\n\u00cen toamna lui 2008, c\u00e2nd pie\u0163ele financiare mondiale se confruntau cu criza subprime \u2013 creditele imobiliare f\u0103r\u0103 garan\u0163ii luate de cei care nu puteau s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103 \u015fi cu falimentul b\u0103ncii americane Lehman Brothers (celebra afirma\u0163ie \u201etoo big to fail\u201d spulber\u00e2ndu-se \u00eentr-o noapte), la Bucure\u015fti, c\u00e2nd economia duduia \u2013 cre\u015fterea economic\u0103 era de 8% iar bugetul tr\u0103ia din banii lua\u0163i din v\u00e2nzarea BCR c\u0103tre Erste \u2013 2 miliarde de euro, premierul T\u0103riceanu, pre\u015fedintele B\u0103sescu \u015fi guvernatorul BNR, Mugur Is\u0103rescu, se \u00eentrebau public de ce lumea este nelini\u015ftit\u0103, pentru c\u0103 noi nu aveam nicio treab\u0103 cu criza subprime \u015fi nu aveam de ce s\u0103 fim afecta\u0163i.<\/p>\n
\nIs\u0103rescu \u015ftia foarte bine ce se \u00eent\u00e2mpla pentru c\u0103 vedea, de la o or\u0103 la alta, cum dispar liniile de finan\u0163are externe pe care se baza sistemul bancar \u015fi toat\u0103 Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nEconomia \u015fi b\u0103ncile depindeau \u00een propor\u0163ie de 70% de euro \u015fi alte valute, iar acoperirea deficitului de cont curent, care ajungea la 15% din PIB, disp\u0103ruse peste noapte. \u00cen aceste condi\u0163ii, de unde s\u0103 faci rost de linii de finan\u0163are extern\u0103?<\/p>\n
\nNoroc c\u0103 au existat FMI \u015fi marii creditori institu\u0163ionali \u2013 Banca Mondial\u0103, Comisia European\u0103, care au dat Rom\u00e2niei 20 de miliarde de euro pentru a preveni intrarea sistemului bancar \u00een colaps, stoparea cre\u015fterii cursului valutar (sper c\u0103 v\u0103 aminti\u0163i c\u0103 cursul trebuia s\u0103 sar\u0103 la 5 lei pentru 1 euro) \u015fi men\u0163inerea economiei ca suprafa\u0163\u0103 dup\u0103 c\u0103derea din 2009. \u00cen numai un an, de la o cre\u015ftere economic\u0103 de 8%, economia s-a pr\u0103bu\u015fit la -7%, adic\u0103 un minus total de 15%, mai r\u0103u ca \u00eentr-un r\u0103zboi.<\/p>\n
\nNu \u015ftiu dac\u0103 cei care sunt acum la putere \u2013 Iohannis, Ciuc\u0103, Ciolacu, etc. realizeaz\u0103 situa\u0163ia \u00een care a intrat lumea occidental\u0103 \u015fi ce impact are asupra Rom\u00e2niei.<\/p>\n
\nCriza gazului, prin stoparea livr\u0103rilor \u00een Europa de c\u0103tre Putin \u015fi explozia pre\u0163urilor, este considerat\u0103 noul Lehman Brothers, dar sunt c\u00e2teva diferen\u0163e majore: dac\u0103 atunci marile b\u0103nci centrale au dat drumul la tiparni\u0163a de bani ca s\u0103 nu se pr\u0103bu\u015feasc\u0103 pie\u0163ele financiare, au sc\u0103zut dob\u00e2nzile la 0 \u015fi au m\u0103rit deficitele bugetare, acum situa\u0163ia este total diferit\u0103: de frica infla\u0163iei care a sc\u0103pat de sub control, b\u0103ncile centrale trebuie s\u0103 majoreze dob\u00e2nzile \u015fi s\u0103 scoat\u0103 bani din pia\u0163\u0103, ceea ce modific\u0103 toate fluxurile financiare.<\/p>\n
\nMai mult dec\u00e2t at\u00e2t, cre\u015fterea infla\u0163iei care reduce puterea de cump\u0103rare, \u015fi majorarea dob\u00e2nzilor, va duce \u00een final la intrarea economiei americane \u00een recesiune, ceea ce va avea un impact global, care se va resim\u0163i inclusiv \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nUnul dintre cei mai cunoscu\u0163i economi\u015fti americani, Lawrence Summers, spune c\u0103, pentru a reduce infla\u0163ia din America, care acum a ajuns la 8,6%, \u015fomajul trebuie s\u0103 creasc\u0103 la peste 5% (acum este 3%), iar economia trebuie s\u0103 fie \u00een recesiune mai mul\u0163i ani. Afirma\u0163ia lui a \u00eeng\u0103lbenit ecranul de la Bloomberg.<\/p>\n
\nLa Bucure\u015fti toat\u0103 lumea \u2013 guvernul, Iohannis \u015fi noi \u2013 tr\u0103im din:<\/p>\n
\nCre\u015fterea economic\u0103 de 6% din T1, total nea\u015fteptat\u0103,<\/p>\n<\/li>\n
\nDin plafon\u0103rile pre\u0163urilor la gaze \u015fi energie electric\u0103, care ne vor costa, pentru c\u0103 sunt pl\u0103tite din banii no\u015ftri din buget, 4 miliarde de euro \u00een numai un an. Aten\u0163ie c\u0103 Guvernul nu prea pl\u0103te\u015fte ace\u015fti bani furnizorilor pentru c\u0103 nu-i are, iar deficitul bugetar, a\u015fa cum este raportat, este denaturat pentru c\u0103, \u00een realitate, este mult mai mare. De fapt guvernul tr\u0103ie\u015fte din banii furnizorilor.<\/p>\n<\/li>\n
\nDin dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 a BNR, care este de numai 3,75%, mult prea mic\u0103 fa\u0163\u0103 de infla\u0163ia de 15%. Apropo de infla\u0163ie, \u00een realitate ea este de peste 20%, dac\u0103 nu chiar 25, datorit\u0103 plafon\u0103rii pre\u0163urilor la energie \u015fi gaze \u015fi \u0163inerii cursului valutar leu-euro sub control.<\/p>\n<\/li>\n
\nDin IRCC-ul de 1,85%, care va deveni 2,65% de la 1 iulie, fa\u0163\u0103 de un ROBOR de 6,18% \u015fi dob\u00e2nzile pe care trebuie s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103 b\u0103ncile ca s\u0103 fac\u0103 acum rost de lichidit\u0103\u0163i de peste 9%. Acest IRCC, care se calculeaz\u0103 cu 6 luni \u00eent\u00e2rziere, am\u00e2n\u0103 plata ratelor pentru creditele imobiliare \u015fi de consum la dob\u00e2nzile din pia\u0163\u0103.<\/p>\n<\/li>\n
\nDin dob\u00e2nzile de 9% pe care trebuie s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103 Ministerul Finan\u0163elor pentru finan\u0163area unui deficit \u00een cre\u015ftere. La o cre\u015ftere economic\u0103 de 4-5%, c\u00e2t va fi \u00een acest an, Ministerul Finan\u0163elor trebuie s\u0103 se \u00eemprumute la o dob\u00e2nd\u0103 dubl\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 datoria public\u0103 va deveni \u015fi mai mare.<\/p>\n<\/li>\n
\nDin stabilitatea cursului valutar \u2013 Banca Na\u0163ional\u0103 ar trebui s\u0103 spun\u0103 c\u00e2t cost\u0103 acest lucru \u015fi ce balet face pentru a nu sc\u0103pa lucrurile de sub control.<\/p>\n<\/li>\n
\nDin programele de garan\u0163ii guvernamentale \u2013 de exemplu IMM Invest, care au permis b\u0103ncilor s\u0103 sus\u0163in\u0103 creditarea \u00een condi\u0163ii de fluctua\u0163ii ale economiei. Dac\u0103 nu ar fi fost IMM Invest, b\u0103ncile nu ar fi dat niciun credit, cu impact direct asupra companiilor \u015fi economiei.<\/p>\n<\/li>\n
\nDin banii str\u00e2n\u015fi de popula\u0163ie \u00een anii anteriori, care acum sunt pur \u015fi simplu arunca\u0163i \u00een consum.<\/p>\n<\/li>\n
\nDin banii din crypto: unii au reu\u015fit s\u0103-\u015fi cash-uiasc\u0103 din de\u0163ineri, ceea ce le permite s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi s\u0103 fac\u0103 ni\u015fte cheltuieli \u015fi investi\u0163ii pe care, \u00een condi\u0163ii normale, nu le-ar fi f\u0103cut. Dar, aten\u0163ie, c\u0103 pia\u0163a crypto s-a pr\u0103bu\u015fit \u015fi las\u0103 urme ad\u00e2nci.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n
\nCriza \u00eenc\u0103 nu se vede pentru c\u0103 lumea este \u00eentr-o stare de euforie de consum \u015fi mai are bani. Salariile nu s-au t\u0103iat, companiile \u00eenc\u0103 nu au operat reduceri de joburi, \u00eenc\u0103 cererea de angaja\u0163i este mai mare dec\u00e2t oferta, cre\u015fterea dob\u00e2nzilor la lei \u00eenc\u0103 nu se vede, iar stabilitatea cursului valutar leu-euro induce o lini\u015fte \u00een pia\u0163\u0103.<\/p>\n
\nDar vine toamna, \u015fi, mai ales iarna, iar Putin se va uita cum Europa tremur\u0103 de frig \u015fi a\u015fteapt\u0103 ca lumea occidental\u0103 s\u0103 se revolte \u00eempotriva propriilor conduc\u0103tori. Germania face de zor planuri de ra\u0163ionalizare a consumului de gaze (depozitele sunt umplute \u00een propor\u0163ie de numai 55% iar ru\u015fii au t\u0103iat deja gazele).<\/p>\n
\nPre\u0163urile la gaze \u015fi energie lovesc companiile \u00een plin \u2013 \u00een Rom\u00e2nia, Azomure\u015f, cel mai important produc\u0103tor de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte, a anun\u0163at c\u0103 sisteaz\u0103 produc\u0163ia a doua oar\u0103 pentru c\u0103 noile pre\u0163uri la gaze sunt prea mari.<\/p>\n
\nDeja G7, grupul \u0163\u0103rilor occidentale cele mai industrializate, discut\u0103 plafonarea general\u0103 a pre\u0163urilor la gaze \u015fi energie. Dar s\u0103 vedem de unde vor face rost de gaze.<\/p>\n
\nB\u0103ncile centrale cresc dob\u00e2nzile \u00een for\u0163\u0103 \u2013 SUA va ajunge la o dob\u00e2nd\u0103 de 3% la finalul anului, Banca Central\u0103 va ajunge la 1%, iar Polonia are deja 6%.<\/p>\n
\nLa Bucure\u015fti anali\u015ftii cred c\u0103 BNR va ajunge cu dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 la 7%.<\/p>\n
\nProblema este c\u0103 banii pleac\u0103 din \u0163\u0103rile emergente c\u0103tre pie\u0163ele occidentale pentru c\u0103 sunt mai la ad\u0103post, ceea ce va \u00eensemna c\u0103 o pia\u0163\u0103 ca Rom\u00e2nia, la grani\u0163\u0103 cu r\u0103zboiul, nu prea va mai avea surse de finan\u0163are extern\u0103, iar investitorii vor solicita dob\u00e2nzi \u015fi mai mari pentru a \u00eemprumuta statul \u015fi chiar b\u0103ncile locale.<\/p>\n
\nG\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u0103 BCR \u015fi Raiffeisen au fost nevoite s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 dob\u00e2nzi de 8-9% pentru a vinde obliga\u0163iuni \u00een pia\u0163\u0103. \u00cen aceste condi\u0163ii, c\u00e2t va ajunge dob\u00e2nda la credite?<\/p>\n
\nBugetul \u015fi deficitul bugetar sunt \u00eentr-o situa\u0163ie critic\u0103 pentru c\u0103 au nevoie de bani, de tot mai mul\u0163i bani. B\u0103ncile locale sunt \u00eentr-o situa\u0163ie extrem de tensionat\u0103 pentru c\u0103 sunt cu expunerea la maxim pe titlurile de stat rom\u00e2ne\u015fti (cea mai ridicat\u0103 expunere din Europa) \u015fi, dac\u0103 ar mai vrea s\u0103 cumpere, ar trebui s\u0103 v\u00e2nd\u0103 \u00een pierdere titlurile pe care le de\u0163in, ceea ce ar \u00eensemna \u00een final pierderi de capital.<\/p>\n
\nCa s\u0103 nu marcheze pierderi, multe b\u0103nci \u0163in titlurile de stat p\u00e2n\u0103 la scaden\u0163\u0103, ceea ce oricum le aduce pierderi, pentru c\u0103 dob\u00e2nda este de 1-2%, iar \u00een pia\u0163\u0103 dob\u00e2nzile sunt de 9%.<\/p>\n
\nIs\u0103rescu le-a transmis b\u0103ncilor, direct \u015fi indirect, c\u0103 trebuie s\u0103 majoreze dob\u00e2nzile la depozitele \u00een lei ca s\u0103 \u0163in\u0103 banii \u00een b\u0103nci, iar pe cei care sunt la saltea \u015fi \u00een euro s\u0103-i readuc\u0103 \u00een b\u0103nci, astfel \u00eenc\u00e2t bancherii s\u0103 aib\u0103 surs\u0103 de finan\u0163are \u00een condi\u0163iile \u00een care banii devin din ce \u00een ce mai pu\u0163ini. \u00cen acela\u015fi timp b\u0103ncile trebuie s\u0103 mai reduc\u0103 motoarele credit\u0103rii pentru a nu crea \u015fi mai mult\u0103 infla\u0163ie \u015fi pentru a nu-\u015fi lua riscuri suplimentare av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 situa\u0163ia economic\u0103 nu este at\u00e2t de roz.<\/p>\n
\nMinisterul Finan\u0163elor, Guvernul \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd Rom\u00e2nia, nu prea au resurse de finan\u0163are a bugetului \u015fi a economiei, \u00een afara celebrului PNRR. \u015ei nu cred c\u0103 Iohannis & Comp. \u2013 guvernul PSD-PNL este crea\u0163ia lui \u2013 realizeaz\u0103 acest lucru.<\/p>\n
\nDe fapt nimeni nu realizeaz\u0103 c\u0103 Ministerul Finan\u0163elor se \u00eemprumut\u0103 cu 9% \u015fi ce \u00eenseamn\u0103 acest lucru. Banii din PNRR stau degeaba, nici m\u0103car rata de 3,8 miliarde de euro tras\u0103 de Guvern \u015fi aflat\u0103 la BNR, nu a putut fi cheltuit\u0103 pentru c\u0103 nu sunt \u00eendeplinite condi\u0163iile. Acest PNRR este al nim\u0103nui, nimeni nu este responsabil de el, nici nu \u015ftii c\u0103tre cine s\u0103 te \u00eendrep\u0163i ca s\u0103 vezi care sunt condi\u0163iile, cine trebuie s\u0103 le \u00eendeplineasc\u0103 \u015fi \u00een c\u00e2t timp.<\/p>\n
\nIohannis, \u00eentre dou\u0103 deplas\u0103ri externe, mai convoac\u0103 o \u015fedin\u0163\u0103 pentru a vdea ce mai face PNRR-ul, dar apoi rezultatul este 0.<\/p>\n
\n\u00cen condi\u0163iile \u00een care banii pleac\u0103 din pie\u0163ele emergente ca \u00een 2008, \u00een afara PNRR, care de fapt este un \u00eemprumut de la FMI, nu avem nicio alt\u0103 resurs\u0103 de finan\u0163are a bugetului, a statului \u015fi a economiei.<\/p>\n
\nNicio companie nu-\u015fi va finan\u0163a investi\u0163iile cu o dob\u00e2nd\u0103 de 15% la lei.<\/p>\n
\nAcum un deceniu, aflat \u00een campania electoral\u0103, B\u0103sescu \u015fi guvernul Boc nu au preg\u0103tit economia, ceea ce a dus la pr\u0103bu\u015firea din 2009, la t\u0103ierile de salarii din 2010 \u015fi la cre\u015fterea TVA de la 19% la 24%.<\/p>\n
\nAcum se poate spune, filosofic, c\u0103 infla\u0163ia taie salariile \u00een valoare real\u0103, deci nu ar mai fi nevoie de alte m\u0103suri.<\/p>\n
\nCiuc\u0103, C\u00ee\u0163u \u015fi Ciolacu se r\u0103zboiesc pe Facebook \u00een privin\u0163a sistemului de taxe \u015fi impozite, bulvers\u00e2nd \u015fi mai mult companiile care nu \u015ftiu pe ce s\u0103 se bazeze.<\/p>\n
\nPentru a nu ajunge ca \u00een 2009, pentru a avea o aterizare lin\u0103 \u015fi a nu ne izbi de un zid, guvernul, dar \u015fi companiile, trebuie s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103.<\/p>\n
\n\u00cen afara banilor din PNRR \u015fi fondurile europene nu exist\u0103 alt\u0103 surs\u0103 de finan\u0163are pentru economie. Deja firmele reduc investi\u0163iile uit\u00e2ndu-se c\u0103tre Palatul Victoria \u015fi Palatul Cotroceni pentru a vedea ce vine de acolo.<\/p>\n
\nSc\u0103derea economic\u0103 o vom avea, dar conteaz\u0103 c\u00e2t de mare sau de mic\u0103 va fi. La fel cum conteaz\u0103 costul de finan\u0163are a economiei \u015fi a investi\u0163iilor \u015fi dob\u00e2nzile pe care le pl\u0103tesc persoanele fizice la credite.<\/p>\n
\n\u00cen timp ce americanii intr\u0103 \u00een recesiune, la noi toat\u0103 lumea s-a dus \u00een vacan\u0163\u0103, iar guvernul a uitat de PNRR pentru c\u0103 nu are cu cine s\u0103 vorbeasc\u0103. Sper c\u0103 la \u00eentoarcere aterizarea s\u0103 fie lin\u0103, iar pilo\u0163ii s\u0103 nu ajung\u0103 s\u0103 se catapulteze.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen toamna lui 2008, c\u00e2nd pie\u0163ele financiare mondiale se confruntau cu criza subprime \u2013 creditele imobiliare f\u0103r\u0103 garan\u0163ii luate de cei care nu puteau s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103 \u015fi cu falimentul b\u0103ncii americane Lehman Brothers (celebra afirma\u0163ie \u201etoo big to fail\u201d spulber\u00e2ndu-se \u00eentr-o noapte), la Bucure\u015fti, c\u00e2nd economia duduia \u2013 cre\u015fterea economic\u0103 era de 8% iar […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[13794,187,188,14884,472,184,293,19707],"class_list":["post-205773","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-americani","tag-dobanzi","tag-economie","tag-explozie","tag-finantare","tag-inflatie","tag-intrare","tag-timp"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/205773","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=205773"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/205773\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=205773"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=205773"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=205773"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}