{"id":204421,"date":"2022-05-16T08:54:57","date_gmt":"2022-05-16T08:54:57","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=204421"},"modified":"2022-05-16T08:54:57","modified_gmt":"2022-05-16T08:54:57","slug":"din-cauza-exploziei-robor-ului-crestere-de-peste-350-intr-un-an-companiile-se-uita-dupa-credite-in-euro-unde-dobanzile-sunt-de-5-ori-mai-mici-bancile-ar-vrea-sa-dea-credite-in-euro-pentr","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=204421","title":{"rendered":"Din cauza exploziei ROBOR-ului – cre\u015ftere de peste 350% \u00eentr-un an \u2013 companiile se uit\u0103 dup\u0103 credite \u00een euro, unde dob\u00e2nzile sunt de 5 ori mai mici: b\u0103ncile ar vrea s\u0103 dea credite \u00een euro pentru c\u0103 la lei situa\u0163ia este tensionat\u0103 \u2013 Banca Rom\u00e2neasc\u0103 a ajuns s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 o dob\u00e2nd\u0103 de 7,45% ca s\u0103 ia lei de la Nuclearelectrica"},"content":{"rendered":"

\nLuni, 9 mai, acum o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, la conferin\u0163a ZF Investi\u0163i \u00een Rom\u00e2nia de la Sibiu, proiect realizat cu CEC Bank<\/strong><\/a>, Mircea Ursache, directorul general de la Moara Cibin, parte din grupul de panifica\u0163ie Boromir, a declarat c\u0103 aceast\u0103 cre\u015ftere a ROBOR-ului \u00eencepe s\u0103 se simt\u0103 din ce \u00een ce mai mult \u00een rata de plat\u0103 la credite \u015fi, \u00een acest context, l-a \u00eentrebat pe Bogdan Neac\u015fu, CEO CEC Bank, dac\u0103 d\u0103 credite \u00een euro, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 dob\u00e2nzile sunt mai mici, mult mai mici.<\/p>\n

\nAceast\u0103 \u00eentrebare este pus\u0103 de tot mai multe companii \u00een ultima vreme, av\u00e2nd \u00een vedere tensiunile de pe pia\u0163a financiar\u0103.<\/p>\n

\nBogdan Neac\u015fu a spus c\u0103, pe termen scurt, un credit \u00een euro ar putea fi o op\u0163iune, mai ales \u00een contextul \u00een care b\u0103ncile au resurse \u00een euro disponibile.<\/p>\n

\nVineri, ROBOR-ul la 3 luni, indicatorul de referin\u0163\u0103 pentru \u00eemprumuturile c\u0103tre companii \u015fi c\u0103tre o parte din persoanele fizice, a ajuns la 5,5%, cu 80% mai mult de la \u00eenceputul anului, \u015fi cu peste 350% fa\u0163\u0103 de acum 1 an. Iar aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 de cre\u015ftere se men\u0163ine, at\u00e2ta timp c\u00e2t infla\u0163ia nu d\u0103 semne c\u0103 \u015fi-ar reduce cre\u015fterea.<\/p>\n

\nLa euro, EURIBOR la 3 luni, indicatorul folosit pentru \u00eemprumuturile \u00een moneda european\u0103, a fost cotat la minus 0,43%.<\/p>\n

\nDeci, fa\u0163\u0103 de ROBOR, ar fi o diferen\u0163\u0103 de aproape 6 puncte procentuale, o diferen\u0163\u0103 care nu este deloc de neglijat.<\/p>\n

\nAm luat \u00een considerare c\u0103 b\u0103ncile ar practica aceea\u015fi marj\u0103, at\u00e2t la lei, c\u00e2t \u015fi la euro, care se adaug\u0103 peste indicatorul de referin\u0163\u0103.<\/p>\n

\nDup\u0103 ce ani de zile a \u0163inut dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 la minus 0,5%, Banca Central\u0103 European\u0103 se preg\u0103te\u015fte \u015fi ea s\u0103 \u00eenceap\u0103 procesul de cre\u015ftere a dob\u00e2nzilor, din cauza cre\u015fterii infla\u0163iei, iar anali\u015ftii se a\u015fteapt\u0103 ca dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 s\u0103 ajung\u0103, acum, \u00een var\u0103, la 0, iar spre finalul anului la 0,5-1%.<\/p>\n

\nLa Bucure\u015fti, BNR a majorat mar\u0163i dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 de la 3 la 3,75%, iar economi\u015ftii b\u0103ncii americane Goldman Sachs cred c\u0103 Banca Na\u0163ional\u0103 va ajunge cu dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 chiar la 6,5%, mai ales dac\u0103, \u00een regiune, celelalte b\u0103nci centrale vor continua procesul de cre\u015ftere a dob\u00e2nzilor de referin\u0163\u0103, care, \u015fi a\u015fa sunt mai mari dec\u00e2t cele de la BNR.<\/p>\n

\nDac\u0103 \u00een Europa infla\u0163ia este de 7-8%, \u00een Rom\u00e2nia infla\u0163a a fost \u00een aprilie de 13,7, iar noile date indic\u0103 faptul c\u0103 \u00een lunile urm\u0103toare infla\u0163ia va ajunge la 15%, dac\u0103 nu chiar mai mult.<\/p>\n

\nProblema este c\u0103 BNR crede, \u00eentr-o variant\u0103 optimist\u0103, c\u0103 infla\u0163ia va reveni la un nivel de o singur\u0103 cifr\u0103, abia \u00een T2\/2023, adic\u0103 peste 1 an, asta dac\u0103 tensiunile geopolitice se mai reduc, mai ales \u00een contextul r\u0103zboiului din Ucraina, care a determinat explozia pre\u0163urilor la energie, materii prime \u015fi, acum, a pre\u0163urilor tuturor celorlalte bunuri \u015fi servicii.<\/p>\n

\nChiar Is\u0103rescu spune c\u0103 este surprins de c\u00e2t de repede se transmite \u00een pre\u0163urile finale r\u0103zboiul din Ucraina.<\/p>\n

\nPentru a nu sc\u0103pa infla\u0163ia chiar de tot de sub control, BNR folose\u015fte\/\u0163ine cursul valutar leu\/euro stabil, la 4,94 lei\/euro pentru a nu mai aduce \u00een plus o presiune \u00eentr-o economie care import\u0103 infla\u0163ie.<\/p>\n

\nMugur Is\u0103rescu a reafirmat faptul c\u0103 vrea un curs stabil, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 excesele de cre\u015ftere vor fi imediat \u00een\u0103bu\u015fite.<\/p>\n

\nRom\u00e2nia import\u0103 mai mult dec\u00e2t export\u0103, diferen\u0163a fiind de 23 de miliarde de euro \u00een 2021, \u015fi cel pu\u0163in 20 de miliarde de euro \u00een acest an, a\u015fa c\u0103 orice cre\u015ftere a cursului se vede \u00een pre\u0163urile produselor importate, de la ma\u015fini p\u00e2n\u0103 la usturoi \u015fi mere din China \u015fi Polonia.<\/p>\n

\nPe l\u00e2ng\u0103 acest lucru avem \u015fi situa\u0163ia \u00een care foarte multe pre\u0163uri din Rom\u00e2nia, \u00eencep\u00e2nd de la utilit\u0103\u0163i, telefonie mobil\u0103, \u015fcoli private p\u00e2n\u0103 la pre\u0163urile apartamentelor, sunt exprimate \u00een euro \u015fi apoi pl\u0103tite \u00een lei, iar orice cre\u015ftere a cursului se vede imediat \u00een pre\u0163urile de v\u00e2nzare finale.<\/p>\n

\n\u00cen aceste condi\u0163ii, dac\u0103 acest curs valutar leu\/euro r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare stabil \u2013 chiar \u015fi o cre\u015ftere de 1-2%\/an este acceptat\u0103 de BNR \u2013 diferen\u0163a dintre ROBOR 5,5% \u015fi EUROBOR \u2013 minus 0,46%, este mare, iar creditul \u00een euro este mult mai avantajos.<\/p>\n

\nC\u00e2nd ROBOR-ul era la 1,5%, acum 1 an, iar EURIBOR la minus 0,4%, plus cre\u015fterea cursului valutar leu\/euro de 1,6%, rezulta o diferen\u0163\u0103 de numai 0,5pp.<\/p>\n

\nPentru creditele de retail \u2013 ipotecare, imobiliare, de consum, op\u0163iunea de credite \u00een eruo a disp\u0103rut aproape de tot. Nu \u015ftiu c\u00e2te b\u0103nci mai au \u00een ofert\u0103 \u00eemprumuturi \u00een euro pentru retail, dar cine \u015ftie, poate acum, \u00een noul context de pia\u0163\u0103, vor reveni ofertele.<\/p>\n

\nCompaniile pot lua mai u\u015for credite \u00een euro, cel pu\u0163in teoretic.<\/p>\n

\n\u00cen ultimul deceniu, raportul dintre creditele \u00een lei \u015fi cele \u00een valut\u0103 s-a schimbat dramatic.<\/p>\n

\nDac\u0103 \u00een criza anterioar\u0103 am fost prin\u015fi cu un raport de 70% credite \u00een valut\u0103 \u015fi numai 30% dintre credite \u00een lei \u2013 \u00een perioada de boom b\u0103ncile au dat cu \u015fapte m\u00e2ini credite \u00een euro pentru c\u0103 aveau resurse \u00een valut\u0103 nelimitate de la b\u0103ncile mam\u0103, iar diferen\u0163a de dob\u00e2nd\u0103 era ca acum \u2013 ceea ce a contribuit \u00een final la criz\u0103, acum raportul este exact invers: creditele \u00een lei au pondere de 72% \u00een total finan\u0163are economie, iar creditele \u00een valut\u0103, \u00een special \u00een euro, au ajuns la 28%, ceea ce face s\u0103 nu mai existe riscul valutar dac\u0103 ar cre\u015fte cursul, dar din p\u0103cate, exist\u0103 riscul de dob\u00e2nd\u0103 care se manifest\u0103 acum prin cre\u015fterea excesiv\u0103 a ROBOR-ului \u00eentr-o perioad\u0103 extrem de scurt\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen luna martie, situa\u0163ia statistic\u0103 ar\u0103ta c\u0103 depozitele \u00een lei pe sistem bancar au ajuns la 298 de miliarde de lei, dintre care popula\u0163ia avea 156 de miliarde de lei (plus numai 1% \u00eentr-un an), iar companiile aveau depozite de 141 de miliarde de lei (\u00een cre\u015ftere cu 13,6%).<\/p>\n

\nDepozitele \u00een valut\u0103 au ajuns la echivalentul \u00een valut\u0103 a 180 de miliarde de lei, din care popula\u0163ia avea depozite de 125 de miliarde de lei (14,4% cre\u015ftere \u00eentr-un an), iar companiile aveau 55 miliarde lei (cre\u015ftere de 32% \u00eentr-un an).<\/p>\n

\nCreditele acordate \u00een lei au ajuns la 244 de miliarde de lei, din care popula\u0163ia avea credite luate de 140 de miliarde de lei (plus 15% \u00eentr-un an), iar companiile aveau 104 miliarde de lei (plus 27% \u00eentr-un an).<\/p>\n

\nCreditele \u00een valut\u0103 acordate popula\u0163iei au sc\u0103zut p\u00e2n\u0103 la echivalentul \u00een lei a 26 de miliarde de lei (minus 12,7% \u00eentr-un an) iar creditele acordate companiilor \u00een valut\u0103 reprezentau echivalentul \u00een lei a 65 de miliarde de lei (plus 15% \u00eentr-un an).<\/p>\n

\nDeci, popula\u0163ia are economii \u00een valut\u0103 de 125 de miliarde de lei \u015fi credite luate de numai 26 de miliarde de lei \u00een valut\u0103, rezult\u00e2nd o diferen\u0163\u0103 disponibil\u0103 de 100 de miliarde de lei \u00een valut\u0103, adic\u0103 20 de miliarde de euro.<\/p>\n

\nAce\u015fti bani preseaz\u0103 foarte mult bilan\u0163ul b\u0103ncilor pentru c\u0103 nu au cui s\u0103 dea credite \u00een valut\u0103, sau cel pu\u0163in nu aveau p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\n

\nDin motive de risc \u015fi de reglementare, b\u0103ncile nu prea pot jongla \u00eentre resursele \u00een lei \u015fi cele \u00een valut\u0103. Dac\u0103 au resurse \u00een valuta, pot s\u0103 dea credite \u00een valut\u0103. Dac\u0103 au resurse \u00een lei, trebuie s\u0103 dea numai credite \u00een lei, sau s\u0103 plaseze banii \u00een titluri de stat \u00een lei.<\/p>\n

\nDe aceea Bogdan Neac\u015fu, CEO CEC, spunea c\u0103 b\u0103ncile ar vrea s\u0103 dea credite \u00een euro.<\/p>\n

\nMai ales c\u0103, pe lei, situa\u0163ia a devenit extrem de tensionat\u0103 pe pia\u0163a interbancar\u0103 ca urmare a politicii BNR de control strict al lichidit\u0103\u0163ii, exist\u00e2nd un deficit important pe pia\u0163\u0103, mai ales \u00een contextul \u00een care b\u0103ncile au banii bloca\u0163i \u00een titlurile de stat, iar o v\u00e2nzare a acestor titlturi, ar \u00eensemna marcarea unor pierderi cu impact direct \u00een capitalul b\u0103ncilor, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 pre\u0163urile titlurilor de stat rom\u00e2ne\u015fti au sc\u0103zut puternic \u00een ultimele luni, din cauza cre\u015fterii dob\u00e2nzilor.<\/p>\n

\nCa s\u0103 nu marcheze pierderi directe, pentru c\u0103 oricum marcheaz\u0103 pierderi scriptice prin reevaluarea zilnic\u0103 a portofoliilor, b\u0103ncile trebuie s\u0103 fac\u0103 rost de lichiditate \u00een lei, \u015fi \u00eenc\u0103 repede.<\/p>\n

\nPe pia\u0163a de retail b\u0103ncile au \u00eenceput s\u0103 cresc\u0103 dob\u00e2nzile \u2013 Banca Transilvania ofer\u0103 4% pe an, \u00een timp ce TBI, o banc\u0103 mai mic\u0103, ofer\u0103 6% pe an.<\/p>\n

\nIs\u0103rescu se a\u015fteapt\u0103 ca b\u0103ncile s\u0103 ofere dob\u00e2nzi mai mari la depozite.<\/p>\n

\nPentru a vedea c\u00e2t de tensionat\u0103 este pia\u0163a \u00een lei cu un deficit de resurse, Banca Rom\u00e2neasc\u0103, care prin preluarea de c\u0103tre Eximbank va forma un grup care intr\u0103 \u00een Top 10, a ajuns s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 o dob\u00e2nd\u0103 de 7,49% pentru a lua bani de la Nuclearelectrica, una dintre cele mai lichide companii din pia\u0163\u0103.<\/strong><\/a><\/p>\n

\n\u00cen urm\u0103 cu un an, \u00een septembrie, Banca Rom\u00e2neasc\u0103 pl\u0103tea o dob\u00e2nd\u0103 de 2,55% pentru a lua bani de la Nuclearelectrica.<\/p>\n

\nDac\u0103 o banc\u0103 ofer\u0103 7,45% dob\u00e2nd\u0103 ca s\u0103 ia bani, cu c\u00e2t ar trebui s\u0103 dea creditul mai departe, la ce dob\u00e2nd\u0103?<\/p>\n

\nPe pia\u0163a titlurilor de stat, acolo unde zi de zi cre\u015fte temperatura, dob\u00e2nzile la care se \u00eemprumut\u0103 Ministerul Finan\u0163elor au ajuns la 7%, iar pe pia\u0163a secundar\u0103, acolo unde se tranzac\u0163ioneaz\u0103 zilnic titluri de stat, randamentul la 10 ani a s\u0103rit la 8,35% pe an, un nivel la care nu se g\u00e2ndea nimeni la \u00eenceputul anului.<\/p>\n

\nPentru Ministerul Finan\u0163elor mai important este acum s\u0103 fac\u0103 rost de bani pentru finan\u0163area deficitului dec\u00e2t dob\u00e2nda pe care o pl\u0103te\u015fte.<\/p>\n

\n\u00cen acest context extrem de tensionat pe pia\u0163a de lei, b\u0103ncile ar da credite \u00een euro pentru c\u0103 au resurse, dar \u015fi companiile trebuie s\u0103 cear\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi asume un risc valutar \u00een cazul \u00een care cursul cre\u015fte cu mai mult de 4-5%.<\/p>\n

\nDar Is\u0103rescu spune c\u0103 \u0163ine la stabilitatea cursului, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a preciza \u00een ce marj\u0103.<\/p>\n

\nOricum, statistic, dob\u00e2nzile la euro sunt de 5 ori mai mici dec\u00e2t dob\u00e2nzile la lei, cel pu\u0163in acum.<\/p>\n

\nCa diferen\u0163a de 5 puncte procentuale s\u0103 se mai reduc\u0103, ar trebui ca ROBOR-ul s\u0103 scad\u0103 iar EURIBOR-ul s\u0103 creasc\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mircea Ursache, directorul general de la Moara Cibin, parte din grupul de panifica\u0163ie Boromir, a declarat c\u0103 aceast\u0103 cre\u015ftere a ROBOR-ului \u00eencepe s\u0103 se simt\u0103 din ce \u00een ce mai mult \u00een rata de plat\u0103 la credite \u015fi, \u00een acest context, l-a \u00eentrebat pe Bogdan Neac\u015fu, CEO CEC Bank, dac\u0103 d\u0103 credite \u00een euro, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 dob\u00e2nzile sunt mai mici, mult mai mici.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[236,8332,7267,485],"class_list":["post-204421","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-banca","tag-banca-romaneasca","tag-banci","tag-credite"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/204421","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=204421"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/204421\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=204421"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=204421"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=204421"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}