rapid\u0103 imediat dup\u0103 c\u0103derea regimului comunist \u015fi p\u00e2n\u0103 la declan\u015farea crizei financiare globale (2007).<\/p>\n
\nUn alt factor ce poate contribui la intensificarea inegalit\u0103\u0163ilor \u00eel constituie evolu\u0163iile tehnologice care, \u00een ciuda indiscutabilelor efecte pozitive privind cre\u015fterea economic\u0103, genereaz\u0103 \u015fi unele dezechilibre, cum ar fi: recompensarea mai bun\u0103 a nivelului \u00eenalt de calificare (de regul\u0103 \u00een sectoarele economice cu valoare ridicat\u0103, precum IT), concentrarea activit\u0103\u0163ilor economice \u015fi, implicit, a locurilor de munc\u0103 care presupun o mai mare calificare \u00een anumite zone (cresc\u00e2nd discrepan\u0163ele geografice \u015fi sociale) sau automatizarea, care are ca efect, \u00eentre altele, \u00eenlocuirea lucr\u0103torilor din anumite domenii. Aceste tendin\u0163e se manifest\u0103 adesea at\u00e2t de rapid \u00eenc\u00e2t las\u0103 foarte pu\u0163ine \u015fanse de reorientare \u015fi reconversie pe termen scurt persoanelor din anumite categorii de v\u00e2rst\u0103 \u015fi venituri cu acces redus la resurse de \u00eenv\u0103\u0163are pe parcursul vie\u0163ii sau pentru care este dificil\u0103\/costisitoare relocarea \u00een alte zone geografice unde oportunit\u0103\u0163ile de angajare ar fi mai ofertante.<\/p>\n
\nPrin urmare, inegalitatea reprezint\u0103 o provocare multidimensional\u0103, \u00eens\u0103 principalele concepte vizeaz\u0103 aspecte precum inegalitatea veniturilor (care se refer\u0103 la modalitatea \u00een care veniturile ob\u0163inute \u00eentr-o economie sunt distribuite popula\u0163iei) sau inegalitatea de \u015fanse (garantarea faptului c\u0103 toate persoanele au \u015fanse egale s\u0103 reu\u015feasc\u0103).<\/p>\n
\n\u00cen unele situa\u0163ii, un anumit nivel al inegalit\u0103\u0163ii ar putea fi considerat un stimul pentru a investi \u00een capitalul uman, pentru a promova mobilitatea sau pentru a stimula cercetarea \u015fi inovarea. \u00cens\u0103, dac\u0103 se ajunge la un grad ridicat de inegalitate, apar numeroase consecin\u0163e nefaste la nivel economic \u015fi social, precum discriminarea, cre\u015fterea tensiunilor sociale, capcanele s\u0103r\u0103ciei sau dezechilibrele regionale, put\u00e2nd fi pus\u0103 \u00een pericol inclusiv sustenabilitatea cre\u015fterii economice. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, inegalitatea aduce atingere echit\u0103\u0163ii sociale, astfel \u00eenc\u00e2t o distribuire prea inegal\u0103 a resurselor economice poate afecta coeziunea social\u0103.<\/p>\n
\nEconomistul Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel, afirma c\u0103 inegalitatea duce la o cre\u015ftere (n.a. economic\u0103) mai sc\u0103zut\u0103 \u015fi la o eficien\u0163\u0103 mai redus\u0103. Potrivit acestuia, lipsa oportunit\u0103\u0163ilor \u00eenseamn\u0103 c\u0103 cea mai important\u0103 valoare a unei \u0163\u0103ri – oamenii s\u0103i – nu este utilizat\u0103 pe deplin.<\/p>\n
\n\u00cen acest context, pe fondul tendin\u0163ei generale de cre\u015ftere a acestor inegalit\u0103\u0163i, se impune o reevaluare \u015fi o adaptare a modelelor \u015fi politicilor economice \u015fi sociale la complexitatea \u015fi dinamica contextului global actual, care probabil va r\u0103m\u00e2ne pentru o lung\u0103 perioad\u0103 de timp marcat de evolu\u0163ii rapide (precum cele tehnologice) \u015fi imprevizibile (precum cele generate de crize, r\u0103zboaie, pandemii \u015f.a.).<\/p>\n
\nPrevenirea \u015fi, pe c\u00e2t posibil, reducerea inegalit\u0103\u0163ii depind \u00een principal de politicile, reformele \u015fi ac\u0163iunile \u00eentreprinse la nivelul fiec\u0103reia dintre \u0163\u0103ri, \u0163in\u00e2nd cont de factorii specifici precum: structura sectorial\u0103 a economiei \u015fi a pie\u0163ei muncii, sistemul institu\u0163ional, legislativ, fiscal \u015fi de protec\u0163ia social\u0103 etc.<\/p>\n
\nTocmai de aceea, consider relevant\u0103 o analiz\u0103 a celor mai recente evolu\u0163ii \u00een materie de reglementare \u015fi de politici la nivel global din perspectiva reducerii inegalit\u0103\u0163ilor \u015fi a cre\u015fterii solidarit\u0103\u0163ii \u015fi echit\u0103\u0163ii sociale, \u00een condi\u0163iile \u00een care severitatea crizelor \u015fi repercusiunile multidimensionale ale acestora pun o presiune foarte mare asupra \u0163\u0103rilor, at\u00e2t din punct de vedere economic, c\u00e2t \u015fi social. Aceast\u0103 necesitate cre\u015fte \u00een contextul \u00een care economia mondial\u0103, care era oricum puternic afectat\u0103 de efectele pandemiei, a fost lovit\u0103 \u00een continuare de o multitudine de alte \u015focuri precum: o infla\u0163ie peste a\u015ftept\u0103ri la nivel interna\u0163ional \u015fi european, care a impus \u00een\u0103sprirea condi\u0163iilor financiare; o \u00eencetinire a cre\u015fterii economice mai mare dec\u00e2t se anticipase \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, consecin\u0163ele umane teribile ale r\u0103zboiului din Ucraina, inclusiv efectele economice \u015fi sociale indirecte ale acestuia.<\/p>\n
\n\u00cen scopul amintit mai sus, voi face referire \u00een cele ce urmeaz\u0103 la c\u00e2teva exemple privind modul \u00een care unele economii avansate, cu sisteme fiscale robuste, au abordat aceast\u0103 problem\u0103 prin reglementarea \u015fi implementarea unor pachete complexe de m\u0103suri \u00een domeniul politicii fiscale, economice \u015fi sociale.<\/p>\n
\n\u00cen condi\u0163iile actuale de deteriorare a conjuncturii economice globale \u015fi \u0163in\u00e2nd cont de trendul infla\u0163ionist, chiar \u015fi cele mai mari economii ale lumii sunt expuse unor riscuri semnificative din perspectiva \u00eencetinirii cre\u015fterii economice, a sc\u0103derii puterii de cump\u0103rare \u015fi a \u00een\u0103spririi condi\u0163iilor pe pie\u0163ele financiare. Mai mult, lu\u00e2nd \u00een considerare faptul c\u0103 unele riscuri infla\u0163ioniste s-ar putea accentua, de exemplu pe fondul tensiunilor de pe pie\u0163ele petrolului \u015fi gazelor naturale sau a celor de pe pia\u0163a cerealelor \u015fi a produselor alimentare, este firesc ca unul dintre principalele obiective ale factorilor de decizie la nivel mondial s\u0103 fie legat de atenuarea infla\u0163iei.<\/p>\n
\n\u00cen SUA, \u00eenc\u0103 de anul trecut autorit\u0103\u0163ile au urm\u0103rit s\u0103 consolideze eficien\u0163a politicii monetare de combatere a infla\u0163iei prin m\u0103suri la nivel economic grupate \u00een pachetul legislativ promovat sub numele Infla\u0163ion Prevention Act of 2021 (Legea pentru prevenirea infla\u0163iei din 2021). <\/em>Acesta stabile\u015fte un mod de ac\u0163iune la nivelul institu\u0163iilor implicate \u00een conduita fiscal\u0103 pentru situa\u0163ia \u00een care rata anualizat\u0103 a infla\u0163iei dep\u0103\u015fe\u015fte un anumit prag. \u00cen principiu, se prevede c\u0103 Senatul SUA nu mai poate adopta proiecte legislative privind rectific\u0103ri bugetare \u00een sensul supliment\u0103rii cheltuielilor.<\/p>\n \nAceast\u0103 lege se pare c\u0103 nu a avut \u00een practic\u0103 efectele scontate din perspectiva dinamicii infla\u0163iei, astfel \u00eenc\u00e2t \u00een anul 2022 a fost ini\u0163iat un nou pachet legislativ, denumit Inflation Reduction Act (Legea pentru reducerea infla\u0163iei). <\/em>Noile m\u0103suri av\u00e2nd ca scop reducerea infla\u0163iei au fost adoptate de Camera Reprezentan\u0163ilor din SUA chiar s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, pe 12 august, dup\u0103 ce fuseser\u0103 aprobate \u00een prealabil de Senatul SUA \u00een data de 7 august, \u00een contextul procesului de reconciliere pentru reducerea deficitului bugetar federal al SUA.<\/p>\n \nAceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103 confirm\u0103 rolul important \u00een temperarea infla\u0163iei pe care \u00eel au reducerea deficitului bugetar \u015fi temperarea, \u00een condi\u0163ii de ra\u0163ionalitate economic\u0103, a tendin\u0163ei de cre\u015ftere a cheltuielilor popula\u0163iei generat\u0103 de avansul pre\u0163urilor. Totodat\u0103 sunt incluse m\u0103suri prin care marile corpora\u0163ii \u015fi persoanele care realizeaz\u0103 venituri anuale peste un anumit plafon s\u0103 contribuie \u00een mod echitabil la acest efort. Sunt avute \u00een vedere mai multe paliere ale politicilor economice \u015fi o gam\u0103 larg\u0103 de reforme \u015fi investi\u0163ii, precum:<\/p>\n \nA\u015fa cum se discut\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia de foarte mult timp, noua ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103 promovat\u0103 \u00een SUA confirm\u0103 nevoia de reforme structurale \u015fi proiecte de anvergur\u0103 \u00een sectoare reprezentative, precum cel energetic sau cel al schimb\u0103rilor climatice, dar \u015fi acordarea de finan\u0163are \u015fi promovarea de programe de dezvoltare \u00een numeroase alte domenii, precum munc\u0103, s\u0103n\u0103tate, educa\u0163ie, \u00eengrijirea copilului \u015f.a.<\/p>\n \nDe remarcat faptul c\u0103 acest program complex presupune implicarea guvernului federal al\u0103turi de banca central\u0103 prin sus\u0163inerea din perspectiv\u0103 fiscal\u0103 a m\u0103surilor de politic\u0103 monetar\u0103, pun\u00e2nd \u00een practic\u0103 (prin liter\u0103 de lege) ideea de ac\u0163iune concertat\u0103 \u015fi sincronizat\u0103 a mixului de politici \u00een vederea atingerii unor obiective economice \u015fi sociale majore (lucru despre care, de asemenea, se discut\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia de mult timp). Mai exact, promovarea \u015fi implementarea acestui pachet legislativ \u00een SUA presupun o cooperare \u00eentre politica monetar\u0103 \u015fi cea fiscal\u0103, prin \u00eent\u0103rirea politicii monetare a FED dar \u015fi prin realizarea de reforme structurale \u015fi prin compensarea cheltuielilor bugetare prin noi surse de venituri \u015fi prin aloc\u0103ri specifice.<\/p>\n \nSe poate observa, de asemenea, faptul c\u0103 o component\u0103 major\u0103 a pachetului legislativ are \u00een vedere corectarea inegalit\u0103\u0163ilor (obiectiv de la care am pornit \u00een analiza prezent\u0103). Consider c\u0103 demersul actual la nivel legislativ din SUA este o recunoa\u015ftere \u00een practic\u0103 a faptului c\u0103 sistemul de impozitare \u015fi de presta\u0163ii sociale reprezint\u0103 una dintre cele mai importante p\u00e2rghii pentru a combate inegalitatea veniturilor. Redistribuirea veniturilor este un deziderat al politicilor publice \u00een general dar se realizeaz\u0103, de regul\u0103, prin intermediul politicii fiscale \u015fi printr-o mai bun\u0103 direc\u0163ionare a programelor sociale \u015fi prin revizuirea \u015fi corectarea legilor care genereaz\u0103 inegalit\u0103\u0163i.<\/p>\n \nDe men\u0163ionat \u00een acest context faptul c\u0103 principala surs\u0103 de venituri necesare pentru a sus\u0163ine programele, reformele \u015fi investi\u0163iile prev\u0103zute \u00een pachetul legislativ recent adoptat de Congresul SUA este generat\u0103 de m\u0103sura privind instituirea unui nivel minim de impozitare de 15 la sut\u0103 pentru companiile cu venituri de peste un miliard USD, menit\u0103 a \u00eempiedica astfel de companii mari \u015fi profitabile s\u0103 utilizeze anumite facilit\u0103\u0163i conferite de legisla\u0163ia fiscal\u0103 (deduceri, scutiri, credite fiscale \u015f.a.) sau de posibilitatea localiz\u0103rii unor activit\u0103\u0163i \u00een alte jurisdic\u0163ii (paradisuri fiscale)<\/em> pentru a pl\u0103ti un nivel mai redus al impozitului pe profit. A\u015fa cum \u015ftim, o astfel de preocupare exist\u0103 \u00een prezent inclusiv la nivel european \u015fi interna\u0163ional, dar demersul legislativ actual din SUA reprezint\u0103 un exemplu de abordare practic\u0103 la nivel na\u0163ional a acestei probleme. Alte m\u0103suri adoptate pentru asigurarea veniturilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor aferente programelor prev\u0103zute \u00een plan vizeaz\u0103 aspecte precum consolidarea capacit\u0103\u0163ii administra\u0163iei fiscale pentru a asigura un nivel mai crescut de conformare fiscal\u0103 a contribuabililor \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care decalajul fiscal este \u00een cre\u015ftere sau impozitarea veniturilor din c\u00e2\u015ftigurile de capital (teme de mare interes \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, cel pu\u0163in \u00een ultimii ani). Aceste reforme fiscale au un dublu scop: pe de o parte, reducerea deficitului bugetar \u015fi a presiunilor infla\u0163ioniste asupra economiei, iar pe de alt\u0103 parte, asigurarea unei echit\u0103\u0163i \u015fi a unei solidarit\u0103\u0163i la nivelul societ\u0103\u0163ii \u00een ceea ce prive\u015fte impozitarea \u015fi aloc\u0103rile bugetare.<\/p>\n \nO alt\u0103 component\u0103 important\u0103 a acestui pachet, relevant\u0103 prin prisma reducerii inegalit\u0103\u0163ilor are \u00een vedere accesul popula\u0163iei la asisten\u0163\u0103 medical\u0103. \u00cen conformitate cu noile reglement\u0103ri, componentele sistemul public de asigur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate dedicate persoanelor cu v\u00e2rsta de peste 65 de ani \u015fi celor cu venituri mici vor dob\u00e2ndi capacitatea de a negocia pre\u0163urile unor medicamente direct cu companiile farmaceutice, ob\u0163in\u00e2nd astfel pre\u0163uri mai accesibile acestor categorii de persoane. Totodat\u0103, noua legisla\u0163ie va obliga companiile farmaceutice s\u0103 ofere consumatorilor reduceri pentru unele medicamente, dac\u0103 pre\u0163ul acestora va cre\u015fte mai mult dec\u00e2t infla\u0163ia.<\/p>\n \nAlte exemple de m\u0103suri adoptate prin acest amplu pachet legislativ care vizeaz\u0103, \u00eentre altele, aspecte precum reducerea inegalit\u0103\u0163ilor \u015fi echitatea social\u0103 se refer\u0103 la acordarea de facilit\u0103\u0163i pentru a veni \u00een sprijinul persoanelor vulnerabile \u00een contextul tranzi\u0163iei energetice, precum credite fiscale pentru achizi\u0163ionarea de ma\u015fini electrice sau acoperirea unei p\u0103r\u0163i a cheltuielilor pentru instalarea panourilor solare pe acoperi\u015f.<\/p>\n \nRevenind pu\u0163in mai aproape de noi at\u00e2t geografic c\u00e2t \u015fi ca modele economice \u015fi institu\u0163ionale, pe continentul European, un alt pachet legislativ elaborat \u00een acela\u015fi context interna\u0163ional privind necesitatea combaterii infla\u0163iei \u015fi denumit sugestiv Pouvoir d\u2019achat, <\/em>a fost adoptat recent \u00een Fran\u0163a, tot \u00een luna august a anului curent \u015fi are \u00een vedere \u00een principal trei dimensiuni: protejarea nivelului de trai al gospod\u0103riilor, protec\u0163ia consumatorilor \u015fi suveranitatea energetic\u0103.<\/p>\n \nExperien\u0163a recent\u0103 a Germaniei arat\u0103 c\u0103 numeroase obiective de actualitate pentru politicile publice, de exemplu cel privind reducerea afect\u0103rii mediului \u00eenconjur\u0103tor sau eficientizarea economiei \u00een noul context interna\u0163ional \u015fi tehnologic, pot fi atinse prin pachete de m\u0103suri g\u00e2ndite s\u0103 aib\u0103, chiar \u015fi indirect, efecte benefice pentru reducerea inegalit\u0103\u0163ii \u015fi combaterea efectelor negative ale infla\u0163iei asupra categoriilor defavorizate ale popula\u0163iei.<\/p>\n \nAstfel, guvernul german subven\u0163ioneaz\u0103 o serie de m\u0103suri \u00eentreprinse pentru a reduce consumul de energie al cl\u0103dirilor, cum ar fi schimbarea ferestrelor sau instalarea unei pompe de c\u0103ldur\u0103. Aproximativ 20 de milioane de case din Germania sunt \u00eenc\u0103lzite cu gaz, \u00eenc\u0103lzirea spa\u0163iului \u015fi a apei reprezent\u00e2nd \u00een prezent aproximativ 30% din consumul final de energie al Germaniei \u015fi o mare parte din emisiile sale. Av\u00e2nd \u00een vedere situa\u0163ia energetic\u0103 tensionat\u0103 \u015fi criza climatic\u0103, guvernul german ac\u0163ioneaz\u0103 pentru \u00eenlocuirea rapid\u0103 a tehnologiilor fosile \u00een sectorul construc\u0163iilor, orient\u00e2ndu-se c\u0103tre energiile regenerabile \u015fi c\u0103tre solu\u0163ii de cre\u015ftere a eficien\u0163ei energetice. \u00cen termeni concre\u0163i, \u00eenlocuirea ferestrelor cu altele mai bine izolate este subven\u0163ionat\u0103 cu 15%, iar trecerea la o pomp\u0103 de c\u0103ldur\u0103 cu p\u00e2n\u0103 la 40% din pre\u0163ul acesteia. Optimizarea sistemului de \u00eenc\u0103lzire este \u015fi ea subven\u0163ionat\u0103 cu 15%. Estim\u0103rile Ministerul Ac\u0163iunii Climatice din Germania arat\u0103 c\u0103, \u00een total, se vor aloca subven\u0163ii prin schema federal\u0103 de subven\u0163ii pentru cl\u0103diri eficiente de aproximativ 13 p\u00e2n\u0103 la 14 miliarde EURO.<\/p>\n \nDincolo de efectul pozitiv asupra mediului \u015fi a cre\u015fterii eficien\u0163ei energetice, aceste m\u0103suri guvernamentale ale Germaniei conduc la reducerea \u00een timp a costurilor pentru popula\u0163ie, oferind o protec\u0163ie fa\u0163\u0103 de cre\u015fterea pre\u0163urilor la energie \u015fi sc\u0103derea puterii de cump\u0103rare generat\u0103 de avansul infla\u0163iei, reprezent\u00e2nd un ajutor important pentru categoriile cu venituri reduse \u015fi contribuind la temperarea ad\u00e2ncirii inegalit\u0103\u0163ii sociale generate de criza economic\u0103.<\/p>\n \nNu \u00een ultimul r\u00e2nd, la nivelul Uniunii Europene dimensiunea social\u0103 este considerat\u0103 o prioritate a r\u0103spunsului politicilor europene la problemele cu care se confrunt\u0103 statele membre. NextGenerationEU (NGEU), ini\u0163iat \u00een contextul Cadrului Financiar Multianual European (CFM) 2021-2027, poate fi considerat un simbol \u015fi un model al solidarit\u0103\u0163ii \u015fi al echit\u0103\u0163ii sociale la nivel european. Utilizarea instrumentelor aferente Mecanismului de redresare \u015fi rezilien\u0163\u0103 al Comisiei Europene, care este piatra de temelie a NextGenerationEU, permite crearea unor domenii emblematice, precum cel al investi\u0163iilor \u015fi cel al reformelor \u00een sectoare precum infrastructur\u0103, digitalizare, s\u0103n\u0103tate, educa\u0163ie \u015f.a., cu beneficii concrete pentru economie, dar \u015fi pentru cet\u0103\u0163eni.<\/p>\n \nPrivit din aceast\u0103 perspectiv\u0103 a coeziunii sociale, NGEU \u00ee\u015fi propune reducerea inegalit\u0103\u0163ilor \u015fi a disparit\u0103\u0163ilor sociale, sprijinind investi\u0163iile \u015fi reformele care promoveaz\u0103 rezilien\u0163a social\u0103 la nivelul statelor membre ale UE, printr-o serie de mecanisme viz\u00e2nd, \u00eentre altele, sus\u0163inerea incluziunii, echitatea \u015fi reducerea decalajelor sociale.<\/p>\n \nFacilit\u0103\u0163ile \u015fi instrumentele europene trebuie \u00eens\u0103 coordonate cu politicile fiscal-bugetare interne, eventual, printr-o reg\u00e2ndire a modelelor de dezvoltare \u015fi printr-o utilizare eficient\u0103 a instrumentelor menite s\u0103 consolideze stabilitatea macroeconomic\u0103 \u015fi financiar\u0103.<\/p>\n \nAceste demersuri legislative la care am f\u0103cut referire cu titlu de exemplu sunt, evident, departe de a fi perfecte, \u00eens\u0103 amploarea \u015fi complexitatea lor reflect\u0103 nivelul ridicat de preocupare, \u00een contextul interna\u0163ional pe care \u00eel travers\u0103m, fa\u0163\u0103 de reducerea inegalit\u0103\u0163ilor \u015fi promovarea solidarit\u0103\u0163ii \u015fi a echit\u0103\u0163ii sociale.<\/p>\n \nDincolo de toate aceste lucruri, un rol important \u00eel vor avea \u015fi implicarea factorului uman, al\u0103turi de nivelul de educa\u0163ie \u015fi capacitatea de \u00een\u0163elegere a realit\u0103\u0163ilor economice, acestea fiind necesare pentru a reduce decalajele existente, fiindc\u0103 a\u015fa cum spunea Plutarh, \u201eun dezechilibru \u00eentre boga\u0163i \u015fi s\u0103raci este cea mai veche \u015fi mai grav\u0103 sl\u0103biciune a tuturor republicilor\u201d.<\/p>\n \n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Problema inegalit\u0103\u0163ii nu este deloc nou\u0103 \u00een istoria omenirii. Studiul cauzelor \u015fi efectelor sale precum \u015fi c\u0103utarea de mijloace pentru a o combate eficient \u015fi durabil reprezint\u0103 de mult\u0103 vreme una dintre preocup\u0103rile importante ale economi\u015ftilor \u015fi speciali\u015ftilor \u00een politici publice. \u00cen vremurile pe care le tr\u0103im, profund marcate de dezechilibre la nivelul categoriilor sociale […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[8135,185,246,87],"class_list":["post-207393","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-badea","tag-bnr","tag-crestere","tag-opinie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/207393","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=207393"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/207393\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=207393"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=207393"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=207393"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n
\n
\n
\n