\nPre\u0163ul materiilor prime ar putea lua din m\u00e2inile Rezervei Federale \u015fansa de a evita o recesiune, constat\u0103 Claudiu Cazacu, Consulting Strategist \u00een cadrul XTB Rom\u00e2nia. Banca Central\u0103 European\u0103 va opri injec\u0163iile de lichiditate, \u00een cur\u00e2nd, \u015fi se a\u015fteapt\u0103 s\u0103 \u00eenceap\u0103 un \u015fir de major\u0103ri de dob\u00e2nd\u0103.<\/p>\n
\nMiercuri, banca central\u0103 din SUA a ridicat ratele dob\u00e2nzii de referin\u0163\u0103 cu 0,75 puncte, de la 0,75-1% la 1,5-1,75% pe an, un pas mai rapid dec\u00e2t \u00een orice moment de dup\u0103 1994.<\/p>\n
\nDecizia Rezervei Federale a venit \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care presiunea pentru ac\u0163iune devenise deosebit de puternic\u0103.<\/p>\n
\nVineri, infla\u0163ia din SUA a fost anun\u0163at\u0103 la 8,6%, un v\u00e2rf al ultimelor 4 decenii \u015fi cu 0,3 puncte peste nivelul a\u015fteptat.<\/p>\n
\nSperan\u0163ele de a fi v\u0103zut deja un v\u00e2rf al infla\u0163iei, enun\u0163ate dup\u0103 sc\u0103derea din aprilie la 8,4% de la 8,5% \u00een martie de unele b\u0103nci \u00een analizele lor, au fost risipite, iar prognozele pentru r\u0103spunsul b\u0103ncii centrale modificate \u00een sus.<\/p>\n
\n\u00cen \u015firul posibilit\u0103\u0163ilor, e drept, marginal, ap\u0103ruse \u015fi varianta unei cre\u015fteri de 1 punct procentual. A c\u00e2nt\u0103rit, \u00eens\u0103, mai greu necesitatea de a nu crea valuri \u015fi mai mari \u00een pie\u0163e, deja destul de speriate de condi\u0163iile curente.<\/p>\n
\nVIX, indice al volatilit\u0103\u0163ii considerat \u015fi un mod de a cuantifica temerile investitorilor, a fost pe 13 iunie nu departe de 35, la mic\u0103 distan\u0163\u0103 de v\u00e2rful anului.<\/p>\n
\nIndicele S&P500 al bursei din SUA a cobor\u00e2t cu 9,2% \u00een iunie p\u00e2n\u0103 pe 16 iunie, ora 16, aproape toate sc\u0103derile petrec\u00e2ndu-se joi, vineri \u015fi luni.<\/p>\n
\nContrapartid\u0103 la v\u00e2nzare zilele acestea a fost greu de g\u0103sit, \u015fi \u00een birourile b\u0103ncilor \u015fi institu\u0163iilor de market-making a fost mai dificil\u0103 misiunea de a afla cump\u0103r\u0103tori doritori de a acumula at\u00e2t ac\u0163iuni, c\u00e2t mai ales titluri de datorie, obliga\u0163iuni corporative \u015fi suverane.<\/p>\n
\nCererea mai redus\u0103 pentru titluri de stat a dus la o sc\u0103dere accentuat\u0103 a pre\u0163urilor acestora, \u015fi, astfel, la o cre\u015ftere a dob\u00e2nzilor pe care trebuie s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103 statele atunci c\u00e2nd se \u00eemprumut\u0103 cu noi emisiuni de pe pie\u0163e. Pentru cele vechi, varia\u0163iile pre\u0163ului afecteaz\u0103 doar de\u0163in\u0103torii actuali, \u015fi nu statul, care continu\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u00een contul lor dob\u00e2nzile mai mici agreate anterior.<\/p>\n
\nPentru cei care au urm\u0103rit criza datoriei suverane din Europa, \u00een 2011 \u015fi 2012, \u015fi dificult\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2mpinate de Grecia, care au dus la restructurarea datoriei \u00een c\u00e2teva etape, dar au reverberat \u00een pia\u0163a de datorie public\u0103 a Italiei, Portugaliei, Spaniei, Irlandei, printre altele, fenomenul de cre\u015ftere a dob\u00e2nzilor treze\u015fte amintiri puternice.<\/p>\n
\nDe data aceasta, Banca Central\u0103 European\u0103 (BCE) a reac\u0163ionat rapid, anun\u0163\u00e2nd un instrument pentru a evita \u201efragmentarea\u201d la nivel european, un mod de a spune c\u0103 va interveni pentru a \u00eencerca s\u0103 limiteze disparit\u0103\u0163ile \u00een cre\u015ftere \u015fi nivelul prea mare, mai ales pe termen lung, al dob\u00e2nzilor pentru state ca Italia, cu o povar\u0103 mare a datoriei publice \u00een raport cu PIB-ul.<\/p>\n
\nEste o veste bun\u0103, dar reinvestirea flexibil\u0103 a unor sume (din programele anterioare ale BCE care ajung la scaden\u0163\u0103) pentru a sprijini state mai vulnerabile va fi supus\u0103 testului pie\u0163elor, pentru c\u0103 trendul major de scumpire a creditului nu va fi u\u015for de contracarat.<\/p>\n
\nO nou\u0103 criz\u0103 a datoriilor suverane ar fi ultimul lucru de care are nevoie Europa, \u00een lupta cu pre\u0163urile mai mari la energie, alimente \u015fi nu numai, \u015fi supus\u0103 \u00een plus consecin\u0163elor conflictului din Ucraina.<\/p>\n
\nBCE va opri injec\u0163iile de lichiditate, \u00een cur\u00e2nd, \u015fi se a\u015fteapt\u0103 s\u0103 \u00eenceap\u0103 un \u015fir de major\u0103ri de dob\u00e2nd\u0103, prima fiind \u00een iulie, de 0,25 puncte, dup\u0103 o lung\u0103 perioad\u0103 de dob\u00e2nzi negative la depozite.<\/p>\n
\nRevenind la SUA, unde \u00eencrederea consumatorilor a ajuns la 50,2 puncte potrivit Universit\u0103\u0163ii din Michigan, un minim record, \u015fi cu v\u00e2nz\u0103rile cu am\u0103nuntul \u00een sc\u0103dere lunar\u0103 de 0,3%, potrivit datelor cele mai recente, motorul economiei nu merge cu \u201eto\u0163i cilindrii\u201d.<\/p>\n
\nLa conferin\u0163a de pres\u0103 de miercuri, Jerome Powell a spus c\u0103 Fed nu dore\u015fte s\u0103 induc\u0103 o recesiune, dar o aterizare lin\u0103 a devenit mai dificil de ob\u0163inut.<\/p>\n
\nLiderul Fed a vorbit despre factorii pe care nu-i poate controla precum pre\u0163ul materiilor prime, care ar putea lua din m\u00e2inile Rezervei Federale \u015fansa de a evita o recesiune.<\/p>\n
\nPentru pie\u0163e, ipoteza recesiunii \u00een 2023 a prins \u015fi mai mult contur. Nu mai sunt mul\u0163i cei care v\u0103d spa\u0163iu de evitare a contrac\u0163iei economiei americane.<\/p>\n
\nPotrivit unui sondaj Financial Times, 70% dintre economi\u015ftii intervieva\u0163i a\u015fteapt\u0103 o recesiune \u00een SUA anul viitor.<\/p>\n
\nDob\u00e2nzile sunt v\u0103zute la peste 3% anul acesta de jum\u0103tate din membrii comitetului Fed, \u015fi la cel pu\u0163in 3,375% de o alt\u0103 jum\u0103tate dintre ei.<\/p>\n
\nTraderii de la Chicago sunt \u015fi mai pesimi\u015fti, observ\u00e2nd o probabilitate de peste 77% pentru dob\u00e2nzi, la 3,5% sau mai sus \u00een decembrie, potrivit datelor de joi, ora 16.<\/p>\n
\n\u00cen Marea Britanie, Banca Angliei a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 ridice costul creditului, major\u00e2nd rata de referin\u0163\u0103 cu 0,25 puncte, la 1,25%, joi, dup\u0103 un vot str\u00e2ns \u00een care 3 din 9 membri ai Comitetului au votat o majorare de 0,5 puncte.<\/p>\n
\nSc\u0103derea economiei de 0,3% \u00een aprilie, dup\u0103 0,1% \u00een martie, i-a convins, cel mai probabil, s\u0103 nu ia \u00een seam\u0103 doar infla\u0163ia, care a atins 9% \u00een aprilie.<\/p>\n
\nB\u0103ncile centrale din mai toat\u0103 lumea sunt puse \u00een fa\u0163a unor decizii foarte grele.<\/p>\n
\nDe la riscul recesiunii, \u00een SUA \u015fi Marea Britanie (\u015fi multe alte state), la cel al unei noi crize a datoriilor suverane, \u00een Europa, autorit\u0103\u0163ile monetare aleg s\u0103 \u00een\u0103spreasc\u0103 mediul financiar, reduc\u00e2nd u\u015furin\u0163a cu care se ob\u0163ine creditul \u00een economie pentru a \u00eencetini infla\u0163ia, sper\u00e2nd c\u0103 vor alege amestecul optim \u015fi \u00ee\u015fi vor atinge obiectivul f\u0103r\u0103 daune colaterale mari.<\/p>\n
\nInvestitorii, pe burse \u015fi pie\u0163ele de datorie public\u0103, au ales s\u0103 lichidizeze o parte din de\u0163ineri, prefer\u00e2nd relativa siguran\u0163\u0103 a cash-ului speran\u0163ei de a ob\u0163ine randamente mai bune.<\/p>\n
\nDe\u015fi, pe termen relativ scurt, de ordinul s\u0103pt\u0103m\u00e2nilor, dup\u0103 un pesimism accentuat pot ap\u0103rea pe burse \u015fi reac\u0163ii pozitive, e nevoie de o rapid\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a datelor macro \u015fi de o calmare a pre\u0163urilor materiilor prime, \u00een special \u00een zona de energie, pentru a evita riscul unor ajust\u0103ri pronun\u0163ate ale dinamicii PIB-ului global.<\/p>\n
\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pre\u0163ul materiilor prime ar putea lua din m\u00e2inile Rezervei Federale \u015fansa de a evita o recesiune, constat\u0103 Claudiu Cazacu, Consulting Strategist \u00een cadrul XTB Rom\u00e2nia. Banca Central\u0103 European\u0103 va opri injec\u0163iile de lichiditate, \u00een cur\u00e2nd, \u015fi se a\u015fteapt\u0103 s\u0103 \u00eenceap\u0103 un \u015fir de major\u0103ri de dob\u00e2nd\u0103. Miercuri, banca central\u0103 din SUA a ridicat ratele dob\u00e2nzii […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[8225,20170,8830,16184,7127],"class_list":["post-205453","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-analiza","tag-banca-centrala","tag-bce","tag-furtuna","tag-macroeconomie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/205453","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=205453"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/205453\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=205453"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=205453"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=205453"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}