{"id":204766,"date":"2022-05-25T18:11:30","date_gmt":"2022-05-25T18:11:30","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=204766"},"modified":"2022-05-25T18:11:30","modified_gmt":"2022-05-25T18:11:30","slug":"romania-in-fata-unei-situatii-nemaiintalnite-cu-o-productie-de-grau-estimata-la-9-milioane-de-tone-si-infrastructura-suprasolicitata-ue-se-bazeaza-pe-ea-pentru-hrana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=204766","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia, \u00een fa\u0163a unei situa\u0163ii nemai\u00eent\u00e2lnite: cu o produc\u0163ie de gr\u00e2u estimat\u0103 la 9 milioane de tone \u015fi infrastructura suprasolicitat\u0103, UE se bazeaz\u0103 pe ea pentru hran\u0103"},"content":{"rendered":"<p>\n<em><strong>\u2666 Seceta din vestul Europei, din \u0163\u0103ri precum Fran\u0163a \u015fi Germania, unde sunt concentra\u0163i mari exportatori de m\u00e2ncare, dar \u015fi cea din India, al doilea cel mai mare produc\u0103tor din lume \u015fi un mare consumator, c\u00e2t \u015fi din alte p\u0103r\u0163i ale lumii, pune o presiune nemai\u00eent\u00e2lnit\u0103 pe state \u015fi produc\u0103tori mai mici, precum Rom\u00e2nia, care au devenit acum p\u0103r\u0163i importante \u00een acest sistem.&nbsp;\u2666 La situa\u0163ie contribuie \u015fi blocajele produse de r\u0103zboiul ruso-ucrainean.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/20862409\/2\/7-top-cultivatori-cereale.jpg?height=442&#038;width=350\" style=\"width: 350px; height: 442px; margin: 10px; float: left;\" \/><img 2=\"\" 4c3af83d7611612bce6df997e41c7e03=\"\" float:=\"\" height:=\"\" http:=\"\" margin:=\"\" storage0.dms.mpinteractiv.ro=\"\" tmpmedia=\"\" width:=\"\" \/>Provocarea Rom\u00e2niei \u00een 2022 este s\u0103 foloseasc\u0103 portul Constan\u0163a nu doar pentru exportul produc\u0163iei interne, ci \u015fi drept coridor de trecere a cerealelor din Ucraina, ale c\u0103rei porturi de la Marea Neagr\u0103 \u015fi Marea Azov sunt blocate din cauza r\u0103zboiului.<\/p>\n<p>\nComisarul pentru transporturi, Adina V\u0103lean, a declarat la finalul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii trecute c\u0103 \u201e20 de milioane de tone de cereale trebuie s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Ucraina \u00een mai pu\u0163in de trei luni utiliz\u00e2nd infrastructura UE\u201c.<\/p>\n<p>\n\u201eCa s\u0103 transpor\u0163i 20 de milioane de tone de cereale ai nevoie s\u0103 \u00eencarci 400.000 de vagoane sau 800.000 de autocamioane. Uniunea European\u0103 poate suplini coridorul verde cu 10-20.000 de vagoane. De mai mult nu ai nevoie c\u0103ci efectiv nu po\u0163i \u00eenc\u0103rca \u00een timp util. Timpul aferent \u00eenc\u0103rc\u0103rii unui tren compus din 40 de vagoane este normat la 48 de ore. S\u0103 presupunem c\u0103 efortul colectiv va genera un nivel de 24 de ore pe \u00eenc\u0103rcarea unui tren complet, desfacem punctele de frontier\u0103 \u015fi aloc\u0103m fiec\u0103ruia un nivel de patru linii de \u00eenc\u0103rcare, not\u0103m un num\u0103r maxim de 8-10 puncte de trecere a frontierei, de\u015fi dac\u0103 contabiliz\u0103m Reni, Giurgiule\u015fti, Halmeu, Dorne\u015fti, Izov-Hrubieszow \u015fi celelalte puncte de trecere poloneze precum \u015fi cel din Ungaria avem 10 puncte de trecere \u015fi 4 linii de \u00eenc\u0103rcare, iar \u00een 90 zile \u015fi 3.600 de trenuri, adic\u0103 144.000 de vagoane. Pe scurt, doar 7,2 mil. tone de cereale \u00een cele trei luni, cu condi\u0163ia ca totul s\u0103 func\u0163ioneze cu precizia unui ceasornic elve\u0163ian\u201c, a explicat Cezar Gheorghe.<\/p>\n<p>\n<img 3=\"\" 4c3af83d7611612bce6df997e41c7e03=\"\" float:=\"\" height:=\"\" http:=\"\" margin:=\"\" storage0.dms.mpinteractiv.ro=\"\" tmpmedia=\"\" width:=\"\" \/>Astfel, traficul a crescut de trei ori \u00een portul Constan\u0163a \u015fi \u00eenc\u0103 de s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 au fost blocaje, pentru c\u0103 infrastructura nu este adaptat\u0103 unei situa\u0163ii extreme cum este aceasta, cu toate c\u0103 \u015fi Bulgaria a \u00eenceput s\u0103 dragheze Dun\u0103rea, pentru c\u0103 \u00een ultimii ani, \u00een general, nivelul apelor Dun\u0103rii a fost sc\u0103zut, cu excep\u0163ia perioadei ianuarie &#8211; aprilie, c\u00e2nd valorile debitului au fost mai mari.<\/p>\n<p>\nAltfel, Rom\u00e2nia a efectuat lucr\u0103ri de dragaj pentru asigurarea ad\u00e2ncimii \u00een acvatoriile portuare, canale \u015fi c\u0103i navigabile, condi\u0163ie primordial\u0103 pentru siguran\u0163a navelor. \u201eVisul scoaterii cerealelor din Ucraina este doar o idee utopic\u0103 din punctul de vedere al logisticii, iar asta arat\u0103 realitatea c\u0103 de-a lungul timpului, planurile de conectare rutier\u0103 \u015fi a c\u0103ilor ferate ale UE cu vecinii s\u0103i nu au fost o prioritate \u015fi aceast\u0103 problem\u0103 se manifest\u0103 \u015fi la nivel intern, unde \u0163\u0103rile, mai ales din est, au fost l\u0103sate relativ libere pentru realizarea infrastructurii rutiere, iar rezultatele, mai degrab\u0103, nu exist\u0103 \u00een \u0163\u0103ri precum Rom\u00e2nia sau Bulgaria\u201c, a explicat \u015etefan Gheorghi\u0163\u0103, ac\u0163ionar al Triagroexim, companie care produce cereale pe circa 600 de hectare \u00een jude\u0163ul Br\u0103ila. El este doctor \u00een \u015ftiin\u0163e agronomice \u015fi a fost timp de cinci ani director general pentru Europa de Est al Caussade Semences, unul dintre cei mai importan\u0163i juc\u0103tori pe pia\u0163a de semin\u0163e.<\/p>\n<p>\nPe de alt\u0103 parte, Cezar Gheorghe sus\u0163ine c\u0103 nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00eencepe re\u00adcoltarea cerealelor noului sezon din 10-12 iunie, iar gr\u00e2ul, orzul \u015fi rapi\u0163a vor avea nevoie de logistic\u0103. Cu toate acestea, infrastructura de cale ferat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia este extrem de precar\u0103 \u015fi dup\u0103 valul de accidente petrecute anul trecut, lipsa de rezisten\u0163\u0103 este acut\u0103. C\u00e2t despre transportul auto, el sus\u0163ine c\u0103 \u015foselele sunt aglomerate \u015fi \u00eentrebarea este dac\u0103 vor suporta un aflux suplimentar de 10.000-30.000 de autocamioane, \u015ftiind c\u0103 \u00een timpul zilelor toride transportul de gabarit este interzis.<\/p>\n<p>\n\u201eIdentic la trenuri, pe timpul sezonului de var\u0103, trenurile de pasageri spre Constan\u0163a au prioritate, iar trenurile de marf\u0103 circul\u0103 cu restric\u0163ii de vitez\u0103 \u00een zilele calde de var\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia media de vitez\u0103 pentru transportul de marf\u0103 pe calea ferat\u0103 este de 20km\/h. \u00cen mod clar este o \u0163int\u0103 de neatins de 20 de milioane de cereale \u00een trei luni\u201c, a precizat Cezar Gheorghe.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/20862409\/3\/7-top-producatori-grau.jpg?height=448&#038;width=350\" style=\"width: 350px; height: 448px; margin: 10px; float: right;\" \/>Cel mai mult, Rom\u00e2nia se bazeaz\u0103 pe exportul cerealelor prin Portul Constan\u0163a, iar \u00een 2021 a avut loc cel mai mare trafic de marf\u0103 din istoria sa, de 67,5 milioane de tone, conform datelor publicate pe pagina de LinkedIn a portului. Din acesta, traficul de cereale a fost de 25,17 milioane de tone, \u00eens\u0103 acestea provin \u015fi din Serbia sau Ungaria, ceea ce a consolidat pozi\u0163ia portului ca hub european de cereale. Mai mult, \u00een port opereaz\u0103 compania Comvex, care de\u0163ine cel mai mare terminal specializat \u00een operarea materiilor prime vrac din zona M\u0103rii Negre, cu o capacitate de 4 milioane de tone, \u015fi care are cel mai rapid terminal de cereale din Europa, potrivit informa\u0163iilor oferite anterior de Viorel Panait, directorul general al companiei.<\/p>\n<p>\nPia\u0163a local\u0103 este unul dintre cei mai mari cinci produc\u0103tori din UE, cu o recolt\u0103 medie de circa 9-10 milioane de tone anual, conform datelor de la INS. Pentru acest an, estim\u0103rile sunt c\u0103 produc\u0163ia de gr\u00e2u a Rom\u00e2niei va fi de 9,3-9,5 milioane de tone, pentru c\u0103 a fost un an cu sem\u0103nat t\u00e2rziu, pu\u0163ine precipita\u0163ii, r\u0103s\u0103rire neuniform\u0103 sau ner\u0103s\u0103rire, \u201dn zona de est a \u0163\u0103rii \u201dn special, dar dup\u0103 ploaia de ieri a revenit \u201dncrederea, potrivit lui Cezar Gheorghe, analist expert pe pia\u0163a cerealelor, fondator al Agricolumn, companie de consultan\u0163\u0103 \u201dn agrobusiness. Produc\u0163ia este sub nivelul record de 11,3 milioane de tone din anul agricol 2021.<\/p>\n<p>\nRom\u00e2nia a fost \u00een 2021 cel mai mare exportator de gr\u00e2u din UE, pentru c\u0103 specificul pie\u0163ei locale este comer\u0163ul cu cereale, c\u0103ci traderii de materii prime au infrastructura, logistica \u015fi cea mai mare capacitate de a genera pia\u0163\u0103 de desfacere, iar principalele pie\u0163e de desfacere au fost \u0163\u0103ri din afara UE, precum Egipt, Iordania sau Sudan, conform datelor statistice.<\/p>\n<p>\nCezar Gheorghe sus\u0163ine c\u0103&nbsp;lipse\u015fte protec\u0163ia ce trebuie acordat\u0103&nbsp;fermierilor rom\u00e2ni, men\u0163ion\u00e2nd c\u0103&nbsp;acest aspect a fost discutat&nbsp;\u015fi agreat, iar pe termen scurt&nbsp;\u015fi mediu acest lucru va crea pagube lan\u0163ului de hr\u0103nire rom\u00e2nesc.<\/p>\n<p>\n\u201e\u00cen acest moment m\u0103rfurile din Ucraina sunt oferite cu un discount de 30-35 euro fa\u0163\u0103&nbsp;de m\u0103rfurile rom\u00e2ne\u015fti. M\u0103rfurile ucrainiene ce vor intra&nbsp;\u015fi tranzita, vor fi practic&nbsp;\u00een lipsa reglement\u0103rilor vamale, indigenizate. Astfel m\u0103rfurile rom\u00e2ne\u015fti vor fi presate cu un discount de 30-35 euro\/ton\u0103\u201d, a \u00eent\u0103rit analistul.<\/p>\n<p>\nEl completeaz\u0103&nbsp;c\u0103&nbsp;indiferent de destina\u0163ie, fie c\u0103&nbsp;e vorba de pia\u0163\u0103&nbsp;de export intra-comunitar\u0103&nbsp;sau intern\u0103, m\u0103rfurile rom\u00e2ne\u015fti trebuie s\u0103&nbsp;se alinieze, \u00een condi\u0163ii de costuri de produc\u0163ie mult mai mari dec\u00e2t&nbsp;\u00een Ucraina&nbsp;\u015fi&nbsp;\u00een condi\u0163ii de logistic\u0103&nbsp;mai scump\u0103. \u201eDeja costul unei barje din Gala\u0163i la Constanta s-a dublat.\u201d<\/p>\n<p>\n\u201eRela\u0163ia este foarte simpl\u0103&nbsp;dac\u0103&nbsp;judec\u0103m numai gr\u00e2ul&nbsp;\u015fi porumbul rom\u00e2nesc. 9,3 mil. tone de gr\u00e2u&nbsp;\u015fi 14 mil. tone de porumb cu un discount de 30 de euro\/ton\u0103&nbsp;\u00eenseamn\u0103&nbsp;un gol&nbsp;\u00een buzunarele fermierilor&nbsp;\u015fi implicit ale statului prin lipsa din baza de impozitare a sumei de 700 de milioane de euro. \u00cen loc s\u0103&nbsp;se&nbsp;\u00eentoarc\u0103&nbsp;\u00een circuitul comercial aceast\u0103&nbsp;sum\u0103&nbsp;se pierde. Sau la o produc\u0163ie medie de 5\/tone pe hectar, multiplicat cu 30 euro discount, fermierul rom\u00e2n&nbsp;\u015fi Rom\u00e2nia implicit pierde valoarea subven\u0163iei\u201d, a explicat Gheorghe.<\/p>\n<p>\nDin produc\u0163ia realizat\u0103, la nivel na\u0163ional se consum\u0103 4-4,5 milioane de tone de gr\u00e2u, conform informa\u0163iilor transmise anterior de Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii, iar circa 6 milioane de tone de gr\u00e2u din recolta de anul trecut au fost exportate p\u00e2n\u0103 acum prin Portul Constan\u0163a, potrivit Agricolumn, companie de consultan\u0163\u0103&nbsp;\u00een agrobusiness.<\/p>\n<p>\nDe altfel, Cezar Gheorghe spune c\u0103&nbsp;acomodarea pentru o perioad\u0103 de timp a m\u0103rfurilor&nbsp;\u00een loca\u0163iile din Rom\u00e2nia este dificil\u0103, dat fiind faptul c\u0103 Romania&nbsp;\u00eencepe recoltarea&nbsp;\u00een maxim 30 de zile, subliniaz\u0103 Cezar Gheorghe. \u201eNe \u00eentreb\u0103m cu mult discern\u0103m\u00e2nt ce proprietar de siloz sau baz\u0103 de depozitare \u00ee\u015fi va ocupa spa\u0163iul de depozitare cu m\u0103rfuri din Ucraina c\u00e2nd recoltarea va sosi \u00een valuri \u00een Rom\u00e2nia, adic\u0103 orz, rapi\u0163\u0103, gr\u00e2u, floarea-soarelui \u015fi porumb? Cine va bloca spa\u0163iul c\u00e2nd a\u015fteapt\u0103 recolta proprie? \u00cen primul r\u00e2nd este vorba despre momentul v\u00e2nz\u0103rii recoltei, c\u0103ci fiecare dore\u015fte s\u0103 \u00ee\u015fi conserve un poten\u0163ial viitor \u00een condi\u0163iile dictate de vreme la nivel global. \u00cen al doilea r\u00e2nd, este vorba despre costuri, c\u0103ci energia electric\u0103 \u015fi fosil\u0103 au atins niveluri foarte ridicate \u015fi pre\u0163urile aferente prest\u0103rilor de servicii au ajuns la un nivel de70% fa\u0163\u0103 de anul trecut\u201d, a precizat Cezar Gheorghe.<\/p>\n<p>\n\u015etefan Gheorghi\u0163\u0103 sus\u0163ine c\u0103&nbsp;tratatele \u015fi regulile europene nu prev\u0103d mecanisme de interven\u0163ie clare \u00een cazul unor crize majore, pentru c\u0103 deciziile sunt bazate \u201epe impresii \u015fi nu pe studii de impact serioase\u201d.<\/p>\n<p>\n\u00cens\u0103, scoaterea m\u0103rfii din Ucraina este important\u0103, pentru c\u0103&nbsp;\u00een partea de vest a Europei, \u00een Germania, Fran\u0163a&nbsp;\u015fi Olanda, este secet\u0103&nbsp;\u015fi aceste&nbsp;\u0163\u0103ri sunt unii dintre cei mai mari produc\u0103tori&nbsp;\u015fi exportatori de gr\u00e2u din UE. De altfel, \u00een Olanda fermierii au avertizat c\u0103&nbsp;ar putea veni o penurie de alimente din cauza secetei, iar situa\u0163ia este complicat\u0103&nbsp;\u015fi din cauza faptului c\u0103&nbsp;exist\u0103&nbsp;restric\u0163ii la consumul de ap\u0103&nbsp;pentru iriga\u0163ii.<\/p>\n<p>\nDe altfel, India, cel mai mare cultivator de gr\u00e2u din lume, a anun\u0163at&nbsp;\u00een weekend c\u0103&nbsp;interzice exportul de gr\u00e2u, din cauza secetei&nbsp;\u015fi a scumpirii mari a m\u00e2nc\u0103rii. India a cultivat \u00een 2020, ultimul an pentru care exist\u0103&nbsp;date disponibile, o suprafa\u0163\u0103&nbsp;de 31,3 milioane de hectare cu gr\u00e2u, de trei ori mai mare dec\u00e2t toat\u0103&nbsp;suprafa\u0163a agricol\u0103&nbsp;a Rom\u00e2niei,&nbsp;\u015fi a avut o produc\u0163ie de 107,5 milioane de tone de gr\u00e2u, peste zece ori mai mare dec\u00e2t media Rom\u00e2niei, conform datelor FAO, Organiza\u0163ia pentru Alimente&nbsp;\u015fi Agricultur\u0103&nbsp;din cadrul ONU. Cu toate c\u0103&nbsp;este un juc\u0103tor important&nbsp;\u00een ceea ce prive\u015fte produc\u0163ia&nbsp;\u015fi suprafa\u0163a cultivat\u0103, India este&nbsp;\u015fi un mare consumator de cereale.<\/p>\n<p>\n\u201ePe burse sunt deja primele estim\u0103ri pentru recolta din 2023, care sunt la un nivel ridicat \u015fi se observ\u0103 tendin\u0163a de cre\u015ftere a termenelor de livrare \u00eendep\u0103rtate fa\u0163\u0103 de livr\u0103rile pe termen scurt, ceea ce arata \u00eengrijorarea operatorilor pentru viitor.&nbsp;Astfel, se explic\u0103 \u015fi reac\u0163ia Indiei care a fost cuprins\u0103 de frica c\u0103 poate sc\u0103pa lucrurile de sub control, \u00een sensul s\u0103 se trezeasc\u0103 foarte rapid c\u0103 pleac\u0103 la export cantit\u0103\u0163i necontrolate de cereale \u015fi apoi s\u0103 aib\u0103 deficit intern, acesta urm\u00e2nd apoi s\u0103 se acopere la pre\u0163uri necunoscute azi. S\u0103 nu uitam c\u0103 India este o \u0163ar\u0103 s\u0103rac\u0103, iar popula\u0163ia nu \u00ee\u015fi poate permite s\u0103 suporte pre\u0163uri ridicate\u201d, a precizat \u015ftefan Gheorghi\u0163\u0103.<\/p>\n<p>\nCa urmare a interzicerii exportului, pre\u0163ul gr\u00e2ului a f\u0103cut, din nou, un salt important pe pie\u0163ele interna\u0163ionale, \u00eens\u0103 bursa de la Paris, EuroNext, s-a \u00eenchis ieri cu un pre\u0163 al gr\u00e2ului pentru contractele cu livrare \u00een luna septembrie de 429,5 euro\/ton\u0103, cu aproape 9&nbsp;euro mai pu\u0163in dec\u00e2t ieri.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Provocarea Rom\u00e2niei \u00een 2022 este s\u0103 foloseasc\u0103 portul Constan\u0163a nu doar pentru exportul produc\u0163iei interne, ci \u015fi drept coridor de trecere a cerealelor din Ucraina, ale c\u0103rei porturi de la Marea Neagr\u0103 \u015fi Marea Azov sunt blocate din cauza r\u0103zboiului.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[18223,362,259,98],"class_list":["post-204766","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-grau","tag-infrastructura","tag-productie","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/204766","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=204766"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/204766\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=204766"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=204766"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=204766"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}