{"id":206684,"date":"2022-07-26T10:27:44","date_gmt":"2022-07-26T10:27:44","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=206684"},"modified":"2022-07-26T10:27:44","modified_gmt":"2022-07-26T10:27:44","slug":"gustul-dulce-amar-al-pepenilor-romanesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=206684","title":{"rendered":"Gustul dulce-amar al pepenilor rom\u00e2ne\u015fti"},"content":{"rendered":"

\n\u00centr-o pia\u0163\u0103 aparent dulce, cum este cea a pepenilor, situa\u0163ia din Rom\u00e2nia \u00ee\u0163i las\u0103, mai degrab\u0103, un gust amar. Valoarea importurilor de pepeni este de 24 de ori mai mare dec\u00e2t valoarea exporturilor, de\u015fi la nivel na\u0163ional a fost de nenum\u0103rate ori vehiculat\u0103 sitagma \u201epepenele de D\u0103buleni \u2013 brand de \u0163ar\u0103\u201d. \u00cen ultimii ani, \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei din Rom\u00e2nia s-a remarcat o cre\u015ftere a consumului mediu anual de pepeni, \u00eens\u0103 \u00een alte \u0163\u0103ri produc\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 este absent\u0103 nemotivat. Acum, un grup de produc\u0103tori sper\u0103 s\u0103 schimbe macazul.<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nPe plan local sunt dou\u0103 bazine mari \u00een care se produc pepeni, celebrul bazin D\u0103buleni (jud. Dolj), urmat de Gheorghe Doja (jud. Ialomi\u0163a), \u015fi care de\u0163in o treime din suprafa\u0163a cultivat\u0103 cu pepeni a \u0163\u0103rii. Recent, \u00een Gheorghe Doja a ap\u0103rut prima cooperativ\u0103 agricol\u0103 format\u0103 din produc\u0103tori de pepeni \u2013 Bost\u0103n\u0103ria. Care este povestea oamenilor din spatele noului proiect \u015fi ce planuri au pentru viitor? \u201eCooperativa a luat fiin\u0163\u0103 \u00een 2021, iar acesta este primul an \u00een care producem \u015fi desfacem pepeni \u00een aceast\u0103 formul\u0103. Avem 65 de hectare cultivate cu pepeni \u015fi nou\u0103 soiuri, iar pe 10% din suprafa\u0163\u0103 avem pepene galben. \u00cencerc\u0103m s\u0103 reintroducem \u00een consum pepenele verde cu miez galben. (…) Am \u00eenceput desfacerea produc\u0163iei \u00een Mega Image \u015fi \u00een Carrefour, iar pentru Carrefour facem \u015fi marca privat\u0103 a retailerului\u201d, a spus Adrian Racovi\u0163\u0103, director general al companiei Microfruits, unul dintre membrii cooperativei agricole Bost\u0103n\u0103ria.  Cooperativa agricol\u0103 Bost\u0103n\u0103ria este format\u0103 din persoanele fizice \u015fi juridice Boito\u015f Andrei Iulian \u00centreprindere Individual\u0103, Boito\u015f Vasile, Microfruits, Radu Nicoleta \u00centreprindere Individual\u0103 \u015fi Radu Viorel \u00centreprindere Individual\u0103, potrivit Confidas.ro, platform\u0103 de analiz\u0103 finaciar\u0103 a companiilor.<\/p>\n

\n

\n\u201eCred c\u0103 este un model na\u0163ional \u015fi sper s\u0103 se adune produc\u0103torii de pepeni \u00een cooperativ\u0103. \u00cen Grecia, de exemplu, produc\u0103tori individuali sunt aronda\u0163i unor centre de sortare, ambalare \u015fi desfacere. Odat\u0103 cu asocierea avem beneficiul acces\u0103rii fondurilor europene. Ne propunem pe termen mediu \u015fi lung s\u0103 acces\u0103m fonduri europene, deoarece cooperativele sunt puternic sus\u0163inute \u00een viitoarea perioad\u0103 prin noul Plan Na\u0163ional Strategic.\u201d<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n

\nAndrei Boito\u015f, pre\u015fedintele cooperativei agricole Bost\u0103n\u0103ria<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n

\nCooperativa agricol\u0103 Bost\u0103n\u0103ria din Gheorghe Doja (jud. Ialomi\u0163a), format\u0103 din patru produc\u0103tori de pepeni \u015fi un comerciant de fructe \u015fi legume, vrea s\u0103 desfac\u0103 majoritatea produc\u0163iei exclusiv \u00een retail, dar ia \u00een calcul \u015fi pia\u0163a extern\u0103, pentru 10% din marfa din acest an. Compania \u00ee\u015fi propune s\u0103 produc\u0103 4.000 de tone, din care 3.400 de tone de pepene verde, 300 de tone de pepene negru, 270 de tone de pepene f\u0103r\u0103 semin\u0163e \u015fi 40 de tone de pepene galben. \u201eFocusul nostru este pe pia\u0163a intern\u0103, dar nu numai. Vrem s\u0103 ajungem \u00een majoritatea magazinelor retailerilor, dar \u015fi pe pia\u0163a interna\u0163ional\u0103. De anul acesta \u00eencerc\u0103m s\u0103 ajungem pe pie\u0163e interna\u0163ionale, concentr\u00e2ndu-ne pe pie\u0163ele din vestul Europei\u201d, a spus Andrei Boito\u015f, pre\u015fedintele cooperativei agricole Bost\u0103n\u0103ria. Racovi\u0163\u0103 a completat c\u0103 au solicit\u0103ri de la o parte din partenerii externi pentru a exporta pepeni. De asemenea, retailerii str\u0103ini vor trimite marfa \u00een alte \u0163\u0103ri \u00een care are prezen\u0163\u0103 grupul mam\u0103. \u00cen vizorul fermierilor din Ialomi\u0163a ca pie\u0163e de desfacere pentru acest an sunt Olanda, Marea Britanie, \u0163\u0103rile nordice, Austria, Germania \u015fi Polonia.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eAnul acesta ne propunem s\u0103 export\u0103m 10% din produc\u0163ie\u201d, a precizat Adrian Racovi\u0163\u0103. Fermierii din Gheorghe Doja din cooperativa Bost\u0103n\u0103ria au peste 20 de ani de experien\u0163\u0103 \u00een cultivarea pepenilor verzi \u015fi a altor legume, care au \u00een total 230 de hectare de teren arabil \u00een vecin\u0103tatea lacului Fundata din jude\u0163ul Ialomi\u0163a. Dintre acestea, \u00een prezent 65 de hectare sunt cultivate cu pepeni. La nivelul \u00eentregului bazin Gheorghe Doja, sunt circa 1.000 de hectare cultivate cu pepeni, fiind a doua zon\u0103 \u00een care se produc pepeni dup\u0103 suprfa\u0163a cultivat\u0103. Cei mai mul\u0163i pepeni sunt produ\u015fi la D\u0103buleni, unde suprafa\u0163a este \u00een jur de 2.000 de hectare, iar produc\u0163ia este de 60 de tone\/hectar, potrivit lui Petre Stoica, un fermier din D\u0103buleni care cultiv\u0103 20 de hectare cu legume, iar pe aproape jum\u0103tate din suprafa\u0163\u0103 are pepeni. Astfel, dac\u0103 la nivel de Rom\u00e2nia \u00een acest an a fost cultivat\u0103 o suprafa\u0163\u0103 de aproximativ 10.000 de hectare cu pepeni, cele dou\u0103 bazine de\u0163in 30% din aceasta, potrivit calculelor Business Magazin<\/em> pe baza datelor din pia\u0163\u0103. Din suprafa\u0163a total\u0103, 4.000 de hectare sunt reprezentate de gospod\u0103riile individuale, astfel c\u0103 produc\u0163ia nu intr\u0103 \u00een circuitul economic. <\/p>\n

\n

\n\u201eSc\u0103derea suprafe\u0163elor a avut loc pentru c\u0103 for\u0163a de munc\u0103 este din ce \u00een ce mai pu\u0163in\u0103, avem o foarte slab\u0103 organizare \u015fi promovare, iar \u00een sezon pre\u0163urile nu acoper\u0103 nici costurile de produc\u0163ie. Costurile noastre cu produc\u0163ia de pepeni sunt peste costurile de produc\u0163ie \u015fi transport din Grecia \u00een Rom\u00e2nia. Investi\u0163ia este de 35.000- 37.000 lei\/hectar.\u201d<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n

\nAdrian Racovi\u0163\u0103, director general al companiei Microfruits, unul dintre membrii cooperativei agricole Bost\u0103n\u0103ria<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n

\n\u00cen ultimii doi ani a sc\u0103zut suprafa\u0163a cultivat\u0103 cu pepeni din Rom\u00e2nia, iar \u00een 2021 ajunsese la 13.000 de hectare, fa\u0163\u0103 de 22.000 de hectare \u00een 2019, arat\u0103 datele de la INS. \u201eSc\u0103derea suprafe\u0163elor a avut loc pentru c\u0103 for\u0163a de munc\u0103 este din ce \u00een ce mai pu\u0163in\u0103, avem o foarte slab\u0103 organizare \u015fi promovare, iar \u00een sezon pre\u0163urile nu acoper\u0103 nici costurile de produc\u0163ie. Costurile noastre cu produc\u0163ia de pepeni sunt peste costurile de produc\u0163ie \u015fi transport din Grecia \u00een Rom\u00e2nia. Investi\u0163ia este de 35.000- 37.000 lei\/hectar\u201d, a explicat Adrian Racovi\u0163\u0103.<\/p>\n

\nTotu\u015fi, antreprenorul a subliniat c\u0103 este un trend ascendent pe pia\u0163a de pepeni f\u0103r\u0103 s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103, at\u00e2t la nivel de consum, c\u00e2t \u015fi la nivelul suprafe\u0163ei cultivate.Astfel, produc\u0163ia realizat\u0103 anul trecut a fost de 382.000 de tone, fa\u0163\u0103 de 519.000 de tone \u00een 2019, fiind diminuat\u0103 cu 35%, conform datelor de la INS. \u00cen acela\u015fi timp, importurile de pepeni (inclusiv pepeni verzi) \u015fi papaya au crescut cu 55% \u00een 2021 fa\u0163\u0103 de 2019 \u015fi cu 14% fa\u0163\u0103 de anul precedent, ajung\u00e2nd la 24 de milioane de euro. Exporturile de pepeni au fost insignifiante \u00een compara\u0163ie cu importurile, de doar 1 milion de euro \u00een 2021, potrivit sursei citate anterior. Consumul de pepeni este de 23 kg\/cap de locuitor, ceea ce \u00eenseamn\u0103 circa 440.000 tone la nivel de \u0163ar\u0103, iar reprezentan\u0163ii cooperativei Bost\u0103n\u0103ria cred c\u0103 Rom\u00e2nia va produce \u00een acest an circa 320.000 de tone. \u00cen plus, o parte din produc\u0163ia de sezon este aruncat\u0103 la gunoi, pentru c\u0103 este perisabil\u0103 \u015fi consumatorii rom\u00e2ni nu pot absorbi \u00een trei luni c\u00e2t \u00eentr-un an, astfel c\u0103 iarna ne confrunt\u0103m cu importuri mari de pepeni. \u201e\u00cen urm\u0103torii 3-5 ani ne propunem s\u0103 cultiv\u0103m 150 de hectare de pepeni, s\u0103 cre\u015ftem exportul anul viitor spre 20%, s\u0103 m\u0103rim sezonul pepenilor la raft, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 livr\u0103m din luna mai p\u00e2n\u0103 \u00een luna septembrie.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nExist\u0103 cerere la nivel european \u015fi global pentru pepeni\u201d, a mai spus Racovi\u0163\u0103. Construirea unor sere este urm\u0103torul obiectiv pentru a putea produce tot anul. \u201eDorim s\u0103 realiz\u0103m acest lucru \u00eentr-un mod \u00een care aportul de energie s\u0103 se bazeze pe solu\u0163ii verzi \u015fi de\u015feurile s\u0103 poat\u0103 fi reutilizate.\u201d Anul acesta, compania a ini\u0163iat construirea unui depozit, care p\u00e2n\u0103 la finalul anului ar trebui s\u0103 fie complet utilat. Valoarea investi\u0163iei este de 150.000 euro, din surse proprii, a mai spus Racovi\u0163\u0103. Pentru primul an de activitate, cooperativa agricol\u0103 Bost\u0103n\u0103ria \u015fi-a propus s\u0103 realizeze o cifr\u0103 de afaceri de 4 milioane de lei, din care 40-45% s\u0103 fie profit, \u015fi s\u0103 devin\u0103 lideri \u00een zon\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia sunt circa 4.000 de cooperative, \u00eens\u0103 asocierea exclusiv\u0103 a produc\u0103torilor de pepeni nu exista p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. \u201eCred c\u0103 este un model na\u0163ional \u015fi sper s\u0103 se adune produc\u0103torii de pepeni \u00een cooperativ\u0103. \u00cen Grecia, de exemplu, produc\u0103tori individuali sunt aronda\u0163i unor centre de sortare, ambalare \u015fi desfacere. Odat\u0103 cu asocierea avem beneficiul acces\u0103rii fondurilor europene. Ne propunem pe termen mediu \u015fi lung s\u0103 acces\u0103m fonduri europene, deoarece cooperativele sunt puternic sus\u0163inute \u00een viitaorea perioad\u0103 prin noul Plan Na\u0163ional Strategic\u201d, a completat Andrei Boito\u015f. La nivel mondial, China este cel mai mare produc\u0103tor de pepene verde din lume, cu o produc\u0163ie anual\u0103 de 60 mil. tone. Rom\u00e2nia se afl\u0103 pe locul 27 \u00een lume \u015fi pe locul 4 \u00een Europa. Pe categoria \u201epepene galben\u201d, tot China de\u0163ine prima pozi\u0163ie, cu o produc\u0163ie de 13,8 mil. tone. Rom\u00e2nia se afl\u0103 pe locul 34 \u00een lume \u015fi pe locul 7 \u00een Europa. La nivelul anului 2020, Europa a avut o produc\u0163ie total\u0103 de 7,4 milioane de tone de pepene, din care 5,6 mil. tone au fost pepene verde \u015fi 1,8 milioane, pepene galben.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centr-o pia\u0163\u0103 aparent dulce, cum este cea a pepenilor, situa\u0163ia din Rom\u00e2nia \u00ee\u0163i las\u0103, mai degrab\u0103, un gust amar. Valoarea importurilor de pepeni este de 24 de ori mai mare dec\u00e2t valoarea exporturilor, de\u015fi la nivel na\u0163ional a fost de nenum\u0103rate ori vehiculat\u0103 sitagma \u201epepenele de D\u0103buleni \u2013 brand de \u0163ar\u0103\u201d. \u00cen ultimii ani, \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[9421,530,512],"tags":[3,28832,7332,46426],"class_list":["post-206684","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-agricultura","category-analize","category-revista-bm","tag-agricultura","tag-dabuleni","tag-importuri","tag-pepeni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/206684","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=206684"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/206684\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=206684"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=206684"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=206684"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}