{"id":206984,"date":"2022-08-05T15:14:32","date_gmt":"2022-08-05T15:14:32","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=206984"},"modified":"2022-08-05T15:14:32","modified_gmt":"2022-08-05T15:14:32","slug":"bnr-a-majorat-dobanda-de-politica-monetara-la-550-de-la-475-si-facilitatea-de-creditare-lombard-la-650-pe-an-sub-asteptarile-celor-mai-multi-analisti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=206984","title":{"rendered":"BNR a majorat dob\u00e2nda de politic\u0103 monetar\u0103 la 5,50%, de la 4,75%, \u015fi facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50% pe an, sub a\u015ftept\u0103rile celor mai mul\u0163i anali\u015fti"},"content":{"rendered":"<p>\nConsiliul de administra\u0163ie al B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei a decis vineri majorarea ratei dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 la nivelul de 5,50% pe an, de la 4,75% &nbsp;pe an, precum \u015fi majorarea ratei dob\u00e2nzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50% pe an, de la 5,75% pe an.<\/p>\n<p>\nDe asemenea, BNR a crescut rata dob\u00e2nzii la facilitatea de depozit la 4,50%, de la 3,75% pe an, \u00eencep\u00e2nd cu data de 8 august.<\/p>\n<p>\nConducerea B\u0103ncii Na\u0163ionale a mai decis p\u0103strarea controlului ferm asupra lichidit\u0103\u0163ii pe pia\u0163a monetar\u0103 \u015fi men\u0163inerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele \u00een lei \u015fi \u00een valut\u0103 ale institu\u0163iilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politic\u0103 monetar\u0103.<\/p>\n<p>\nMajoritatea anali\u015ftilor au anticipat continuarea ciclului de \u00een\u0103sprire a politicii monetare, ace\u015ftia indic\u00e2nd o majorare a dob\u00e2nzii-cheie cu cel pu\u0163in 0,75 puncte procen\u00adtuale (pp), de la 4,75% p\u00e2n\u0103 la 5,50%, av\u00e2nd \u00een vedere nivelul ridicat al infla\u0163iei. Au existat \u015fi anali\u015fti care au v\u0103zut posibil\u0103 o cre\u015ftere a dob\u00e2nzii cu 1 punct procentual, p\u00e2n\u0103 la 5,75%.<\/p>\n<p>\nCea mai recent\u0103 majorare a dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 a fost operat\u0103 de BNR \u00een luna iulie, c\u00e2nd banca central\u0103 a decis s\u0103 creasc\u0103 dob\u00e2nda cheie cu 1 punct procentual, de la 3,75% la 4,75%.<\/p>\n<p>\nDin luna februarie, BNR a \u00eenceput s\u0103 m\u0103reasc\u0103 caden\u0163a opt\u00e2nd ini\u0163ial pentru majorarea dob\u00e2nzii-cheie cu 0,5 puncte procentuale, p\u00e2n\u0103 la 2,5%, iar ulterior, \u00een aprilie, majorarea a fost de la 2,5% la 3%. \u00cen luna mai, BNR a luat decizia s\u0103 m\u0103reasc\u0103 iar pasul \u015fi s\u0103 urce dob\u00e2nda cu 0,75 puncte procentuale, la 3,75%.<\/p>\n<p>\n\u00cen afar\u0103 de \u00eentrunirea din august, BNR mai are programate dou\u0103 \u015fedin\u0163e de politic\u0103 monetar\u0103, \u00een octombrie \u015fi noiembrie.<\/p>\n<p>\n<strong>Citi\u0163i aici comunicatul integral.&nbsp;<\/strong><\/p>\n<p>\nRata anual\u0103 a infla\u0163iei a continuat s\u0103 creasc\u0103 \u00een luna iunie, dar \u00eentr-un ritm \u00eencetinit, a\u015fa cum s-a anticipat, urc\u00e2nd la 15,05 la sut\u0103, de la 14,49 la sut\u0103 \u00een luna precedent\u0103, \u00een principal sub influen\u0163a noilor scumpiri ale alimentelor procesate \u015fi combustibililor, par\u0163ial contrabalansate de sc\u0103derea pre\u0163urilor LFO.&nbsp;<\/p>\n<p>\nPe ansamblul trimestrului II 2022, rata anual\u0103 a infla\u0163iei s-a m\u0103rit mai mult dec\u00e2t \u00een trimestrele precedente (de la 10,15 la sut\u0103 \u00een martie) \u015fi peste a\u015ftept\u0103ri. Cea mai mare parte a cre\u015fterii a fost determinat\u0103 din nou de componente exogene ale IPC, cu prec\u0103dere pe seama scumpirii consistente \u015fi peste a\u015ftept\u0103ri a energiei electrice \u015fi gazelor naturale, \u00een contextul modific\u0103rii \u00een luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a pre\u0163urilor, precum \u015fi al men\u0163inerii la valori ridicate a cota\u0163iilor interna\u0163ionale. Influen\u0163e adi\u0163ionale au venit de pe segmentul combustibililor, ca urmare a ascensiunii cota\u0163iei \u0163i\u0163eiului, pe fondul r\u0103zboiului din Ucraina \u015fi al sanc\u0163iunilor asociate, dar \u015fi ca efect al \u00eent\u0103ririi dolarului SUA \u00een raport cu euro.&nbsp;<\/p>\n<p>\nRata anual\u0103 a infla\u0163iei CORE2 ajustat a continuat s\u0103-\u015fi accentueze trendul ascendent \u00een trimestrul II 2022, urc\u00e2nd de la 7,1 la sut\u0103 \u00een martie la 9,8 la sut\u0103 \u00een iunie, u\u015for peste nivelul prognozat, \u00een principal sub influen\u0163a unor noi cre\u015fteri ale pre\u0163urilor alimentelor procesate. Astfel, evolu\u0163ia componentei continu\u0103 s\u0103 reflecte efectele major\u0103rilor ample ale cota\u0163iilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, \u015fi ale costurilor crescute cu energia \u015fi transportul, al\u0103turi de influen\u0163ele blocajelor \u00een lan\u0163uri de produc\u0163ie, poten\u0163ate de cotele \u00eenalte ale a\u015ftept\u0103rilor infla\u0163ioniste pe termen scurt, de manifestarea unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum \u015fi de ponderea \u00eensemnat\u0103 de\u0163inut\u0103 \u00een co\u015ful de consum de produsele alimentare \u015fi de cele importate.&nbsp;<\/p>\n<p>\nRata medie anual\u0103 a infla\u0163iei IPC \u015fi cea calculat\u0103 pe baza indicelui armonizat al pre\u0163urilor de consum (IAPC \u2013 indicator al infla\u0163iei pentru statele membre UE) au crescut \u00een luna iunie la 9,3 la sut\u0103 \u015fi la 7,9 la sut\u0103, de la 6,5 la sut\u0103, respectiv, 5,6 la sut\u0103, \u00een martie 2022.&nbsp;<\/p>\n<p>\nNoile date statistice reconfirm\u0103 cre\u015fterea ampl\u0103 a activit\u0103\u0163ii economice \u00een trimestrul I 2022 cu 5,1 la sut\u0103 fa\u0163\u0103 de trimestrul IV 2021. Evolu\u0163ia a implicat o cre\u015ftere relativ moderat\u0103 a excendentului de cerere agregat\u0103 \u00een acest interval.&nbsp;<\/p>\n<p>\n\u00cen acela\u015fi timp, se reconfirm\u0103 cre\u015fterea dinamicii anuale a PIB \u00een trimestrul I 2022 la 6,4 la sut\u0103, de la 2,4 la sut\u0103 \u00een trimestrul precedent. Plusul de ritm a fost determinat, \u00een principal, de consumul privat, dar pe seama altor subcomponente dec\u00e2t cump\u0103r\u0103rile de m\u0103rfuri \u015fi servicii \u2013 care \u015fi-au diminuat considerabil avansul \u00een termeni anuali, inclusiv pe fondul unui efect de baz\u0103 \u2013, iar aportul secundar a fost adus de varia\u0163ia stocurilor. O contribu\u0163ie notabil\u0103 a venit \u015fi din partea form\u0103rii brute de capital fix, ca efect al redinamiz\u0103rii consistente, fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, at\u00e2t a investi\u0163iilor nete \u00een utilaje (inclusiv mijloace de transport), c\u00e2t \u015fi a construc\u0163iilor noi. Totodat\u0103, exportul net a continuat s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een sensul amelior\u0103rii cre\u015fterii economice \u2013 aportul s\u0103u la dinamica anual\u0103 a PIB redevenind pozitiv pentru prima dat\u0103 \u00een ultimii 5 ani \u2013, \u00een condi\u0163iile \u00een care cre\u015fterea ritmului anual al volumului exportului de bunuri \u015fi servicii l-a devansat pe cel al volumului importului. Soldul negativ al balan\u0163ei comerciale \u015fi-a reaccelerat \u00eens\u0103 cre\u015fterea \u00een termeni anuali, pe fondul evolu\u0163iei relativ mai nefavorabile a pre\u0163urilor importurilor, iar deficitul de cont curent \u015fi-a accentuat considerabil trendul de ad\u00e2ncire \u00een raport cu perioada similar\u0103 a anului trecut, inclusiv ca urmare a deterior\u0103rii puternice a soldului balan\u0163ei veniturilor primare.&nbsp;<\/p>\n<p>\nCele mai recente date \u015fi analize indic\u0103 o cvasi-stagnare a activit\u0103\u0163ii economice at\u00e2t \u00een trimestrul II, c\u00e2t \u015fi \u00een trimestrul III al anului curent, sub impactul r\u0103zboiului din Ucraina \u015fi al sanc\u0163iunilor asociate. Evolu\u0163ia PIB din trimestrul II implic\u0103 o descre\u015ftere considerabil\u0103 a dinamicii lui anuale \u00een acest interval, dar \u00een condi\u0163iile cre\u015fterii robuste a consumului privat, inclusiv pe seama unui efect de baz\u0103.&nbsp;<\/p>\n<p>\nRelevante din aceast\u0103 perspectiv\u0103 sunt reaccelerarea \u00een perioada aprilie-mai a cre\u015fterii anuale a comer\u0163ului cu am\u0103nuntul \u015fi a serviciilor prestate popula\u0163iei, contrabalansat\u0103 doar \u00een mic\u0103 m\u0103sur\u0103 de sc\u0103derea ampl\u0103, p\u00e2n\u0103 la o valoare marginal negativ\u0103, a dinamicii comer\u0163ului auto-moto. \u00cen schimb, produc\u0163ia industrial\u0103 \u015fi-a reamplificat contrac\u0163ia anual\u0103, volumul comenzilor noi \u00een industria prelucr\u0103toare a sc\u0103zut fa\u0163\u0103 de perioada similar\u0103 a anului trecut, iar volumul lucr\u0103rilor de construc\u0163ii noi \u015fi-a cvasi-stopat cre\u015fterea \u00een termeni anuali. \u00cen acela\u015fi timp, importurile de bunuri \u015fi servicii \u015fi-au accelerat semnificativ cre\u015fterea anual\u0103 \u00een primele dou\u0103 luni ale trimestrului II, probabil inclusiv pe fondul evolu\u0163iei nefavorabile a pre\u0163urilor externe, ceea ce, coroborat cu temperarea de ritm a exporturilor, a condus la cvasi-dublarea dinamicii anuale \u00eenalte a deficitului comercial fa\u0163\u0103 de media trimestrului I. Deficitul de cont curent \u015fi-a redus totu\u015fi semnificativ avansul \u00een termeni anuali fa\u0163\u0103 de primele trei luni ale anului, \u00een condi\u0163iile amelior\u0103rii soldului balan\u0163elor veniturilor, inclusiv cu aportul fondurilor europene de natura contului curent.&nbsp;<\/p>\n<p>\nEfectivul salaria\u0163ilor din economie a continuat s\u0103 creasc\u0103 \u00een ritm sus\u0163inut \u00een aprilie-mai, aproape exclusiv pe seama angaj\u0103rilor din sectorul privat, iar rata \u015fomajului BIM \u015fi-a prelungit sc\u0103derea, p\u00e2n\u0103 la 5,3 la sut\u0103 \u00een iunie, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd totu\u015fi u\u015for peste valorile pre-pandemice. Deficitul de for\u0163\u0103 de munc\u0103 \u015fi-a stopat \u00eens\u0103 cre\u015fterea ne\u00eentrerupt\u0103 din ultimii aproape doi ani, iar inten\u0163iile de angajare pe orizontul de trei luni s-au redus u\u015for, \u00een condi\u0163iile unor evolu\u0163ii mixte la nivel sectorial, justificate probabil de efectele \u015fi incertitudinile generate de r\u0103zboiul din Ucraina \u015fi de sanc\u0163iunile instituite.&nbsp;<\/p>\n<p>\nPe pia\u0163a financiar\u0103, principalele cota\u0163ii ale segmentului monetar interbancar \u015fi-au accelerat ascensiunea \u00een perioada recent\u0103, sub impactul major\u0103rii ratei dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 din luna iulie \u015fi al controlului ferm exercitat de banca central\u0103 asupra lichidit\u0103\u0163ii de pe pia\u0163\u0103. \u00cen acest proces un rol important l-au avut a\u015ftept\u0103rile institu\u0163iilor de credit \u00een contextul climatului infla\u0163ionist intern \u015fi interna\u0163ional, precum \u015fi al perspectivei prelungirii tensiunilor geopolitice.&nbsp;<\/p>\n<p>\nRandamentele titlurilor de stat \u015fi-au temperat \u00eens\u0103 cre\u015fterea, iar apoi au consemnat ajust\u0103ri descendente, \u00een linie cu evolu\u0163iile \u00eenregistrate de randamentele similare la nivel global, pe fondul revizuirii a\u015ftept\u0103rilor privind cre\u015fterea economic\u0103, \u00een condi\u0163iile normaliz\u0103rii mai rapide a conduitei politicii monetare de c\u0103tre Fed \u015fi BCE, dar \u015fi ale prelungirii r\u0103zboiului din Ucraina \u015fi ale extinderii sanc\u0163iunilor asociate. Rata medie a dob\u00e2nzii la depozitele noi la termen a consemnat o nou\u0103 majorare substan\u0163ial\u0103 \u00een luna iunie, inclusiv pe segmentul popula\u0163iei.&nbsp;<\/p>\n<p>\n\u00cen aceast\u0103 conjunctur\u0103, reflect\u00e2nd \u015fi o cre\u015ftere a atractivit\u0103\u0163ii relative a plasamentelor \u00een moned\u0103 na\u0163ional\u0103, leul a manifestat o u\u015foar\u0103 tendin\u0163\u0103 de apreciere \u00een raport cu euro \u00een luna iulie, alimentat\u0103 \u015fi de evolu\u0163ii interne de natur\u0103 sezonier\u0103.&nbsp;<\/p>\n<p>\nDinamica anual\u0103 a creditului acordat sectorului privat a continuat s\u0103 creasc\u0103 \u00een iunie, ajung\u00e2nd la 17,5 la sut\u0103 (16,5 la sut\u0103 \u00een mai), dar \u00een condi\u0163iile unei u\u015foare moder\u0103ri a credit\u0103rii \u00een lei, contrabalansat\u0103 ca impact de accelerarea considerabil\u0103 a cre\u015fterii creditului \u00een valut\u0103 acordat societ\u0103\u0163ilor nefinanciare. Ponderea componentei \u00een lei \u00een creditul acordat sectorului privat s-a redus u\u015for, la 72 la sut\u0103 (de la 72,7 la sut\u0103 \u00een luna mai).&nbsp;<\/p>\n<p>\n\u00cen \u015fedin\u0163a de ast\u0103zi, Consiliul de administra\u0163ie al BNR a analizat \u015fi aprobat Raportul asupra infla\u0163iei, edi\u0163ia august 2022, document ce \u00eencorporeaz\u0103 cele mai recente date \u015fi informa\u0163ii disponibile.&nbsp;<\/p>\n<p>\nPrognoza actualizat\u0103 eviden\u0163iaz\u0103 perspectiva plafon\u0103rii ratei anuale a infla\u0163iei \u00een trimestrul III al anului curent \u015fi a descre\u015fterii ei ulterioare \u00een mod gradual, dar pe o traiectorie revizuit\u0103 moderat \u00een sens ascendent.&nbsp;<\/p>\n<p>\nPerspectiva plafon\u0103rii \u015fi a descre\u015fterii ratei anuale a infla\u0163iei are ca resorturi atenuarea impactului \u015focurilor globale pe partea ofertei \u2013 inclusiv \u00een contextul aplic\u0103rii schemelor de plafonare a pre\u0163urilor la energie p\u00e2n\u0103 \u00een martie 2023 \u2013, precum \u015fi manifestarea unor ample efecte de baz\u0103 dezinfla\u0163ioniste, al\u0103turi de influen\u0163ele decurg\u00e2nd din probabila restr\u00e2ngere rapid\u0103 \u015fi \u00eenchidere a excedentului de cerere agregat\u0103 la mijlocul anului viitor, urmat\u0103 de ad\u00e2ncirea&nbsp;gap-ului PIB \u00een teritoriul negativ.&nbsp;<\/p>\n<p>\nPe acest fond, rata anual\u0103 a infla\u0163iei este a\u015fteptat\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 fluctua\u0163ii minore \u00een trimestrul III, iar apoi s\u0103 intre pe o traiectorie descresc\u0103toare, gradual\u0103 timp de trei trimestre, dar relativ alert\u0103 ulterior, cobor\u00e2nd la finele orizontului prognozei u\u015for sub punctul central al \u0163intei.&nbsp;<\/p>\n<p>\nIncertitudini sunt totu\u015fi asociate impactului prezumat, dar \u015fi duratei schemelor de plafonare \u015fi compensare a pre\u0163urilor la energie \u015fi combustibili. Riscuri notabile continu\u0103, de asemenea, s\u0103 vin\u0103 din evolu\u0163ia cota\u0163iilor produselor energetice, precum \u015fi din persisten\u0163a blocajelor \u00een lan\u0163uri de produc\u0163ie \u015fi aprovizionare \u2013 \u00een contextul r\u0103zboiului din Ucraina \u015fi al sanc\u0163iunilor asociate \u2013, c\u0103rora li se al\u0103tur\u0103 cele decurg\u00e2nd din seceta prelungit\u0103 pe plan intern \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri europene.&nbsp;<\/p>\n<p>\nR\u0103zboiul din Ucraina \u015fi sanc\u0163iunile impuse Rusiei r\u0103m\u00e2n \u00eens\u0103 o surs\u0103 major\u0103 de incertitudini \u015fi riscuri la adresa perspectivei activit\u0103\u0163ii economice, implicit a evolu\u0163iei pe termen mediu a infla\u0163iei, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple c\u0103i, asupra puterii de cump\u0103rare \u015fi \u00eencrederii consumatorilor, precum \u015fi asupra activit\u0103\u0163ii, profiturilor \u015fi planurilor de investi\u0163ii ale firmelor, dar \u015fi prin poten\u0163iala afectare mai sever\u0103 a economiei europene\/globale \u015fi a percep\u0163iei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finan\u0163are.&nbsp;<\/p>\n<p>\nTotodat\u0103, absorb\u0163ia fondurilor europene, \u00een principal a celor aferente programului&nbsp;Next Generation EU, este condi\u0163ionat\u0103 de \u00eendeplinirea unor \u0163inte \u015fi jaloane stricte \u00een implementarea proiectelor aprobate, dar este esen\u0163ial\u0103 pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzi\u0163iei energetice, \u00eens\u0103 \u015fi pentru contrabalansarea, cel pu\u0163in par\u0163ial\u0103, a impactului contrac\u0163ionist al \u015focurilor pe partea ofertei, amplificate de r\u0103zboiul din Ucraina. Absorb\u0163ia \u015fi valorificarea la maximum a acestor fonduri sunt vitale.&nbsp;<\/p>\n<p>\nIncertitudini \u015fi riscuri majore sunt \u00eens\u0103 asociate \u015fi conduitei politicii fiscale, av\u00e2nd \u00een vedere cerin\u0163a continu\u0103rii consolid\u0103rii bugetare \u00een contextul procedurii de deficit excesiv \u015fi al tendin\u0163ei generale de \u00een\u0103sprire a condi\u0163iilor de finan\u0163are, dar \u00eentr-o conjunctur\u0103 economic\u0103 \u015fi social\u0103 dificil\u0103 pe plan intern \u015fi global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de m\u0103suri de sprijin pentru popula\u0163ie \u015fi firme, cu poten\u0163iale implica\u0163ii adverse asupra parametrilor bugetari. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, deosebit de importante sunt coordonatele preconizatei rectific\u0103ri bugetare.&nbsp;<\/p>\n<p>\nRelevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE \u015fi Fed, precum \u015fi atitudinea b\u0103ncilor centrale din regiune.&nbsp;<\/p>\n<p>\n\u00cen \u015fedin\u0163a de ast\u0103zi, 5 august 2022, pe baza evalu\u0103rilor \u015fi a datelor disponibile \u00een acest moment, precum \u015fi \u00een condi\u0163iile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administra\u0163ie al BNR a hot\u0103r\u00e2t majorarea ratei dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 la nivelul de 5,50 la sut\u0103 pe an, de la 4,75 la sut\u0103 pe an, \u00eencep\u00e2nd cu data de 8 august 2022. Totodat\u0103, s-a decis majorarea ratei dob\u00e2nzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50 la sut\u0103 pe an, de la 5,75 la sut\u0103 pe an \u015fi cre\u015fterea ratei dob\u00e2nzii la facilitatea de depozit la 4,50 la sut\u0103 pe an, de la 3,75 la sut\u0103, precum \u015fi p\u0103strarea controlului ferm asupra lichidit\u0103\u0163ii de pe pia\u0163a monetar\u0103. De asemenea, Consiliul de administra\u0163ie al BNR a decis men\u0163inerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele \u00een lei \u015fi \u00een valut\u0103 ale institu\u0163iilor de credit.&nbsp;<\/p>\n<p>\nDeciziile CA al BNR urm\u0103resc ancorarea anticipa\u0163iilor infla\u0163ioniste pe termen mediu, precum \u015fi stimularea economisirii prin cre\u015fterea ratelor dob\u00e2nzilor bancare, \u00een vederea readucerii durabile a ratei anuale a infla\u0163iei \u00een linie cu \u0163inta sta\u0163ionar\u0103 de 2,5 la sut\u0103 \u00b11 punct procentual, \u00eentr-o manier\u0103 care s\u0103 contribuie la realizarea unei cre\u015fteri economice sustenabile.&nbsp;<\/p>\n<p>\nBNR monitorizeaz\u0103 atent evolu\u0163iile mediului intern \u015fi interna\u0163ional \u015fi va continua s\u0103 utilizeze instrumentele de care dispune \u00een vederea \u00eendeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea pre\u0163urilor pe termen mediu.&nbsp;<\/p>\n<p>\nNoul&nbsp;Raport trimestrial asupra infla\u0163iei&nbsp;va fi prezentat publicului \u00eentr-o conferin\u0163\u0103 de pres\u0103 organizat\u0103 \u00een data de 9 august 2022, ora 11:00. Minuta deliber\u0103rilor privind adoptarea deciziei de politic\u0103 monetar\u0103 \u00een cadrul \u015fedin\u0163ei de ast\u0103zi va fi publicat\u0103 pe website-ul BNR \u00een data de 19 august 2022, la ora 15:00.&nbsp;<\/p>\n<p>\nConform calendarului anun\u0163at, urm\u0103toarea \u015fedin\u0163\u0103 a CA al BNR dedicat\u0103 politicii monetare va avea loc \u00een data de 5 octombrie 2022.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Consiliul de administra\u0163ie al B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei a decis vineri majorarea ratei dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 la nivelul de 5,50% pe an, de la 4,75% &nbsp;pe an, precum \u015fi majorarea ratei dob\u00e2nzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50% pe an, de la 5,75% pe an. De asemenea, BNR a crescut rata dob\u00e2nzii la [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[185,9805,9507,184,9287],"class_list":["post-206984","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-bnr","tag-dobanda-cheie","tag-dobanda-de-politica-monetara","tag-inflatie","tag-majorare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/206984","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=206984"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/206984\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=206984"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=206984"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=206984"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}