{"id":205596,"date":"2022-06-21T14:14:20","date_gmt":"2022-06-21T14:14:20","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=205596"},"modified":"2022-06-21T14:14:20","modified_gmt":"2022-06-21T14:14:20","slug":"ce-solutii-are-statul-pentru-economia-romaniei-de-salariile-uriase-ale-bugetariilor-sau-de-pensiile-speciale-nu-se-atinge-nimeni-asadar-cel-mai-probabil-este-sa-avem-taxe-mai-mari-sau-unele-noi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=205596","title":{"rendered":"Ce solu\u0163ii are statul pentru economia Rom\u00e2niei. De salariile uria\u015fe ale bugetariilor sau de pensiile speciale nu se atinge nimeni, a\u015fadar cel mai probabil este s\u0103 avem taxe mai mari sau unele noi"},"content":{"rendered":"

\nEconomia rom\u00e2neasc\u0103 cre\u015fte peste a\u015ftept\u0103ri, \u00een ciuda infla\u0163iei \u015fi r\u0103zboiului din Ucraina, arat\u0103 datele statistice. Prin contrast, cre\u015fte ame\u0163itor \u015fi deficitul bugetar al Rom\u00e2niei, pentru c\u0103 veniturile bugetului de stat sunt sufocate de cheltuielile care cresc la un ritm mult mai alert.<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen criza infla\u0163iei, este clar c\u0103 guvernul nu se poate atinge de salariile bugetarilor sau de pensii, cele mai mari cheltuieli, iar cheia echilibr\u0103rii bugetului este la venituri. Cea mai u\u015foar\u0103 variant\u0103 este cre\u015fterea tax\u0103rii sau introducerea de noi taxe, iar \u00eentrebarea tuturor este ce se va \u00eent\u00e2mpla cu sistemul fiscal din Rom\u00e2nia \u00een perioada urm\u0103toare.<\/p>\n

\n\"\"<\/a>P\u00e2n\u0103 la introducerea de noi taxe, guvernul trebuie s\u0103 colecteze mai bine taxele din Rom\u00e2nia \u2013 este o discu\u0163ie veche deja de c\u00e2\u0163iva ani, dar care a r\u0103mas la stadiul de declara\u0163ie, pentru c\u0103 b\u0103t\u0103lia cu evaziunea fiscal\u0103 a fost pierdut\u0103 sistematic de statul rom\u00e2n, care a ajuns s\u0103 \u00eencaseze aproape o treime din TVA-ul care ar fi trebuit colectat \u00eentr-un an. Pierderile sunt uria\u015fe, de ordinul zecilor de miliarde de euro anual. Presiunea pe guvern pentru a echilibra este mare \u015fi vine din toate p\u0103r\u0163ile \u2013 Rom\u00e2nia, la fel ca restul \u0163\u0103rilor din Uniunea European\u0103, are un deficit bugetar anual asumat de maxim 3% din PIB, dar \u00een 2021 a fost mai mult dec\u00e2t dublu, iar pentru 2022 perspectivele sunt la fel de sumbre.<\/p>\n

\nDeficitul bugetar se r\u0103sfr\u00e2nge direct \u00een datoria public\u0103, care \u00een ultimii doi ani a s\u0103rit de la 35% din PIB la 50%, iar Rom\u00e2nia pl\u0103te\u015fte dob\u00e2nzi la aceast\u0103 datorie la nivelul a jum\u0103tate c\u00e2t pl\u0103te\u015fte pentru investi\u0163ii din bugetul de stat. Rom\u00e2nia \u015fi-a asumat prin Tratatul de la Maastricht \u00een fa\u0163a Uniunii Europene o datorie public\u0103 care nu va dep\u0103\u015fi 60% din PIB. De\u015fi sunt state care au \u015fi datorie public\u0103 de peste 100% din PIB, precum Italia sau Grecia, economia Rom\u00e2niei trebuie s\u0103 stea la un nivel mai mic de \u00eendatorare, sunt de p\u0103rere economi\u015ftii, pentru c\u0103, peste un anumit nivel, datoria public\u0103 devine o piatr\u0103 de moar\u0103 pentru cre\u015fterea economic\u0103. \u00cenainte de pandemie, economi\u015ftii d\u0103deau pragul critic pentru datoria public\u0103 la 45-50% din PIB. Care este \u00eens\u0103 aceast\u0103 linie ro\u015fie?<\/p>\n

\n\u201e\u015etim c\u0103 datoria public\u0103 nu se va opri la 50% din PIB. Cred c\u0103 undeva la 60% ar fi punctul critic, dar acest nivel cred c\u0103 ar trebui s\u0103 ia \u00een considerare \u015fi demografia, precum \u015fi productivitatea muncii\u201d, r\u0103spunde Steen Jakobsen, economist danez, directorul de investi\u0163ii al Saxo Bank. Este cert c\u0103 bugetul de stat \u00een acest moment arat\u0103 ca un buzunar rupt \u015fi marea \u00eentrebare este ce e de f\u0103cut, mai ales \u00een condi\u0163iile \u00een care o cre\u015ftere de taxe ar brusca o economie care oricum se clatin\u0103. \u201eEste absolut clar c\u0103 trebuie s\u0103 facem ceva cu deficitul bugetar \u015fi trebuie s\u0103 g\u0103sim solu\u0163ii. Primul pas este s\u0103 rezolvi cea mai grav\u0103 problem\u0103 pe care o ai, care este evaziunea fiscal\u0103. A\u015f spune c\u0103 este chiar o decizie care se poate lua \u00een CSAT (Consiliul Suprem de Ap\u0103rare a \u0162\u0103rii \u2013 n. red.), necesar\u0103 pentru a ataca frontal problema aceasta a evaziunii fiscale\u201d, este de p\u0103rere Ionu\u0163 Dumitru, economistul-\u015fef al Raiffeisen Bank Rom\u00e2nia \u015fi fost pre\u015fedinte al Consiliului Fiscal.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nO alt\u0103 problem\u0103, mai sensibil\u0103, este cea a facilit\u0103\u0163ilor fiscale. Aici p\u0103rerile sunt \u00eemp\u0103r\u0163ite; pe de-o parte, \u015fi aceste scutiri de taxe \u015fi impozite au avut un aport la cre\u015fterea sectoarelor \u00een care au fost aplicate, dar, pe de alt\u0103 parte, se poate pune problema \u015fi a unei inechit\u0103\u0163i \u00een sistemul fiscal: \u201edac\u0103 tot pl\u0103tim taxe, nu ar trebui s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103 toat\u0103 lumea?\u201d \u00cen acest moment, pe baza datelor Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103, aproape 1 milion de angaja\u0163i beneficiaz\u0103 de aceste facilit\u0103\u0163i fiscale. Este vorba de 992.000 de angaja\u0163i din IT, construc\u0163ii, cercetare \u015fi, mai nou, din agricultur\u0103 \u015fi industria agroalimentar\u0103. \u201eA doua chestiune pe care trebuie o rezolv\u0103m \u00een ordine logic\u0103 este problema acestor inechit\u0103\u0163i. Aceste facilit\u0103\u0163i fiscale care se perpetueaz\u0103, altele sunt deschise.<\/p>\n

\nNu cred c\u0103 trebuie s\u0103 avem dou\u0103 categorii de contribuabili. Toat\u0103 lumea trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 taxe \u015fi impozite. Dup\u0103 p\u0103rerea mea, toate facilit\u0103\u0163ile fiscale trebuie \u00eenchise\u201d, mai crede Ionu\u0163 Dumitru. De altfel, \u015fi Fondul Monetar Interna\u0163ional recomand\u0103 eliminarea acestor ni\u015fe fiscale. \u00cen ultima vizit\u0103 a FMI \u00een Rom\u00e2nia, una de curtoazie, fiind o vizit\u0103 anual\u0103, reprezentan\u0163ii institu\u0163iei au spus c\u0103, pentru a aduce din nou deficitul \u00een marca celor 3% din PIB, guvernul trebuie s\u0103 modifice legisla\u0163ia taxelor \u015fi impozitelor din Rom\u00e2nia \u015fi s\u0103 elimine facilit\u0103\u0163ile fiscale. <\/p>\n

\nRom\u00e2nia a colectat, \u00een ultimii 4 ani, 14-15% din PIB ca taxe \u015fi impozite, potrivit datelor de la Ministerul de Finan\u0163e. Spre compara\u0163ie, \u00een 2008 colecta aproape 19%. Chiar dac\u0103 nivelul nominal al veniturilor fiscale a crescut de la criza din 2008 \u00eencoace, ca pondere \u00een PIB nivelul de colectare al taxelor \u015fi impozitelor a crescut, ceea ce arat\u0103 ineficien\u0163a guvernelor de a aduce venituri s\u0103n\u0103toase la bugetul de stat. <\/p>\n

\nDatele Eurostat, care cuprind \u015fi \u00eencas\u0103rile din contribu\u0163ii de asigur\u0103ri, arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia colecteaz\u0103 din taxe, impozite \u015fi contribu\u0163ii sociale 27% din PIB, iar media european\u0103 este la peste 40%. FMI a mai luat \u00een vizor \u015fi impozitul mic pe dividende din Rom\u00e2nia, care este de 5%, dar \u015fi impozitul pe venit al micro\u00eentreprinderilor, aplicabil la firmele cu cifr\u0103 de afaceri mai mic\u0103 de 1 milion de euro. Acest plafon ar trebui cobor\u00e2t, spun reprezentan\u0163ii FMI. Anul acesta nu vor fi cre\u015fteri de taxe, promite guvernul, \u00eens\u0103 este necesar\u0103 o reconfigurare a Codului Fiscal.<\/p>\n

\n\u00cen coali\u0163ia de guvernare PSD-PNL-UDMR se negociaz\u0103 introducerea unei \u201etaxe de solidaritate\u201d, o suprataxare a companiilor care au afaceri mai mari de 100 de milioane de euro, dar \u015fi reintroducerea impozitului progresiv pentru venituri.  Cu toate acestea, at\u00e2t mediul de afaceri, c\u00e2t \u015fi economi\u015ftii, sunt de p\u0103rere c\u0103 modificarea fiscalit\u0103\u0163ii \u00een sensul cre\u015fterii sau introducerii de noi taxe este indezirabil\u0103 mai ales \u00een acest moment, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 discut\u0103m de vremuri de criz\u0103. Mai degrab\u0103 guvernul ar trebui s\u0103 se concentreze pe o colectare mai bun\u0103 a taxelor existente, \u00een special prin digitalizarea autorit\u0103\u0163ilor fiscale.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n

\nSteen Jakobsen, directorul de investi\u0163ii al Saxo Bank<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

\n\u201e\u015etim c\u0103 datoria public\u0103 nu se va opri la 50% din PIB. Cred c\u0103 undeva la 60% ar fi punctul critic, dar acest nivel cred c\u0103 ar trebui s\u0103 ia \u00een considerare \u015fi demografia, precum \u015fi productivitatea muncii.\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n\"\"<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\nIonu\u0163 Dumitru, economistul-\u015fef al Raiffeisen Bank Rom\u00e2nia \u015fi fost pre\u015fedinte al Consiliului Fiscal<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

\n\u201eEste absolut clar c\u0103 trebuie s\u0103 facem ceva cu deficitul bugetar \u015fi trebuie s\u0103 g\u0103sim solu\u0163ii. Primul pas este s\u0103 rezolvi cea mai grav\u0103 problem\u0103 pe care o ai, care este evaziunea fiscal\u0103. A\u015f spune c\u0103 este chiar o decizie care se poate lua \u00een CSAT (Consiliul Suprem de Ap\u0103rare a \u0162\u0103rii \u2013 n. red.), necesar\u0103 pentru a ataca frontal problema aceasta a evaziunii fiscale.\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Economia rom\u00e2neasc\u0103 cre\u015fte peste a\u015ftept\u0103ri, \u00een ciuda infla\u0163iei \u015fi r\u0103zboiului din Ucraina, arat\u0103 datele statistice. Prin contrast, cre\u015fte ame\u0163itor \u015fi deficitul bugetar al Rom\u00e2niei, pentru c\u0103 veniturile bugetului de stat sunt sufocate de cheltuielile care cresc la un ritm mult mai alert. \u00cen criza infla\u0163iei, este clar c\u0103 guvernul nu se poate atinge de salariile […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530,7133,512],"tags":[12064,283,182,14040,14699,189,14939,9,184,17225],"class_list":["post-205596","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","category-politic","category-revista-bm","tag-bugetul-de-stat","tag-cheltuieli","tag-criza","tag-csat","tag-datorie-publica","tag-deficit-bugetar","tag-evaziune-fiscala","tag-guvern","tag-inflatie","tag-taxare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/205596","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=205596"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/205596\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=205596"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=205596"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=205596"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}