\n\u00cen revista The Astrophysical Journal Letters, oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 au anun\u0163at dovezi conving\u0103toare privind existen\u0163a unei lumi cu o v\u00e2rst\u0103 de doar 1,5 milioane de ani, ceea ce o face una dintre cele mai tinere planete descoperite vreodat\u0103, poate chiar cea mai t\u00e2n\u0103r\u0103.<\/p>\n
Aceast\u0103 lume, aflat\u0103 la 395 de ani-lumin\u0103 de P\u0103m\u00e2nt, \u00een constela\u0163ia Ophiuchus, este at\u00e2t de t\u00e2n\u0103r\u0103 \u00eenc\u00e2t elementele sale constitutive de gaz \u015fi praf \u00eenc\u0103 se formeaz\u0103, potrivit New York Times.<\/p>\n
\u201eEste ca \u015fi cum am privi la propriul nostru trecut”, a declarat Myriam Benisty, astronom la Institutul de Planetologie \u015fi Astrofizic\u0103 din Grenoble, Fran\u0163a, \u015fi coautor al studiului.<\/p>\n
Deoarece planeta suspect\u0103 este \u00eenv\u0103luit\u0103 de materia care o formeaz\u0103, vor fi necesare observa\u0163ii telescopice suplimentare pentru a-i confirma existen\u0163a. Presupun\u00e2nd c\u0103 nu este un detritus st\u00e2ncos care se deghizeaz\u0103 \u00een planet\u0103, oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 o pot folosi pentru a \u00een\u0163elege mai bine cum se formeaz\u0103 lumile.<\/p>\n
Torentul de exoplanete nou descoperite a complicat sau a infirmat teoriile de lung\u0103 durat\u0103 privind formarea planetelor. Dar loca\u0163ia acestei planete mici, bine fixat\u0103 \u00een discul de materie primordial\u0103 din jurul stelei sale, sus\u0163ine ideea c\u0103 majoritatea planetelor \u00ee\u015fi petrec o mare parte din timp cresc\u00e2nd \u00eentr-un fel de cre\u015f\u0103 similar\u0103.<\/p>\n
Descoperirea sugereaz\u0103 c\u0103 “toate sistemele planetare au un proces comun de formare”, a declarat Anders Johansen, astronom la Universitatea Lund din Suedia, care nu a fost implicat \u00een acest studiu. \u00cen ciuda haosului din cosmos, a spus el, “exist\u0103, de fapt, mult\u0103 ordine” atunci c\u00e2nd vine vorba de crearea planetelor.<\/p>\n
Echipa de oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 a folosit Atacama Large Millimeter\/submillimeter Array (ALMA), o colec\u0163ie de 66 de antene care ac\u0163ioneaz\u0103 la unison \u00een Chile, pentru a aduna dovezi ale acestei lumi extrem de tinere. Gazul \u015fi praful orbiteaz\u0103 \u00een jurul anumitor stele \u00een a\u015fa-numitele discuri circumstelare. Acest material, care se adun\u0103 pentru a forma planete \u00een aceste discuri, emite unde radio pe care ALMA le poate detecta.<\/p>\n
Anul trecut, Dr. Benisty \u015fi colegii ei au folosit ALMA pentru a face prima detec\u0163ie f\u0103r\u0103 echivoc a unui halou de gaz \u015fi praf care orbiteaz\u0103 \u00een jurul unei exoplanete: o turn\u0103torie circumplanetar\u0103 care \u00eenc\u0103 mai face lumea pe care o \u00eenv\u0103luia, \u015fi poate \u015fi c\u00e2teva luni.<\/p>\n
Pentru cel mai recent studiu, ei au \u00eendreptat ALMA spre AS 209, o stea doar un pic mai grea dec\u00e2t soarele. Cu o v\u00e2rst\u0103 de doar 1,5 milioane de ani, aceasta a \u00eenceput de cur\u00e2nd s\u0103 ard\u0103 hidrogen, echivalentul stelar al unui copil mic care roste\u015fte primele cuvinte.<\/p>\n
S-a constatat c\u0103 discul circumstelar al lui AS 209 are mai multe lacune. Iar \u00eentr-unul dintre aceste goluri, ALMA a detectat semn\u0103tura de unde radio a unei furtuni de creare a unei planete, gaz care, probabil, \u00eenf\u0103\u015fura o lume asem\u0103n\u0103toare lui Jupiter \u00eenc\u0103 \u00een construc\u0163ie.<\/p>\n
V\u00e2rsta exact\u0103 a planetei nu va fi stabilit\u0103 \u00een cur\u00e2nd, dar este probabil ca aceasta s\u0103 fie foarte asem\u0103n\u0103toare cu steaua sa \u00een formare. Dar tinere\u0163ea sa nu este singurul lucru care st\u00e2rne\u015fte interesul astronomilor. Este, de asemenea, uimitor de departe de steaua sa. Neptun, cea mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 planet\u0103 din sistemul nostru solar, se afl\u0103 la o distan\u0163\u0103 de aproximativ 2,8 miliarde de mile de Soare. Aceast\u0103 exoplanet\u0103 se afl\u0103 la o distan\u0163\u0103 de aproape 19 miliarde de mile de propria stea.<\/p>\n
Acest lucru ridic\u0103 semne de \u00eentrebare cu privire la planeta noastr\u0103.<\/p>\n
Dimensiunea discului de resturi care a forjat P\u0103m\u00e2ntul \u015fi celelalte planete este incert\u0103. \u201ePoate c\u0103 discul a fost doar pu\u0163in mai mare dec\u00e2t orbita lui Neptun \u015fi de aceea Neptun este cea mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 planet\u0103”, a declarat Dr. Johansen. Dar poate c\u0103 centrul nostru de materie creatoare de planete a fost mai mult asem\u0103n\u0103tor cu cel al lui AS 209. Dac\u0103 este a\u015fa, “nu putem exclude, de asemenea, c\u0103 propriul nostru sistem solar are o planet\u0103 dincolo de Neptun”, a spus el, poate ipotetica Planet\u0103 9 pe care unii astronomi o suspecteaz\u0103 c\u0103 z\u0103bove\u015fte \u00een \u00eentunericul \u00eendep\u0103rtat.<\/p>\n
\u00cen zilele urm\u0103toare, telescopul spa\u0163ial James Webb va determina masa nou-n\u0103scutului planetar \u015fi \u00eei va studia chimia atmosferic\u0103. \u015ei prin realizarea unui portret detaliat al uneia dintre cele mai tinere lumi cunoscute de \u015ftiin\u0163\u0103, aceste observa\u0163ii ne vor apropia pe to\u0163i de r\u0103spunsul la \u00eentrebarea suprem\u0103, a declarat Jaehan Bae, astronom la Universitatea din Florida \u015fi unul dintre autorii studiului: “De unde am venit?”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cea mai \u201dt\u00e2n\u0103r\u0103\u201d planet\u0103 din galaxie. Telescopul Webb va ajuta \u00een cur\u00e2nd la m\u0103surarea planetei, care ar putea oferi informa\u0163ii despre modul \u00een care s-a format \u015fi P\u0103m\u00e2ntul.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[24096,24095],"class_list":["post-207179","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-galaxie","tag-planeta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/207179","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=207179"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/207179\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=207179"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=207179"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=207179"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}