\nGuvernul \u015fi autorit\u0103\u0163ile locale ger\u00admane le cer cet\u0103\u0163enilor s\u0103 fac\u0103 economie la energie \u00een timp ce Rusia reduce livr\u0103rile de gaze c\u0103tre Germania. Fluxul prin controversatul gazoduct Nord Stream 1 s-a diminuat la 40% din capacitate. Dar acesta nu este sin\u00adgurul mod \u00een care popula\u0163ia celei mai mari eco\u00adnomii europene simte cumulul de crize \u015fi probleme cu care se confrunt\u0103 Europa. Pentru c\u0103 infla\u0163ia a atins niveluri record \u015fi nu se domole\u015fte, tot mai mul\u0163i germani, \u00een spe\u00adcial b\u0103tr\u00e2nii, apeleaz\u0103 la b\u0103ncile de alimente, unde pot g\u0103si m\u00e2ncare ieftin\u0103. Dar \u015fi b\u0103ncile de alimente trebuie s\u0103 creasc\u0103 pre\u0163urile, ce-i drept, marginal, pentru a-\u015fi putea reface stocurile. Infla\u0163ia nu iart\u0103 pe nimeni.<\/p>\n
\n\u00cen Fran\u0163a, pandemia i-a gonit pe vesti\u0163ii buc\u0103tari ai Parisului \u00een satele \u015fi comunele \u00een\u00adverzite din jurul metropolei, dup\u0103 cum scrie BBC. Acum, localnicii se pl\u00e2ng c\u0103 acest exod amplific\u0103 infla\u0163ia. L\u00e2ng\u0103 a\u015fa vecini vesti\u0163i nu se pot stabili dec\u00e2t oameni boga\u0163i. Pre\u0163urile locu\u00adin\u00ad\u0163elor se duc rapid \u00een sus. Se scumpesc exage\u00adrat p\u00e2n\u0103 \u015fi legumele din pie\u0163ele s\u0103te\u015fti. Dar pre\u0163urile cresc peste tot \u015fi se amplific\u0103 mobili\u00adzarea pentru major\u0103ri salariale. Cum vor e\u00advo\u00adlua v\u00e2nz\u0103rile de veste galbene? Aprilie \u015fi iunie au fost luni electorale. St\u00e2nga politic\u0103 este pu\u00adternic\u0103 \u015fi are un lider carismatic, pe Jean-Luc M\u00e9lenchon. Acesta \u00eel acuz\u0103 pe pre\u00ad\u015fe\u00addin\u00adtele Emmanuel Macron c\u0103 vrea s\u0103 creasc\u0103 taxele.<\/p>\n
\n\u00cen Italia, securitatea proviziilor de ali\u00admen\u00adte \u015fi energie face acela\u015fi lucru pe care-l face fluviul Po: seac\u0103. Infla\u0163ia este la cel mai ridicat nivel de la introducerea euro, \u00een 1999. Pentru ca nesiguran\u0163a s\u0103 fie \u015fi mai mare, costurile de finan\u0163are ale guvernului italian au \u00eenceput s\u0103 creasc\u0103 dup\u0103 ce banca central\u0103 a zonei euro a indicat c\u0103 \u00eencepe \u201enormali\u00adza\u00adrea\u201c politicii monetare, adic\u0103 stoparea achizi\u0163iilor de active \u015fi cre\u015fterea dob\u00e2nzilor. \u00centr-un deja-vu al vremurilor tul\u00adburi de acum 10 ani, c\u00e2nd o criz\u0103 a da\u00adtoriilor ame\u00adnin\u00ad\u0163a s\u0103 arunce afar\u0103 din zona euro Italia, Grecia \u015fi alte e\u00adconomii vulnera\u00adbile, BCE a s\u0103rit acum imediat cu un mecanism nou de achizi\u0163ii de active pentru a \u0163ine sub control fuga de dato\u00adriile italiene. Dar cei care vor s\u0103 vad\u0103 partea plin\u0103 a paharului privesc prin chiar prisma infla\u0163iei: infla\u0163ia face ca povara datoriei de stat s\u0103 fie mai mic\u0103, arat\u0103 Financial Times. De asemenea, \u00een vremuri de infla\u0163ie, guvernele pot colecta mai multe venituri din taxe pentru c\u0103 pre\u0163urile cresc. Apoi, datoria raportat\u0103 la PIB scade. Tot ce trebuie este ca popula\u0163ia s\u0103 fie convins\u0103 ca aceste lucruri sunt de bine. Ecourile crizei datoriilor de acum un deceniu se aud \u015fi \u00een Spania. Acolo, proprie\u00adtarii de locuin\u0163e se gr\u0103besc s\u0103 se pun\u0103 la ad\u0103\u00adpost de posibile noi vremuri tulburi asalt\u00e2nd b\u0103ncile cu cereri pentru credite cu rat\u0103 fix\u0103, scrie Reuters. C\u00e2nd dob\u00e2nzile erau la minime record, \u015fi impulsiona\u0163i de r\u0103zboiul \u00adofertelor declan\u015fat de b\u0103nci, spa\u00adniolii se \u00eenghesuiau pentru con\u00adtracte imobiliare cu dob\u00e2nd\u0103 variabil\u0103.<\/p>\n
\n\u201eAleg securitatea fi\u00adnanciar\u0103\u201c, spune Ignasi Viladesau, ofi\u0163er de inves\u00adti\u0163ii la neobanca MyInvestor. \u201eIar schimb\u0103ri similare se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi \u00een Italia \u015fi, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103, \u00een Germania.\u201c Interesul pentru dob\u00e2nzi fixe cre\u015fte \u015fi \u00een Portugalia, spune o surs\u0103 de pe pia\u0163a de profil. Dar acolo mul\u0163i aleg s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu dob\u00e2nzile variabile, mai ieftine.<\/p>\n
\nPortugalia este una din cele mai s\u0103race economii din zona euro.<\/p>\n
\nPentru Rafael Miralles Ponce, asociat la grupul spaniol pentru protec\u0163ia consumatorului Adicae, \u201eacestea nu sunt vremuri \u00een care clientul s\u0103-\u015fi lase viitorul pe m\u00e2inile b\u0103ncilor\u201c. Dar Spania s-ar putea \u00eendrepta c\u0103tre o criz\u0103 nou\u0103. \u00cen Sahara de vest, o fost\u0103 colonie spaniol\u0103 vrea independen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de Algeria. P\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, Madridul a fost neutru \u00een aceast\u0103 disput\u0103. Dar recent a sugerat c\u0103 sprijin\u0103 o autonomie limitat\u0103 pentru teritoriul care i-a apar\u0163inut, \u00eenfuriind Algeria. Acesta, dup\u0103 toate aparen\u0163ele, a r\u0103spuns deschiz\u00e2nd robinetul cu refugia\u0163i, iar rela\u0163iile comerciale dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri au fost \u00eenghe\u0163ate. S\u0103 urmeze \u015fi stoparea exporturilor de gaze c\u0103tre Spania? Algeria este al doilea furnizor de gaze ca m\u0103rime al Spaniei, acoperind un sfert din consumul acesteia. De asemenea, \u0163ara nord-african\u0103 furnizeaz\u0103 11% din gazele consumate de UE, potrivit Deutsche Welle. \u00centre timp, \u00een Germania, \u0163ara care s-a \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat s\u0103-\u015fi creasc\u0103 dependen\u0163a de gazele ruse c\u00e2nd al\u0163ii avertizau ca acest combustibil este o arm\u0103 geopolitic\u0103, pensionara Gabriele Washah \u00ee\u015fi petrece o parte din timp la coad\u0103 la banca de alimente pentru a-\u015fi umple co\u015ful cu morcovi la 50 de eurocen\u0163i, iaurturi apropiate de data de expirare \u015fi cu flori ve\u015ftejite, scrie AP. Pensia unei casiere nu este mare \u00een Germania. Washah are 65 de ani. Ca d\u00e2nsa sunt mul\u0163i. \u201eUneori plec de la magazin aproape pl\u00e2ng\u00e2nd pentru nu-mi mai permit multe de acolo\u201c, spune ea. Dar pe o alee din spatele supermarketului a g\u0103sit o banc\u0103 de alimente. Pre\u0163urile sunt mult mai mici, iar produsele sunt donate de magazinele mari. G\u0103se\u015fte acolo \u015fi m\u00e2ncare g\u0103tit\u0103, tot ieftin\u0103. Un c\u0103ru\u0163 plin cost\u0103 cam 30 de euro. Pentru Washah, acest lucru \u00eenseamn\u0103 p\u00e2ine, unt \u015fi umplutura ei preferat\u0103 pentru sandvici, c\u00e2rna\u0163ii, care acum cost\u0103 dublu, adic\u0103 peste doi euro. M\u00e2ncarea \u00een Germania nu are reputa\u0163ia de a fi scump\u0103. Aceast\u0103 \u0163ar\u0103 este cel mai mare produc\u0103tor de mezeluri din Europa. Dar infla\u0163ia a ajuns la 8%. Cererea la b\u0103ncile de alimente a crescut semnificativ \u015fi chiar s-a dublat \u00een unele locuri, de la \u00eenceputul anului. \u00cen Germania exist\u0103 circa 1.000 de astfel de institu\u0163ii, administrate de voluntari \u015fi adresate clien\u0163ilor verifica\u0163i. Dar \u015fi ele se lovesc de infla\u0163ie. \u201eA trebuit s\u0103 cre\u015ftem unele pre\u0163uri cu 20-50 de cen\u0163i deoarece avem nevoie s\u0103 refacem stocurile\u201c, explic\u0103 Malina Jankow, managerul b\u0103ncii de alimente Bernau. \u00cen Marea Britanie, scrie BBC, criza costului vie\u0163ii este at\u00e2t de acut\u0103 \u00eenc\u00e2t unele b\u0103nci de alimente r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 dona\u0163ii: donatorii au devenit clien\u0163i!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Guvernul \u015fi autorit\u0103\u0163ile locale ger\u00admane le cer cet\u0103\u0163enilor s\u0103 fac\u0103 economie la energie \u00een timp ce Rusia reduce livr\u0103rile de gaze c\u0103tre Germania. Fluxul prin controversatul gazoduct Nord Stream 1 s-a diminuat la 40% din capacitate. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[10023,18138,182,26598,7921,184,34],"class_list":["post-205526","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-comunism","tag-costul-vietii","tag-criza","tag-economii-europene","tag-germania","tag-inflatie","tag-salarii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/205526","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=205526"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/205526\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=205526"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=205526"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=205526"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}