\nAnii de criz\u0103 economic\u0103 de dup\u0103 2008 au eviden\u0163iat diferen\u0163e mari \u00eentre situa\u0163iile b\u0103ncilor de pe pia\u0163\u0103: unii juc\u0103tori au reu\u015fit s\u0103 c\u00e2\u015ftige cot\u0103 de pia\u0163\u0103 fie organic, fie \u015fi prin achizi\u0163ii, \u00een ciuda mediului economic advers, \u00een timp ce al\u0163ii s-au ajustat, fiecare dup\u0103 cum \u015fi-a stabilit \u015fi aplicat strategiile \u015fi politicile de business. Concret, b\u0103ncile care au v\u00e2ndut mai multe credite noi sau care au f\u0103cut achizi\u0163ii au reu\u015fit s\u0103 se delimiteze, \u00eenregistr\u00e2nd cre\u015fteri vizibile la nivelul cotelor de pia\u0163\u0103 dup\u0103 active, pe o pia\u0163\u0103 a creditului care a fost marcat\u0103 de letargie \u00een primii ani de criz\u0103 \u015fi a dat semne de redresare \u00een ultimii ani.<\/p>\n
\n\u00cen 2021 cele 34 de b\u0103nci de pe pia\u0163a local\u0103 aveau activele de aproape 640 mld. lei, dup\u0103 o cre\u015ftere cu 14% fa\u0163\u0103 de 2020. Activele s-au dublat comparativ cu 2008, c\u00e2nd cele 43 de b\u0103nci existente atunci aveau active ce \u00eensumau doar 314 mld. lei. Iar p\u00e2n\u0103 \u00een 2021 activele b\u0103ncilor urcaser\u0103 la doar 365,6 mld. lei. Anul trecut b\u0103ncile mari din top 10 au ajuns la active de peste 550 mld. lei, av\u00e2nd o felie de circa 86% din pia\u0163\u0103.<\/p>\n
\nCel mai mare c\u00e2\u015ftig\u0103tor al ultimului deceniu \u00een sistemul bancar local este Banca Transilvania, care \u015fi-a majorat substan\u0163ial activele, ajung\u00e2nd s\u0103 aib\u0103 o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 19,5% \u00een 2021 fa\u0163\u0103 de 8,1% \u00een 2012 \u015fi 5,4% \u00een 2008.<\/p>\n
\nTopul celor mai mari 10 b\u0103nci din Rom\u00e2nia \u00een 2021 eviden\u0163iaz\u0103 o ascensiune puternic\u0103 a activelor b\u0103ncilor cu capital majoritar rom\u00e2nesc, pe fondul intensific\u0103rii credit\u0103rii, Banca Transilvania (locul 1 \u00een top), CEC Bank (locul 6) \u015fi EximBank (locul 10) \u00eenregistr\u00e2nd cele mai mari cre\u015fteri anuale ale activelor, de peste 20%.<\/p>\n
\nBanca Transilvania, care a devenit \u00een 2018 \u00een premier\u0103 liderul pie\u0163ei bancare rom\u00e2ne\u015fti, s-a deta\u015fat \u00een 2021 de restul plutonului, ajung\u00e2nd la active de 125 mld. lei, \u00een cre\u015ftere cu 21% fa\u0163\u0103 de 2020. Ascensiunea activelor \u00een ultimii ani a venit \u015fi ca urmare a cre\u015fterii credit\u0103rii \u015fi \u00een urma achizi\u0163iilor. Privind retrospectiv, \u00een 2012 Banca Transivania avea active de sub 30 mld. lei, adic\u0103 de patru ori mai mici, ocup\u00e2nd locul 3 \u00een top, iar \u00een 2008 activele b\u0103ncii treceau u\u015for de 17 mld. lei (de \u015fapte ori mai mici dec\u00e2t acum). Banca Transilvania a cump\u0103rat \u00een 2021 Idea Bank, integrarea fiind finalizat\u0103 \u00een acest an, dup\u0103 achizi\u0163ia Bancpost \u00een 2018 \u015fi Volksbank \u00een 2015. Volksbank \u0163\u00e2\u015fnise \u00een 2008 pe locul al treilea dup\u0103 active pentru ca dup\u0103 cinci ani s\u0103 coboare pe locul 9, cu o felie din pia\u0163\u0103 de sub 4%, lupt\u00e2nd cu pierderile, \u00een condi\u0163iile unui portofoliu afectat puternic de credite neperformante. Volksbank trecuse printr-un proces dur de restructurare dup\u0103 ce \u00een perioada de boom a crescut agresiv, pe baza v\u00e2nz\u0103rilor de credite ipotecare \u00een valut\u0103 finan\u0163ate cu bani de la banca-mam\u0103 din Austria.<\/p>\n
\nLa BCR, a doua cea mai mare banc\u0103 din Rom\u00e2nia, controlat\u0103 de grupul austriac Erste, activele au avut un plus de 12% \u00een 2021 fa\u0163\u0103 de 2020, la 89 mld. lei, \u00eens\u0103 cota de pia\u0163\u0103 a b\u0103ncii a cobor\u00e2t sub 14%. Banca a mizat pe cre\u015fterea organic\u0103 \u015fi a pierdut teren \u00een anii de criz\u0103, dup\u0103 ce \u00een trecut a fost liderul pie\u0163ei bancare locale, cu active de 64 mld. lei \u00een 2008 (cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de peste 20%) \u015fi 70,5 mld. lei \u00een 2012 (cota de pia\u0163\u0103 de circa 19%).<\/p>\n
\nAt\u00e2t \u00een cazul BCR, c\u00e2t \u015fi la BRD-SocGen, declinul economic \u00eenceput \u00een 2009 s-a oglindit, acestea \u00eenregistr\u00e2nd unele din cele mai mari sc\u0103deri ale cotelor de pia\u0163\u0103 \u00een condi\u0163iile \u00een care costul riscului a explodat, acapar\u00e2nd resurse tot mai mari. \u00cen cazul BRD, care are grupul francez Societe Generale ca ac\u0163ionar majoritar \u015fi a mizat tot pe cre\u015ftere organic\u0103, activele au avansat anul trecut cu circa 9% fa\u0163\u0103 de 2020, la 67 mld. lei, \u00een timp ce cota de pia\u0163\u0103 a alunecat \u00een 2021 la 10,5%. Comparativ, \u00een urm\u0103 cu un deceniu, \u00een 2012, activele BRD erau de circa 48 mld. lei (13% cot\u0103 de pia\u0163\u0103), iar \u00een 2008 dep\u0103\u015feau 49 mld. lei (15,7% cot\u0103 de pia\u0163\u0103).<\/p>\n
\nO ascensiune puternic\u0103 \u00een topul bancar dup\u0103 active a fost \u00eenregistrat\u0103 \u00een ultimii ani de ING Bank, sucursala din Rom\u00e2nia a grupului olandez cu acela\u015fi nume, care a urcat \u00een 2019 pe locul 4, dup\u0103 ce \u00een 2017 avansase pe pozi\u0163ia 6, miz\u00e2nd tot pe cre\u015fterea organic\u0103. \u00cen 2012, ING ocupa locul 9 \u00een top cu o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de doar 4,5%, \u00een timp ce \u00een 2008 banca avea doar o felie de 3,5% din pia\u0163\u0103. Anul trecut activele ING Bank au avut un plus de 11% fa\u0163\u0103 de 2020 urc\u00e2nd la 59,3 mld. lei (cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 9,27%).<\/p>\n
\n\u00cen cazul Raiffeisen Bank, controlat\u0103 de grupul austriac cu acela\u015fi nume, plasat\u0103 pe locul 5 \u00een top, activele au urcat \u00een 2021 cu 15% fa\u0163\u0103 de 2020, la 59,2 mld. lei, banca ajung\u00e2nd la o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 9,25%, apropiat\u0103 de cea a ING Bank. \u00cen 2008 Raiffeisen avea 6% din pia\u0163\u0103 la active de
\n18,9 mld. lei, iar p\u00e2n\u0103 \u00een 2012 cota de pia\u0163\u0103 a b\u0103ncii a urcat la 6,5%, activele ajung\u00e2nd la 23,6 mld. lei.<\/p>\n
\nO cre\u015ftere substan\u0163ial\u0103 a activelor s-a \u00eenregistrat \u00een 2021 la CEC Bank, institu\u0163ie de credit de\u0163inut\u0103 de stat, prin Ministerul Finan\u0163elor, care \u015fi-a majorat activele cu aproape 23% fa\u0163\u0103 de 2020, p\u00e2n\u0103 la
\n50,7 mld. lei (cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 7,92%), banca reu\u015find s\u0103 urce \u00een topul dup\u0103 active de pe locul 7 pe pozi\u0163ia 6 \u015fi dep\u0103\u015find UniCredit Bank. \u00cen 2008 CEC Bank avea 4,3% din pia\u0163\u0103 \u015fi active de 13,5 mld. lei, pentru ca \u00een 2012 s\u0103 ajung\u0103 la 7,4% din pia\u0163\u0103, la active de 26,9 mld. lei.<\/p>\n
\nItalienii de la UniCredit, care de-a lungul timpului au mai f\u0103cut rocada cu Raiffeisen \u00een top, au raportat pentru banca din Rom\u00e2nia \u00een 2021 active de 50,2 mld. lei, mai mari cu aproximativ 10% fa\u0163\u0103 de 2020. Banca a cobor\u00e2t \u00een 2021 \u00een top de pe locul 6 pe 7, av\u00e2nd o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 7,84%. \u00cen 2008 banca avea active de 17,4 mld. lei (5,5% din pia\u0163\u0103), iar \u00een 2012 activele au ajuns la 25 mld. lei (6,9% cot\u0103 de pia\u0163\u0103).<\/p>\n
\nAlpha Bank, prezent\u0103 \u00een top 10 al celor mai mari b\u0103nci dup\u0103 active pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, este singura banc\u0103 cu capital elen r\u0103mas\u0103 pe pia\u0163a local\u0103, dup\u0103 ce Bancpost a fost cump\u0103rat\u0103 de Banca Transilvania, Piraeus Bank a ajuns la fondul american de investi\u0163ii J.C. Flowers, iar Banca Rom\u00e2neasc\u0103 a ajuns la EximBank. \u00cen 2021 activele Alpha Bank au avut o cre\u015ftere modest\u0103 fa\u0163\u0103 de 2020, de 5%, la 18,8 mld. lei, banca ocup\u00e2nd locul 8 \u00een topul dup\u0103 active (cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 2,94%). Comparativ, \u00een 2008 Alpha Bank avea active de 17,4 mld. lei (5,5% din pia\u0163\u0103), iar \u00een 2012 activele cobor\u00e2ser\u0103 la 16,5 mld. lei (4,5% din pia\u0163\u0103).<\/p>\n
\nLa OTP Bank, subsidiara de pe pia\u0163a local\u0103 a grupului maghiar cu acela\u015fi nume, plasat\u0103 pe locul 9 \u00een topul b\u0103ncilor mari, activele au avut un salt consistent \u00een 2021, de 25%, fa\u0163\u0103 de 2020, la 18,5 mld. lei, cota de pia\u0163\u0103 fiind de 2,89%. Banca a c\u00e2\u015ftigat teren \u00een ultimii ani, dup\u0103 ce \u00een 2008 avea active de doar 3,4 mld. lei (1,1% cot\u0103 de pia\u0163\u0103), iar \u00een 2012 ajunsese la active de 4,6 mld. lei (1,3% din pia\u0163\u0103). OTP a intrat pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 la \u00eenceputul anilor 2000 prin achizi\u0163ia Robank, iar ulterior a \u00eencercat s\u0103-\u015fi extind\u0103 prezen\u0163a \u015fi prin alte achizi\u0163ii \u015fi s\u0103-\u015fi majoreze cota de pia\u0163\u0103 \u00een sistemul rom\u00e2nesc. Ungurii au fost interesa\u0163i \u015fi de BCR, Banca Transilvania, Banca \u0162iriac, Banca Carpatica sau RBS, OTP devenind \u201ecump\u0103r\u0103torul de serviciu\u201c din sistemul bancar local, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 prea mult succes. \u00cen cele din urm\u0103, OTP a mers \u00eenainte prin cre\u015ftere organic\u0103. \u00cens\u0103, la circa un deceniu dup\u0103 preluarea Robank, OTP a reu\u015fit s\u0103 mai fac\u0103 o achizi\u0163ie \u00een Rom\u00e2nia, prelu\u00e2nd subsidiara local\u0103 a portughezilor de la Millennium Bank, printr-o tranzac\u0163ie parafat\u0103 \u00een 2014 \u015fi finalizat\u0103 \u00een 2015. \u00cen 2018 extinderea OTP pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 a fost oprit\u0103 de decizia f\u0103r\u0103 precedent a BNR, care nu a aprobat tranzac\u0163ia prin care banca rom\u00e2neasc\u0103 cu capital maghiar inten\u0163iona s\u0103 cumpere Banca Rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n
\n\u00cen cele din urm\u0103 Banca Rom\u00e2neasc\u0103 a ajuns la EximBank (banc\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de stat) marc\u00e2nd o tranzac\u0163ie de referin\u0163\u0103, o premier\u0103 \u00een istoria bancar\u0103 din Rom\u00e2nia, fiind prima dat\u0103 c\u00e2nd o banc\u0103 de stat a cump\u0103rat o banc\u0103 privat\u0103 cu capital str\u0103in dup\u0103 ce anterior statul v\u00e2nduse b\u0103ncile mari de\u0163inute. \u00cens\u0103 fuziunea dintre EximBank, banc\u0103 de\u0163inut\u0103 de statul rom\u00e2n prin Ministerul Finan\u0163elor, \u015fi Banca Rom\u00e2neasc\u0103 \u00ee\u015fi va produce efectele din punct de vedere juridic, contabil \u015fi fiscal de-abia \u00eencep\u00e2nd cu 31 decembrie 2022. EximBank a produs \u00een 2020 o surpriz\u0103, urc\u00e2nd pe locul 10 \u00een topul celor mai mari b\u0103nci dup\u0103 active, de pe locul 12 ocupat \u00een 2019, iar ascensiunea activelor a continuat \u015fi \u00een 2021. Astfel, activele EximBank au avansat \u00een 2021 cu 25% fa\u0163\u0103 de 2020, la 14,7 mld. lei (cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 2,3%). \u00cen 2008 EximBank avea active de 2,9 mld. lei (0,9% din pia\u0163\u0103) \u015fi \u00een 2012 ajunsese la active de 3,9 mld. lei (1%) cot\u0103 de pia\u0163\u0103.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/20991266\/2\/2-clasamentul.jpg\")
<\/a><\/p>\n<\/div>\n