\nLa Alma\u015fu Mare, \u00een vecin\u0103tatea fostei mine Hane\u015f, aurul aluvionar din p\u00e2r\u00e2ul Turnu va fi exploatat ca pe vremea dacilor, cu \u015faitrocul \u015fi p\u0103tura din l\u00e2n\u0103 de oaie!<\/p>\n
Aurul din Mun\u0163ii Apuseni a st\u00e2rnit de-a lungul vremurilor r\u0103zboaie, a \u00eensc\u0103unat regi \u015fi a purtat blesteme. Aurul Apusenilor no\u015ftri a scris istorie, o istorie a s\u00e2ngelui \u015fi a suferin\u0163ei locuitorilor acestor mun\u0163i. Acest metal nativ este u\u015for de cules din r\u00e2uri \u015fi e extrem de maleabil: dintr-un gram de aur se poate ob\u0163ine o foi\u0163\u0103 de un metru p\u0103trat!<\/p>\n
Exist\u0103 date istorice care dezv\u0103luie faptul c\u0103, pe \u00eentreaga perioad\u0103 a ocupa\u0163iei romane \u00een Dacia, nu mai pu\u0163in de 500 tone de aur \u015fi 950 tone de argint au p\u0103r\u0103sit \u0163ara pentru a consolida economic Imperiul Roman. Pentru mai mult\u0103 performan\u0163\u0103, romanii au adus \u00een Apuseni coloni de origine traco-ilir\u0103, specializa\u0163i \u00een prelucrarea aurului. Minele erau conduse de un func\u0163ionar numit chiar de \u00eemp\u0103rat, denumit Procurator Aurarium, a c\u0103rui re\u015fedin\u0163\u0103 era \u00een Zlatna.<\/p>\n
Mai t\u00e2rziu, ungurii, turcii, austriecii \u015fi ru\u015fii au supt \u015fi ei aurul din z\u0103c\u0103mintele noastre. Mul\u0163i rom\u00e2ni uit\u0103 c\u0103 ora\u015fe pe care ast\u0103zi le admir\u0103 cu un sentiment de frustrare \u015fi invidie, precum Budapesta, Viena, Roma, Istanbul, Sankt Petersburg \u015fi Moscova, au fost construite, \u00een m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103 sau mai mare, \u015fi cu aur extras din z\u0103c\u0103mintele noastre. Exploatarea z\u0103c\u0103mintelor de c\u0103tre romani, i-a urmat o pauz\u0103 de circa 1.000 de ani, dup\u0103 care regii maghiari, urma\u0163i de imperialii austrieci de origine habsburgic\u0103, au reluat jefuirea aurului din Apuseni \u015fi Maramure\u015f. Conform unor documente istorice, \u00eentr-un interval de doar 64 de ani, austriecii au scos din Transilvania o cantitate de aproape 10 tone de aur.<\/p>\n
Z\u0103c\u0103mintele aurifere apar sub dou\u0103 forme principale, aurul de filon \u015fi cel aluvionar. Dacii au exploatat, \u00een prima faz\u0103, aurul aluvionar, cu ajutorul bl\u0103nurilor de oaie puse de-a curmezi\u015ful r\u00e2urilor. Mi\u0163ele de l\u00e2n\u0103 ale bl\u0103nurilor aveau proprietatea de a re\u0163ine micile fragmente de aur, mai grele, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 treac\u0103 majoritatea celorlalte impurit\u0103\u0163i aduse de ap\u0103.<\/p>\n
Ast\u0103zi, majoritatea rezervelor na\u0163ionale de aur le reg\u0103sim \u00een Cadrilaterul de Aur, o suprafa\u0163\u0103 de aproximativ 500 kilomteri p\u0103tra\u0163i, \u00eencadrat\u0103 \u00eentre localit\u0103\u0163ile S\u0103c\u0103r\u00e2mb, C\u0103raci, Zlatna \u015fi Baia de Arie\u015f. Maximul de extrac\u0163ie aurifer\u0103 din acest perimetru a fost atins \u00een perioada Imperiului Austro-Ungar, \u00een ciuda mijloacelor tehnice rudimentare.<\/p>\n
Mineritul de ad\u00e2ncime se practica \u00eendeosebi \u00een raza localit\u0103\u0163ilor S\u0103c\u0103r\u00e2mb, Cr\u0103ciune\u015fti, C\u00e2inel, Ruda-Bran, C\u0103raci, Baia de Cri\u015f, \u0162ebea, Alma\u015fu Mare, Zlatna \u2013 Mina Hane\u015f, Ro\u015fia Montan\u0103, Vulcoi Corabia \u015fi Baia de Arie\u015f. Mineritul se f\u0103cea doar prin for\u0163a bra\u0163elor, minereurile bogate \u00een aur fiind desprinse cu t\u00e2rn\u0103coape din m\u0103runtaiele muntelui \u015fi \u00eenc\u0103rcate \u00een co\u015furi de r\u0103chit\u0103 a\u015fezate pe cat\u00e2ri. Minereul era m\u0103run\u0163it \u00een celebrele \u015fteampuri cu ap\u0103, trecut prin \u015faitroc, dup\u0103 care era colectat pe \u0163es\u0103turi din l\u00e2n\u0103 sau bl\u0103nuri de oaie, ca pe vremea dacilor.<\/p>\n
Exploatarea industrializat\u0103 a ceea ce mai r\u0103mas din rezervele de aur ale Apusenilor a luat propor\u0163ii \u00een perioada regimului comunist. A urmat dec\u0103derea post-decembrist\u0103 a industriei extractive \u015fi prelucr\u0103toare de minereuri din Rom\u00e2nia. Apoi a urmat o nou\u0103 \u00eencercare de scormonire dup\u0103 aur, e\u015fuat\u0103 lamentabil, a unei companii canadiene, la Ro\u015fia Montan\u0103. \u00cen zon\u0103, locuitorii au r\u0103mas fredon\u00e2nd a pagub\u0103 vechea c\u00e2ntare: \u201dmun\u0163ii no\u015ftri aur poart\u0103, noi cer\u015fim din poart\u0103-n poart\u0103\u201d.<\/p>\n