{"id":206510,"date":"2022-07-18T21:34:21","date_gmt":"2022-07-18T21:34:21","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=206510"},"modified":"2026-04-09T06:32:32","modified_gmt":"2026-04-09T06:32:32","slug":"blestemul-geografiei-cum-facem-sa-avem-si-o-alianta-financiara-pe-langa-cea-politico-militara-aflata-la-400-de-kilometri-de-razboi-romania-se-imprumuta-de-la-aliatii-sai-din-nato","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=206510","title":{"rendered":"Blestemul geografiei. Cum facem s\u0103 avem \u015fi o \u201ealian\u0163\u0103 financiar\u0103\u201c pe l\u00e2ng\u0103 cea politico-militar\u0103? Aflat\u0103 la 400 de kilometri de r\u0103zboi, Rom\u00e2nia se \u00eemprumut\u0103 de la alia\u0163ii s\u0103i din NATO cu cea mai mare dob\u00e2nd\u0103 din UE, de 9%"},"content":{"rendered":"<p>\n<em><strong><span style=\"color:#b22222\"><span style=\"color:#b22222\">\u2666<\/span><\/span> \u201eSf\u00e2ntul Frankfurt\u201c, noua capel\u0103 de rug\u0103ciune a&nbsp; finan\u0163i\u015ftilor europeni, aflat la 2.300 de kilometri de Moscova, \u00eei \u00eemprumut\u0103 pe nem\u0163i la o dob\u00e2nd\u0103 de 1%, pe cehi cu 5%, pe unguri cu 9,1%, iar pe rom\u00e2ni cu 9,3% \u2013 diferen\u0163\u0103 direct propor\u0163ional\u0103 cu distan\u0163a de linia frontului <span style=\"color:#b22222\"><span style=\"color:#b22222\">\u2666 <\/span><\/span>Nu doar economia, ci \u015fi politica este de vin\u0103. Cristian Preda, decanul Facult\u0103\u0163ii de \u015ftiin\u0163e politice a UB: C\u00e2nd ai un premier \u015fi un ministru de finan\u0163e pe care nu-i cunoa\u015fte nimeni \u00een UE, ce a\u015ftept\u0103ri s\u0103 ai?<\/strong><\/em><\/p>\n<p>\nDob\u00e2nda cre\u015fte propor\u0163ional cu distan\u0163a pe care&nbsp; debit\u00adorul o are fa\u0163\u0103 de centrul financiar al Europei, o Europ\u0103 \u00eentr-o transformare pe care nimeni nu o anticipa acum cinci ani. De ce ne \u00eemprumut\u0103m cel mai scump din UE, c\u00e2nd lumea occidental\u0103 vrea, dup\u0103 cum spune, ca Rom\u00e2nia s\u0103 fie solid\u0103 \u015fi bine \u00eenarmat\u0103? Cu Rom\u00e2nia pe post de pilon de stabilitate \u015fi printre primele bastioane de ap\u0103rare ale lumii occidentale, nu ar trebui ca accesul la finan\u0163are s\u0103 fie facilitat, tocmai pentru a-\u015fi putea \u00eemplini rolul de pilon de sus\u0163inere?<\/p>\n<p>\nDac\u0103 pe plan militar, de exemplu, Rom\u00e2nia a fost printre primele \u0163\u0103ri \u00eent\u0103rite, pe pie\u0163ele financiare situa\u0163ia este la polul opus, pentru c\u0103 dob\u00e2nzile la care se \u00eemprumut\u0103 Rom\u00e2nia au crescut constant \u015fi sunt cele mai mari din Uniunea European\u0103. Or, puterea unei \u0163\u0103ri st\u0103 tocmai \u00een puterea ei economic\u0103 \u015fi financiar\u0103. \u201eO s\u0103 vede\u0163i c\u0103, istoric, Rom\u00e2nia a avut un risc de \u0163ar\u0103 foarte ridicat comparativ cu alte state din Europa. \u00cen principiu riscul vine din dezechilibre macro, atunci c\u00e2nd ai un deficit de cont cu\u00adrent \u00een cre\u015ftere \u015fi care a trecut de mult linia ro\u015fie\u201c, a r\u0103spuns la ZF Live economistul Laurian Lungu, fondator al think-tank-ului Consilium Policy Advisors Group.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\nCu toate acestea, situa\u0163ia de acum este de excep\u0163ie \u015fi, cu toate c\u0103 accesul la finan\u0163are mai ieftin\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u015fi \u00eent\u0103rirea \u0163\u0103rii, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani \u00een moneda local\u0103, barometrul costului de finan\u0163are a unei \u0163\u0103ri, este de 9,3% \u00een Rom\u00e2nia. Anul trecut, \u00een iulie, Rom\u00e2nia se \u00eemprumuta cu o dob\u00e2nd\u0103 de sub 4%. La mijlocul lui februarie, \u00eenainte de invazia rus\u0103 din Ucraina, dob\u00e2nda era de 5,6%, iar acum este aproape 9,3%. Spre compara\u0163ie, Bulgaria se \u00eemprumut\u0103 cu 2,7%, Polonia cu 6,8% \u015fi Ungaria cu 9,1%.<\/p>\n<p>\n<strong>Laurian Lungu, economist:&nbsp;<\/strong><\/p>\n<p>\n<strong><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/21012538\/1\/3-laurian-lungu.jpg?height=480&amp;width=640\" style=\"width: 640px;height: 480px;margin-top: 10px;margin-bottom: 10px\" \/><\/strong><\/p>\n<p>\n<em><strong><span style=\"color:#ffd700\"><span style=\"background-color:#000000\">Se vorbe\u015fte foarte des \u00een aceste zile de acest soft landing. B\u0103ncile centrale, ca \u015fi guvernele, se g\u00e2ndesc s\u0103 creasc\u0103 rata dob\u00e2nzii astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 lupte \u00eempotriva infla\u0163iei dar nu at\u00e2t de accelerat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 trimit\u0103 economia \u00een recesiune. \u00cens\u0103 acest echilibru este foarte fragil, cred c\u0103 va fi dificil de realizat, adic\u0103 s\u0103 aduci infla\u0163ia sub control f\u0103r\u0103 s\u0103 intri \u00eentr-o recesiune. Conteaz\u0103 c\u00e2t de ad\u00e2nc\u0103 este recesiunea, c\u00e2t de mult va \u0163ine, deci sunt foarte multe \u00eentreb\u0103ri la ora actual\u0103 la care vom afla r\u0103spunsul pe parcursul trimestrului urm\u0103tor.\u201c<\/span><\/span><\/strong><\/em><\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n\u201e\u00cen astfel de condi\u0163ii de incertitudine, de conflict la grani\u0163\u0103, riscul de \u0163ar\u0103 al unui stat evolueaz\u0103 \u00eentr-un sens negativ, adic\u0103 riscul perceput de c\u0103tre investitori cre\u015fte. Atunci c\u00e2nd e\u015fti aproape de un conflict, c\u00e2nd e\u015fti afectat de acest conflict, c\u00e2nd ai fragilit\u0103\u0163i macroeconomice de tip deficite \u015fi datorie, astfel de percep\u0163ii pot s\u0103 apar\u0103, percep\u0163ii de risc ridicat. Atunci c\u00e2nd riscul asociat cu un stat este ridicat, \u015fi dob\u00e2nda cerut\u0103 de creditori va cre\u015fte pe m\u0103sur\u0103\u201c, a spus, la ZF Live, Liviu Deceanu, profesor la Facultatea de \u015etiin\u0163e Economice din cadrul Babe\u015f -Bolyai, Cluj-Napoca.<\/p>\n<p>\nDoar at\u00e2t? Nu, spune Cristian Preda, decanul Facult\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e Politice a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti. Cauzele situa\u0163iei de fa\u0163\u0103 nu \u0163in doar de pie\u0163e &#8211; lacome \u015fi hr\u0103p\u0103re\u0163e, dup\u0103 cum le \u015ftim -, dar \u015fi de factorul politic.<\/p>\n<p>\nDac\u0103 vorbim de factorul politic, sunt trei cazuri ce explic\u0103 aceast\u0103 situa\u0163ie, spune el.<\/p>\n<p>\nPrima din explica\u0163ii e c\u0103 Rom\u00e2nia nu are niciun plan de aderare la zona euro.<\/p>\n<p>\n\u201eAceast\u0103 indecizie ne claseaz\u0103 \u00eentr-o categorie cu totul special\u0103: a) Nu \u015ftim dac\u0103 ader\u0103m; b) Nu \u015ftim c\u00e2nd ader\u0103m, dac\u0103 ader\u0103m; c) Peste tot este \u00eempr\u0103\u015ftiat\u0103 o cea\u0163\u0103 \u015fi nimeni nu mai \u00een\u0163elege care va fi parcursul acestei \u0163\u0103ri.\u201c<\/p>\n<p>\nA doua explica\u0163ie, spune Preda, care a fost zece ani membru \u00een Parlamentul European, \u00eenainte de a reveni la catedra de Stiin\u0163e Politice a UB: \u201eDac\u0103 nu te cunoa\u015fte nimeni, e\u015fti un nimeni.\u201c<\/p>\n<p>\n\u201eUita\u0163i-v\u0103 la premierul Ciuc\u0103. Cu cine s-a \u00eent\u00e2lnit el de c\u00e2nd a preluat mandatul? Uita\u0163i-v\u0103 la ministrul de finante, dl C\u00e2ciu. Ati auzit de vreo \u00eent\u00e2lnire a acestori domni cu omologii lor din str\u0103in\u0103tate? Eu nu am auzit ca ministrul nostru de finan\u0163e s\u0103 se fi \u00eent\u00e2lnit cu vreun ministru de finan\u0163e din \u0163\u0103rile UE. Credeti c\u0103 pie\u0163ele nu v\u0103d asta? Toat\u0103 lumea trage de Draghi (premierul Italiei \u00f1 n. red.) \u015fi sper\u0103 ca el s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 premier. Pentru c\u0103 oamenii de afaceri \u015fi politicienii \u015ftiu c\u0103 se pot sprijini pe el. Pentru c\u0103 \u015ftiu cine este, \u00eei \u015ftiu trecutul, trecutul bun. Ciuc\u0103? Cine este premierul Rom\u00e2niei, dac\u0103 nimeni nu-l cunoa\u015fte?\u201c<\/p>\n<p>\nPie\u0163ele sunt lacome \u015fi nu-\u0163i vor veni \u00een ajutor, daca, \u00een mijlocul drumului, aluneci pe o coaja de banan\u0103, spune Preda. Dar afacerile sunt afaceri. \u0162\u0103rile nu sunt amendate de pie\u0163ele financiare doar pentru c\u0103 sunt \u00een spatele liniei frontului, precum este Rom\u00e2nia, \u00een acest moment. Sunt amendate \u00een cea mai mare parte pentru lipsa lor de credibilitate.<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/21012538\/3\/1-titluri-de-stat.jpg\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/21012538\/3\/1-titluri-de-stat.jpg?height=261&amp;width=640\" style=\"width: 640px;height: 261px\" \/><\/a><\/p>\n<p>\n\u015ei aici vine \u015fi a treia parte a \u201ecanonului\u201c pe care Rom\u00e2nia nu-l respect\u0103, spune Preda. Exist\u0103 o fraz\u0103 \u00een Apocalipsa biblic\u0103 (\u201eRevela\u0163ie\u201c, \u00een greac\u0103) care sun\u0103 a\u015fa: \u201e\u015etiu faptele tale: c\u0103 nu e\u015fti nici rece, nici \u00een clocot. O, dac\u0103 ai fi rece sau \u00een clocot! Dar, fiindc\u0103 e\u015fti c\u0103ldicel, nici rece, nici \u00een clocot, am s\u0103 te v\u0103rs din gura Mea.\u201c Faptul c\u0103 Rom\u00e2nia nu este \u201enici rece\u201c \u015fi \u201enici \u00een clocot\u201c, ci este doar \u201ec\u0103ldicic\u0103\u201c o face vulnerabil\u0103.<\/p>\n<p>\n\u201eDa, aceast\u0103 op\u0163iune &#8211; nici rece nici \u00een clocot &#8211; este o sl\u0103biciune cumplit\u0103. Rom\u00e2nia este \u00abc\u0103ldicic\u0103\u00bb. Despre Viktor Orban, \u00een Ungaria, ne-am l\u0103murit, e mai aproape de Rusia &#8211; problema va fi rezolvat\u0103 cumva. Polonia este de partea Ucrainei, trup \u015fi suflet \u015fi, prin pozi\u0163ia ei, s-a apropiat de UE, \u00een ciuda disputelor trecute. Rom\u00e2nia?&nbsp; Numeni nu \u015ftie ce vrea. \u00cen partidele din Rom\u00e2nia ranchiuna antiucrainean\u0103 este limpede &#8211; cauzele sunt istorice. A\u015fa c\u0103 politica Rom\u00e2niei este \u201ec\u0103ldicic\u0103\u201c, spune Cristian Preda.<\/p>\n<p>\nPe scurt, despre pozi\u0163ia Rom\u00e2niei \u00een plan politic \u015fi \u00een fa\u0163a pie\u0163elor financiare: nu avem niciun calendar pentru aderarea la euro. Oamenii no\u015fti politici nu sunt cunoscu\u0163i aproape de nimeni \u00een Europa. PNRR se \u00eencheie \u00een 2026 &#8211; absorbi bine, nu absorbi, ura \u015fi la gar\u0103. Iar noi vorbim de schimbarea PNRR. \u0162\u0103rile UE \u00ee\u015fi fac planuri pe ani de zile. Noi? Pe trei luni: pre\u0163ul la benizn\u0103 (cinci bani pe litru compensa\u0163ie), pre\u0163ul compensat la energie, spune Preda.<\/p>\n<p>\n\u201eDesigur ca pie\u0163ele sunt lacome. Desigur c\u0103 pie\u0163ele nu iart\u0103. Dar, a\u015fa cum demonii pot fi domoli\u0163i, \u015fi pie\u0163ele pot fi domolite. Pentru asta, \u00eens\u0103, trebuie s\u0103 prive\u015fti domonul pie\u0163ei \u00een ochi. Or, dac\u0103 pe tine, prim-minstru de opt luni, nu te cunoa\u015fte nimeni la Bruxelles, pe tine, ministrul al finan\u0163elor, nu te cunoa\u015fte nimeni la Londra atunci ce vre\u0163i? \u00centr-o mare m\u0103sur\u0103, chestiunea pre\u0163ului \u00eemprumutului este una de credibilitate. Suntem azi \u00een cea mai proast\u0103 situa\u0163ie politic\u0103 din 1992 \u00eencoace\u201c, crede decanul Facult\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e Politice a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti.<\/p>\n<p>\nRom\u00e2nia are \u00een acest moment o datorie echivalent\u0103 cu circa 50% din PIB, sub nivelul de avarie de 60% din PIB, dar \u00een cre\u015ftere fa\u0163\u0103 de 2019, c\u00e2nd era de 35% din PIB. Italia, cu o datorie public\u0103 de peste 150% din PIB, de exemplu, se \u00eemprumut\u0103 la o dob\u00e2nd\u0103 de 3,3%.&nbsp;<\/p>\n<p>\n\u201eEconomi\u015fti nu se uit\u0103 doar la dimensiunea datoriei, care evident c\u0103 este relevant\u0103, dar \u015fi la sustenabilitatea datoriei suverane a unei \u0163\u0103ri. Avem exemple \u00een economia interna\u0163ional\u0103 de \u0163\u0103ri cu o datorie raportat\u0103 la cifra de peste 200%, precum Japonia, care continu\u0103 s\u0103 ramburseze. Acolo sunt \u015fi anumite particularit\u0103\u0163i, dar au o economie s\u0103n\u0103toasa la exporturi\u201c, spune Liviu Deceanu.&nbsp;<\/p>\n<p>\nCostul de finan\u0163are este \u015fi \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu modul \u00een care sunt cheltui\u0163i apoi banii. Cu cheltuieli bugetare de salarii \u015fi pensii echivalente a aproape 22% din PIB, cheltuielile cu salariile, pensiile \u015fi dob\u00e2nzile au \u00eensemnat 93% din veniturile bugetului de stat.<\/p>\n<p>\n\u201eConteaz\u0103 ce faci cu banii respectivi pentru c\u0103, dac\u0103 te datorezi pentru a pl\u0103ti salarii, pensii, \u00een zona bugetar\u0103 sau chiar pentru a pl\u0103ti datorii mai vechi, este extrem de p\u0103gubos. Dac\u0103 te \u00eendatorezi pentru investi\u0163ii, pentru transfer de tehnologie, know-how, rezultatele pot s\u0103 fie pe m\u0103sur\u0103 \u015fi sustenabilitatea s\u0103 aib\u0103 de c\u00e2\u015ftigat\u201c, mai spune Liviu Deceanu.<\/p>\n<p>\n<strong>Liviu Deceanu, economist:&nbsp;<\/strong><\/p>\n<p>\n<strong><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/21012538\/2\/3-liviu-deceanu.jpg?height=480&amp;width=640\" style=\"width: 640px;height: 480px;margin-top: 10px;margin-bottom: 10px\" \/><\/strong><\/p>\n<p>\n<em><strong><span style=\"color:#ffd700\"><span style=\"background-color:#000000\">Conteaz\u0103 ce faci cu banii respectivi pentru c\u0103, dac\u0103 te \u00eendatorezi pentru a pl\u0103ti salarii, pensii, \u00een zona bugetar\u0103 sau chiar pentru a pl\u0103ti datorii mai vechi, este extrem de p\u0103gubos. Dac\u0103 te \u00eendatorezi pentru investi\u0163ii, pentru transfer de tehnologie, know-how, rezultatele pot s\u0103 fie pe m\u0103sur\u0103 \u015fi sustenabilitatea s\u0103 aib\u0103 de c\u00e2\u015ftigat.<\/span><\/span><\/strong><\/em><\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n\u00cen contextul unei infla\u0163ii care nu s-a mai v\u0103zut de zeci de ani \u00een toat\u0103 lumea, b\u0103ncile centrale au crescut ratele dob\u00e2nzilor de politic\u0103 monetar\u0103 sau dob\u00e2nzile-cheie. \u015ei Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei (BNR) a \u00eenceput s\u0103 opereze cre\u015fteri mai agresive de dob\u00e2nzi, cu un punct procentual la ultima \u015fedin\u0163\u0103 de politic\u0103 monetar\u0103, dar este \u00eenc\u0103 rezervat\u0103 s\u0103 se duc\u0103 prea sus, pentru c\u0103 dob\u00e2nzile prea mari pot crea recesiune. De asemenea, \u015fi Fed, banca central\u0103 a SUA, a \u00eenceput s\u0103 creasc\u0103 mai puternic dob\u00e2nzile de referin\u0163\u0103. \u00cen schimb, Banca Central\u0103 European\u0103 (BCE), nu a mai operat o cre\u015ftere de dob\u00e2nd\u0103-cheie din 2011. Economi\u015ftii se a\u015fteapt\u0103 la o cre\u015ftere \u00een \u015fedin\u0163a de politic\u0103 monetar\u0103 de s\u0103pt\u0103m\u00e2na aceasta \u015fi \u00eentrebarea este cum va afecta \u015fi costul de finan\u0163are a Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p>\n\u201eEvident, creditarea va fi afectat\u0103 atunci c\u00e2nd rata dob\u00e2nzii este mai mare. Finan\u0163area este necesar\u0103 pentru dezvoltarea economic\u0103, deci va trebui g\u0103sit acel fine tunning, acel echilibru care va permite pe de o parte \u015fi un control al infla\u0163iei, dar nu vom pune fr\u00e2n\u0103 cre\u015fterii economice, investi\u0163iilor, firmele au nevoie de credit \u00een continuare pentru a putea s\u0103 se dezvolte \u015fi este o chestiune esen\u0163ial\u0103\u201c, mai spune Liviu Deceanu.<\/p>\n<p>\n\u00cen acest moment, rata dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 a BNR este de 4,75%, iar estim\u0103rile economi\u015ftilor sunt, \u00een general, ca aceasta va cre\u015fte la 6% \u00een 2022.&nbsp;<\/p>\n<p>\n\u201eP\u0103rerea mea este c\u0103 \u00een continuare Banca Na\u0163ional\u0103 \u00een Rom\u00e2nia sau Banca Central\u0103 European\u0103 \u00een zona euro vor fi prudente, nu vor ridica \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 rata dob\u00e2nzii pentru a nu afecta cre\u015fterea economic\u0103, spre deosebire de Statele Unite acolo unde poate politica a fost mai agresiv\u0103, mai puternic\u0103\u201c, mai spune Deceanu.&nbsp;<\/p>\n<p>\nCheia, spun economi\u015ftii, este la dozajul cre\u015fterii dob\u00e2nzilor, pentru c\u0103 o cre\u015ftere prea agresiv\u0103 ar arunca economia \u00een recesiune, iar o cre\u015ftere prea prudent\u0103 nu ar opri infla\u0163ia. Laurian Lungu este de p\u0103rere c\u0103 echilibrul dintre cre\u015fterea dob\u00e2nzilor \u015fi p\u0103strarea cre\u015fterii economice este foarte fragil.<\/p>\n<p>\n\u201eSe vorbe\u015fte foarte des \u00een aceste zile de acest soft landing. B\u0103ncile centrale, ca \u015fi guvernele, se g\u00e2ndesc s\u0103 creasc\u0103 rata dob\u00e2nzii astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 lupte \u00eempotriva infla\u0163iei dar nu at\u00e2t de accelerat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 trimit\u0103 economia \u00een recesiune. \u00cens\u0103 acest echilibru este foarte fragil, cred c\u0103 va fi dificil de realizat, adic\u0103 s\u0103 aduci infla\u0163ia sub control f\u0103r\u0103 s\u0103 intri \u00eentr-o recesiune. Conteaz\u0103 c\u00e2t de ad\u00e2nc\u0103 este recesiunea, c\u00e2t de mult va \u0163ine, deci sunt foarte multe \u00eentreb\u0103ri la ora actual\u0103 la care vom afla r\u0103spunsul pe parcursul trimestrului urm\u0103tor.\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u2666 \u201eSf\u00e2ntul Frankfurt\u201c, noua capel\u0103 de rug\u0103ciune a&nbsp; finan\u0163i\u015ftilor europeni, aflat la 2.300 de kilometri de Moscova, \u00eei \u00eemprumut\u0103 pe nem\u0163i la o dob\u00e2nd\u0103 de 1%, pe cehi cu 5%, pe unguri cu 9,1%, iar pe rom\u00e2ni cu 9,3% \u2013 diferen\u0163\u0103 direct propor\u0163ional\u0103 cu distan\u0163a de linia frontului \u2666 Nu doar economia, ci \u015fi politica [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[18643,246,7458,183,98,528],"class_list":["post-206510","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-aliati","tag-crestere","tag-dobanda","tag-imprumut","tag-romania","tag-uniunea-europeana"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/206510","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=206510"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/206510\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":206530,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/206510\/revisions\/206530"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=206510"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=206510"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=206510"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}