{"id":204201,"date":"2022-05-09T11:32:33","date_gmt":"2022-05-09T11:32:33","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=204201"},"modified":"2022-05-09T11:32:33","modified_gmt":"2022-05-09T11:32:33","slug":"cum-vrea-bnr-sa-pacaleasca-inflatia-si-explozia-ratelor-la-banca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=204201","title":{"rendered":"Cum vrea BNR s\u0103 p\u0103c\u0103leasc\u0103 infla\u0163ia \u015fi explozia ratelor la banc\u0103"},"content":{"rendered":"

\nAcum c\u00e2teva zile, Banca Na\u0163ional\u0103 a Poloniei a majorat dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 de la 4,5% la 5,25%, o cre\u015ftere sub a\u015ftept\u0103rile anali\u015ftilor, care prognozau o cre\u015ftere p\u00e2n\u0103 la 5,5%. \u00cen Polonia, infla\u0163ia a ajuns \u00een martie la 10,9%, fa\u0163\u0103 de 8,6% \u00een februarie.<\/p>\n

\nBanca Na\u0163ional\u0103 a Cehiei a majorat dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 de la 5% la 5,75%, peste a\u015ftept\u0103rile anali\u015ftilor. \u00cen martie, infla\u0163ia din Cehia a ajuns la 12,7%, cel mai ridicat nivel din 1998 \u00eencoace.<\/p>\n

\n\u00cen Ungaria, Banca Na\u0163ional\u0103 a majorat dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 la 5,4% de la 4,4%, la o infla\u0163ie \u00een martie de 8,5% (martie 2022\/martie 2021).<\/p>\n

\n\u00cen Statele Unite, Banca Central\u0103 \u2013 Fed – a majorat dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 la 0,9% de la 0,4%, \u00een condi\u0163iile \u00een care, \u00een martie, americanii au avut o infla\u0163ie de 8,5%, cel mai ridicat nivel din 1981.<\/p>\n

\n\u00cen Europa, Banca Central\u0103 \u2013 BCE \u2013 se preg\u0103te\u015fte s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00een iunie procesul de cre\u015ftere a dob\u00e2nzilor, nivelul actual fiind de minus 0,5%, fa\u0163\u0103 de o infla\u0163ie \u00een zona euro \u00een martie de 7,4%, iar \u00een Uniunea European\u0103 de 7,8%. \u00cen Germania, infla\u0163ia a fost \u00een martie de 7,3%, cel mai ridicat nivel din 1981 \u00eencoace.<\/p>\n

\nMar\u0163i, 10 mai, BNR are o nou\u0103 \u015fedin\u0163\u0103 de politic\u0103 monetar\u0103, unde pia\u0163a se a\u015fteapt\u0103 la o cre\u015ftere a dob\u00e2nzii de referin\u0163\u0103 de la 3% direct la 4%, \u015fi nu la 3,5%, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 pasul de cre\u015ftere de p\u00e2n\u0103 acum al B\u0103ncii Na\u0163ionale era de 0,5%.<\/p>\n

\nDeja b\u0103ncile au inclus aceast\u0103 cre\u015ftere a dob\u00e2nzii pe pia\u0163a interbancar\u0103, unde ROBOR la trei luni, cel mai urm\u0103rit indicator, a crescut vineri la 5,2%. \u00cen martie infla\u0163ia a fost \u00een Rom\u00e2nia de 10,15%, iar pentru lunile urm\u0103toare pia\u0163a se a\u015fteapt\u0103 la o infla\u0163ie de 12-13%, dac\u0103 nu chiar 15% av\u00e2nd \u00een vedere cre\u015fterile de pre\u0163uri din economie. Oricum, dac\u0103 nu ar fi fost plafonarea pre\u0163urilor la energie \u015fi gaze, infla\u0163ia ar fi fost deja peste 15%, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani.<\/p>\n

\nLa finalul anului trecut, c\u00e2nd BNR avea o dob\u00e2nd\u0103 de 1,75%, anali\u015ftii de la Londra ai b\u0103ncii americanii JP Morgan \u2013 Nicolaie Chide\u015fciuc, fost la ING Rom\u00e2nia, este economistul-\u015fef pe regiune \u2013 uimeau pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, sus\u0163in\u00e2nd \u00eentr-un raport c\u0103 BNR va fi nevoit\u0103 s\u0103 ajung\u0103 cu dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 la nu mai pu\u0163in de 5,5% la \u00eenceputul anului 2023 dac\u0103 vrea s\u0103 controleze infla\u0163ia.<\/a> Atunci, anali\u015ftii de la Bucure\u015fti aveau o dob\u00e2nd\u0103 a BNR prognozat\u0103 la 3,5%, maximum 4%.<\/p>\n

\nLa cum evolueaz\u0103 lucrurile cu aceast\u0103 explozie a infla\u0163iei peste tot \u00een lume \u015fi o cre\u015ftere mai mare a dob\u00e2nzilor, BNR va ajunge mult mai rapid la o dob\u00e2nd\u0103 de 5,5%, \u015fi asta mai degrab\u0103 pentru a \u0163ine pasul cu b\u0103ncile centrale din regiune dec\u00e2t pentru a controla infla\u0163ia.<\/p>\n

\nToate b\u0103ncile centrale mari din lume au pierdut lupta cu infla\u0163ia, cel pu\u0163in \u00een acest an, dar g\u0103sesc \u00een r\u0103zboiul din Ucraina, \u015fi mai ales \u00een r\u0103zboiul sanc\u0163iunilor economice, cu toate consecin\u0163ele de rigoare \u2013 cre\u015fterea pre\u0163urilor la gaze, petrol, energie \u2013 un \u0163ap isp\u0103\u015fitor.<\/p>\n

\nBine\u00een\u0163eles c\u0103 b\u0103ncile \u00eencearc\u0103 s\u0103 trag\u0103 de timp cu cre\u015fterea dob\u00e2nzilor pentru a nu pune \u015fi mai mult paie pe foc, av\u00e2nd \u00een vedere sc\u0103derea economic\u0103 \u015fi stagfla\u0163ia care se anun\u0163\u0103 pe pie\u0163ele occidentale. \u00cen stagfla\u0163ie cre\u015fterea economic\u0103 este zero, dac\u0103 nu chiar pe minus, iar infla\u0163ia este mare, o situa\u0163ie pe care \u0163\u0103rile occidentale \u00eencearc\u0103 s\u0103 o evite, prin cre\u015fterea mai redus\u0103 a dob\u00e2nzilor fa\u0163\u0103 de c\u00e2t este infla\u0163ia.<\/p>\n

\nAcum un an, c\u00e2nd \u00een zona euro infla\u0163ia anual\u0103 era de 1,3%, nimeni nu se g\u00e2ndea c\u0103 infla\u0163ia va ajunge, \u00een numai un an, la 7,4%. Pur \u015fi simplu, toate analizele macroeconomice au fost date peste cap.<\/p>\n

\nLa Bucure\u015fti, BNR a tras c\u00e2t a putut de timp pentru a nu cre\u015fte mai accelerat dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een urma celorlalte b\u0103nci centrale, iar aceast\u0103 situa\u0163ie se bazeaz\u0103 pe stabilitatea cursului valutar leu\/euro.<\/p>\n

\nTotu\u015fi, de\u015fi BNR are acum o dob\u00e2nd\u0103 de referin\u0163\u0103 de 3%, adev\u0103rata dob\u00e2nd\u0103 este dob\u00e2nda Lombard, dob\u00e2nda la care se \u00eemprumut\u0103 b\u0103ncile de la Banca Na\u0163ional\u0103, care este de 4%. Treptat, BNR a \u00eenceput s\u0103 scoat\u0103 lichiditate din pia\u0163\u0103 \u00een \u00eencercarea de a nu pierde din vedere infla\u0163ia, ceea ce creat un deficit pe pia\u0163\u0103, for\u0163\u00e2nd b\u0103ncile s\u0103 vin\u0103 la BNR pentru lichiditate sau s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 majoreze dob\u00e2nzile \u00een zona de retail, adic\u0103 la persoanele fizice, care au \u00eenceput s\u0103 pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri, uit\u00e2ndu-se cum li se devalorizeaz\u0103 economiile depuse la banc\u0103. Unii deponen\u0163i au \u00eenceput s\u0103-\u015fi schimbe economiile din lei \u00een euro, m\u0103car s\u0103 se protejeze \u00een cazul \u00een care va cre\u015fte cursul valutar.<\/p>\n

\nAnali\u015ftii spun c\u0103 mar\u0163i BNR va cre\u015fte dob\u00e2nda Lombard la 5%, acesta fiind adev\u0103ratul reper al pie\u0163ei.<\/p>\n

\n\u00cen economia real\u0103 cre\u015fterea dob\u00e2nzilor \u00eenc\u0103 nu se vede evident, de\u015fi ROBOR cre\u015fte de la o zi la alta. De fapt, pentru companii conteaz\u0103 mai mult accesul la finan\u0163are \u015fi mai pu\u0163in care este costul finan\u0163\u0103rii. Totu\u015fi, \u00een pia\u0163\u0103 se vede cum companiile acceseaz\u0103 liniile de credit \u2013 \u00een martie creditele noi de corporate au fost la cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani<\/a> -, mai pu\u0163in pentru investi\u0163ii \u015fi mai mult pentru a acoperi deficitul propriu de lichiditate \u00een urma sc\u0103derii v\u00e2nz\u0103rilor. Aceast\u0103 situa\u0163ie se va accentua tot mai mult \u00een urm\u0103toarele luni pentru c\u0103 v\u00e2nz\u0103rile scad accelerat, reducerea puterii de cump\u0103rare prin cre\u015fterea infla\u0163iei \u015fi a pre\u0163urilor \u00eencep\u00e2nd s\u0103 se simt\u0103 tot mai mult.<\/p>\n

\nLa nivelul creditelor de retail \u2013 ipotecare \u015fi consum \u2013 dob\u00e2nzile \u00eenc\u0103 nu frig, pentru c\u0103 IRCC este la 1,8% p\u00e2n\u0103 la finalul lunii iunie, iar \u00een T3 va fi la 2,6%, ceea ce este un nivel care poate fi pl\u0103tit.<\/p>\n

\nDar \u015fi IRCC va cre\u015fte, iar acest lucru se va vedea anul viitor, c\u00e2nd va ajunge la 5-6%, \u00een func\u0163ie de dob\u00e2nzile de pe pia\u0163a interbancar\u0103 care se tranzac\u0163ioneaz\u0103 acum \u015fi cele care se vor tranzac\u0163iona \u00een var\u0103, toamn\u0103 \u015fi \u00een iarn\u0103.<\/p>\n

\nB\u0103ncile nu se gr\u0103besc cu majorarea dob\u00e2nzilor la depozite pentru retail, dar \u00een schimb statul a ridicat dob\u00e2nzile la titlurile Tezaur la 5,5% la un an \u015fi 6,15% la trei ani. \u00cen pia\u0163\u0103, b\u0103ncile mari ofer\u0103 dob\u00e2nzi mult mai mici \u2013 2-4% – pentru aceste scaden\u0163e.<\/p>\n

\nProblema cea mai mare la ora actual\u0103 este legat\u0103 de titlurile de stat, adic\u0103 finan\u0163area bugetului, acolo unde dob\u00e2nzile efective de tranzac\u0163ionare din pia\u0163\u0103 \u2013 randamentele \u2013 au explodat. La titlurile pe 10 ani randamentul a fost vineri de 7,49%, la cinci ani de 7,25%, la trei ani de 6,95%, la un an de 5,92%, iar la \u015fase luni de 5,76%. Ca s\u0103 ia bani din pia\u0163\u0103 pentru finan\u0163area deficitului \u015fi rostogolirea datoriei publice, Ministerul Finan\u0163elor a ajuns s\u0103 accepte randamente de 6,9-7%.<\/p>\n

\nTensiunea pe pia\u0163a titlurilor de stat este destul de mare av\u00e2nd \u00een vedere necesarul de finan\u0163are al Ministerului de Finan\u0163e, infla\u0163ia foarte mare a\u015fteptat\u0103 \u2013 de 12-15% – \u015fi solicit\u0103rile b\u0103ncilor \u015fi investitorilor \u00een privin\u0163a dob\u00e2nzii ca s\u0103 \u00eemprumute statul detemin\u00e2nd o solicitare a unor dob\u00e2nzi din ce \u00een ce mai mari pentru a cump\u0103ra titluri de stat, adic\u0103 datoria pe care o face Rom\u00e2nia. Problema este c\u0103 b\u0103ncile locale, care sunt principalii cump\u0103r\u0103tori de titluri de stat, au seifurile pline, fiind la limita maxim\u0103 de expunere. Asta ca s\u0103 nu mai  vorbim c\u0103 pentru titlurile de stat cump\u0103rate \u00een anii anteriori, c\u00e2nd dob\u00e2nzile erau mici, trebuie s\u0103 marcheze pierderi, av\u00e2nd \u00een vedere sc\u0103derea valorii titlurilor de stat ca urmare a cre\u015fterii dob\u00e2nzilor.<\/p>\n

\nOpera\u0163iunile pe pia\u0163a secundar\u0103 a titlurilor de stat au explodat: dac\u0103 \u00een aprilie nivelul mediu zilnic a fost de 10,7 miliarde de lei, joi, pe 5 mai, a ajuns la 18 miliarde de lei.<\/p>\n

\nPilonul II de pensii, acolo unde 7,6 milioane de rom\u00e2ni au banii de pensie f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie (3,75% din salariul brut merge c\u0103tre unul dintre cele \u015fapte fonduri de pensii) resimte din plin sc\u0103derea valorii titlurilor de stat rom\u00e2ne\u015fti, astfel \u00eenc\u00e2t, din toamna anului trecut, valoarea unui titlu de participare \u00eentr-un fond de pensii este \u00een sc\u0103dere: cine iese la pensie acum \u015fi trebuie s\u0103-\u015fi ridice banii din Pilonul II are o valoare a titlurilor de participare, deci a sumei acumulate, mai mic\u0103 dec\u00e2t cei care au ie\u015fit anul trecut \u00een var\u0103.<\/p>\n

\nInvestitorii str\u0103ini, care asigurau o parte din finan\u0163area bugetului \u00een titlurile de stat pe lei, cer dob\u00e2nzi mult mai mari, ceea ce face via\u0163a Ministerului de Finan\u0163e tot mai dificil\u0103. La o sc\u0103dere a cre\u015fterii economice de la 4,3% la 2,3%, Ministerul de Finan\u0163e pl\u0103te\u015fte dob\u00e2nzi de peste 6%, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een fiecare lun\u0103 se acumuleaz\u0103 o datorie net\u0103 tot mai mare. Noroc c\u0103 PIB-ul cre\u015fte \u00een valoare nominal\u0103 prin cre\u015fterea infla\u0163iei.<\/p>\n

\nAceasta este poza actual\u0103 a infla\u0163iei \u015fi dob\u00e2nzilor din Rom\u00e2nia. Nici chiar Is\u0103rescu nu \u015ftie ce urmeaz\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 unde va fi nevoit s\u0103 creasc\u0103 dob\u00e2nzile, astfel \u00eenc\u00e2t \u00eencerce s\u0103 preia controlul infla\u0163iei nu \u00een acest an, ci \u00een urm\u0103torii doi ani.<\/p>\n

\nAcest an este pierdut pentru infla\u0163ie, nu numai \u00een Rom\u00e2nia ci peste tot \u00een lume, \u015fi cel mai probabil \u0163\u0103rile occidentale se vor confrunta pentru prima dat\u0103, dup\u0103 40-50 de ani, cu o infla\u0163ie de dou\u0103 cifre.<\/p>\n

\nDob\u00e2nzile nu pot cre\u015fte la nivelul infla\u0163iei, pentru c\u0103 sta ar \u00eensemna aruncarea unei arme nucleare.<\/p>\n

\nDe bine, de r\u0103u, oamenii \u015fi companiile mai au resurse financiare acumulate \u00een anii anteriori \u015fi pot s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 cre\u015fterilor de pre\u0163uri \u015fi major\u0103rilor de dob\u00e2nzi.<\/p>\n

\nUita\u0163i-v\u0103, cel pu\u0163in \u00een Bucure\u015fti, ce este \u00een malluri, cum sunt restaurantele, c\u00e2t de aglomerate sunt str\u0103zile de ma\u015fini (benzina a crescut cu 50% \u00een \u015fase luni), cum se cump\u0103r\u0103 city-break-urile, de\u015fi pre\u0163urile la avion sunt mai mari cu 50% fa\u0163\u0103 de 2019 \u015fi cum se caut\u0103 vacan\u0163e, \u015fi nu la cele mai mici pre\u0163uri.<\/p>\n

\nP\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul toamnei ne descurc\u0103m cu cre\u015fterile de pre\u0163uri, cre\u015fterea dob\u00e2nzilor \u2013 decalajul de la IRCC ne salveaz\u0103 -, \u015fi mai vedem ce se va \u00eent\u00e2mpla \u00een toamn\u0103.<\/p>\n

\nAt\u00e2ta timp c\u00e2t oamenii nu-\u015fi pierd joburile, ci dimpotriv\u0103, pia\u0163a muncii are un decalaj \u00eentre cerere \u015fi ofert\u0103, infla\u0163ia poate fi pl\u0103tit\u0103 din buzunare, la fel \u015fi cre\u015fterile de dob\u00e2nzi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Acum c\u00e2teva zile, Banca Na\u0163ional\u0103 a Poloniei a majorat dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 de la 4,5% la 5,25%, o cre\u015ftere sub a\u015ftept\u0103rile anali\u015ftilor, care prognozau o cre\u015ftere p\u00e2n\u0103 la 5,5%. \u00cen Polonia, infla\u0163ia a ajuns \u00een martie la 10,9%, fa\u0163\u0103 de 8,6% \u00een februarie. Banca Na\u0163ional\u0103 a Cehiei a majorat dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 de la 5% […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[7661,7267,185,178,8112,187,472,184,87,7286,10053,17988],"class_list":["post-204201","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-banca-nationala","tag-banci","tag-bnr","tag-cristian-hostiuc","tag-dobanda-de-referinta","tag-dobanzi","tag-finantare","tag-inflatie","tag-opinie","tag-randament","tag-salariu","tag-titluri-de-stat"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/204201","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=204201"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/204201\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=204201"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=204201"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=204201"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}