{"id":20441,"date":"2010-05-23T17:26:39","date_gmt":"2010-05-23T17:26:39","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=20441"},"modified":"2026-04-02T16:49:54","modified_gmt":"2026-04-02T16:49:54","slug":"joseph-stiglitz-deprecierea-euro-cel-mai-bun-lucru-care-i-se-putea-intampla-europei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=20441","title":{"rendered":"Joseph Stiglitz: Deprecierea euro, cel mai bun lucru care i se putea intampla Europei"},"content":{"rendered":"<\/p>\n

Intr-un interviu pentru Le Monde<\/a>, Stiglitz spera ca viabilitatea
\nmonedei euro nu va fi afectata de actuala criza, intrucat membrii
\nzonei euro au posibilitatea de a evita aceasta, insa admite ca s-ar
\nputea ajunge la incapacitate de plata din partea unui stat sau a
\nmai multora, in conditiile in care constrangerile impuse de
\nBruxelles si de FMI tarilor cu probleme ar deveni
\ninsuportabile.<\/p>\n

“Somajul in randul tinerilor din Grecia se apropie de 30%, iar
\nin Spania depaseste 44%. Imaginati-va tulburarile sociale la care
\ns-ar ajunge daca s-ar ajunge la 50% sau 60%”, comenteaza Stiglitz,
\ncu concluzia ca este posibil ca Grecia, Spania sau Portugalia sa
\ndoreasca la un moment dat sa iasa din zona euro si sa revina la
\nmonedele nationale, asa cum a procedat Argentina dupa criza din
\n2001, cand a renuntat la cursul fix de schimb legat de dolar si a
\nrevenit la peso. “Pe atunci se credea ca Argentina nu va rupe
\nlegatura cu dolarul, ca vor fi costuri prea importante. Au faut-o
\ntotusi, au devalorizat, si a urmat haosul, asa cum era previzibil.
\nDar in cele din urma ei au avut de castigat: economia Argentinei
\ncreste cu 8,5% pe an.”<\/p>\n

Din acest punct de vedere, Stiglitz crede ca masurile de
\nausteritate fiscala impuse de Bruxelles si de FMI, care nu fac
\ndecat sa adanceasca somajul si recesiunea, “indreapta spre
\ndezastru” Uniunea Europeana, pentru ca tarile membre, lipsite de
\npolitica monetara proprie, respectiv de posibilitatea de a folosi
\ncursul de schimb si dobanzile in folosul economiilor lor, nu au
\nnici suportul unei politici comune de solidaritate, care sa le
\najute sa se adapteze la conjunctura actuala si sa le asigure
\nposibilitati de crestere si de aparare fata de miscarea
\npietelor.<\/p>\n

“Bruxellesul n-a facut prea multe pentru reglementarea pietelor
\nfinanciare, considerand ca ele sunt atotputernice”, spune
\neconomistul. In Germania, care mult timp a rezistat presiunilor
\nFrantei de a ajuta Grecia, “multi se bazeaza in totalitate pe
\npiete, iar in logica lor, tarile care au probleme sunt singurele
\nresponsabile si deci trebuie sa fie lasate de izbeliste”. Or,
\nsustine Stiglitz, fundamentele arata ca situatia nu e de fapt asa
\nde grava: deficitul structural al Greciei este de mai putin de 4%
\ndin PIB – “desigur, guvernul precedent, ajutat de Goldman Sachs,
\nare partea lui de raspundere, insa criza mondiala a provocat ceea
\nce i se intampla acum Greciei” – iar Spania a avut chiar excedent
\nbugetar inainte de criza, deci nu poate fi acuzata de indisciplina
\nfiscala. In cazul Spaniei, insesi conditiile de dobanda oferite de
\nmoneda euro au facilitat bula activelor imobiliare, chiar daca si
\nguvernul de la Madrid are raspunderea lui pentru ca n-a luat masuri
\nde stopare a acesteia.<\/p>\n

Joseph Stiglitz sustine ca UE, in schimb, ar trebui sa dea
\ndovada de empatie si de coeziune. “Ar putea, de pilda, sa creeze un
\nfond de solidaritate pentru stabilitate, asa cum a facut in cazul
\ntarilor nou-intrate in Uniune, fond care sa fie alimentat in
\nvremuri de bunastare economica si sa serveasca la sustinerea
\ntarilor membre atunci cand apar probleme.” Exemplul lui e cel al
\nSUA, unde “atunci cand un stat e in dificultate, toate celelalte se
\nconsidera vizate – cu totii suntem in aceeasi barca”. Inainte de
\ntoate, conchide economistul, “lipsa de solidaritate e ceea ce
\nameninta viabilitatea proiectului european”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Franta si, inca mai mult, Germania sunt tarile care vor profita cel mai mult de pe urma deprecierii euro, dar si Grecia si Spania, pentru care turismul e o sursa importanta de venituri, apreciaza economistul american Joseph Stiglitz, considerand ca deprecierea euro e “cel mai bun lucru care i se putea intampla Europei”.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[511],"tags":[17659,7433,13725,13242],"class_list":["post-20441","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-afaceri","tag-deficit-curs-valutar","tag-fmi","tag-stiglitz","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20441","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20441"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20441\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40182,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20441\/revisions\/40182"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20441"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20441"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20441"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}