\nToate pre\u0163urile cresc, de la energie p\u00e2n\u0103 la biscui\u0163i (biscui\u0163ii mei de cafea au crescut de la 9 lei al 13 lei din decembrie p\u00e2n\u0103 acum), infla\u0163ia a ajuns la 10,15%, cel mai ridicat nivel din ultimii 18 ani (\u00een SUA infla\u0163ia este de aproape 8%, cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani, iar \u00een Germania este de 7%, cel mai ridicat nivel de la \u00eenceputul anilor \u201890), dob\u00e2nzile cresc, economiile scad, Putin a atacat militar Ucraina, ceea ce a declan\u015fat tensiuni geopolitice f\u0103r\u0103 precedent \u00eentre marile puteri.<\/p>\n
\n\u00cen Rom\u00e2nia, chiar dac\u0103 datele macroeconomice se \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163esc \u2013 infla\u0163ia va cre\u015fte mult peste a\u015ftept\u0103ri, conform analizelor BNR, \u00een spatele cursului valutar se acumuleaz\u0103 tensiuni, salariile nu vor cre\u015fte la nivelul infla\u0163iei \u2013, popula\u0163ia rezist\u0103 destul de bine, av\u00e2nd \u00een vedere contextul \u00een care tr\u0103im.<\/p>\n
\nNimeni nu este \u00een strad\u0103 (\u00eenc\u0103), cre\u015fterile de pre\u0163uri \u015fi infla\u0163ia au intrat deja \u00een cotidian \u015fi sunt asumate, iar peste tot parc\u0103 exist\u0103 ni\u015fte bani care apar de nic\u0103ieri, care sunt mai mult sau mai pu\u0163in contabiliza\u0163i \u00een datele oficiale. G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii au investit mai mult de 1 miliarde de euro \u00een Bitcoin \u015fi criptomonede, unii au pierdut, dar al\u0163ii au c\u00e2\u015ftigat.<\/p>\n
\nBine\u00een\u0163eles c\u0103 economia nu \u00eenseamn\u0103 numai Bitcoin, dar totu\u015fi exist\u0103 ni\u015fte bani care ne ajut\u0103 s\u0103 rezist\u0103m mai bine acestei crize.<\/p>\n
\nCe difer\u0103 fa\u0163\u0103 de acum un deceniu, fa\u0163\u0103 de criza anterioar\u0103, cum de acum rezist\u0103m mult mai bine:<\/p>\n
\n1. Salariile sunt mai mari, ceea ce face ca aceast\u0103 criz\u0103 s\u0103 se simt\u0103 mai pu\u0163in<\/strong>: salariul minim a crescut \u00een ultimul deceniu de la 510 lei net (120 de euro) la 1.524 de lei (310 euro), adic\u0103 de trei ori; salariul mediu a crescut de la 1.500 de lei (350 de euro) la 3.700 de lei (750 de euro), adic\u0103 de dou\u0103 ori \u015fi jum\u0103tate. Salariul mediu \u00een Bucure\u015fti este de 4.500 de lei, adic\u0103 900 de euro.<\/p>\n \nCei peste 100.000 de IT-i\u015fti pornesc de la un salariu mediu de 1.200 de euro; salariile din s\u0103n\u0103tate au crescut de paroape trei ori, iar salariile din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt s-au dublat.<\/p>\n \nDeci situa\u0163ia actual\u0103 poate fi \u00eenfruntat\u0103 mult mai bine.<\/p>\n \n2.<\/strong> Infla\u0163ia \u015fi cursul valutar leu\/euro au crescut cu mult sub cre\u015fterea salariilor, ceea ce a majorat substan\u0163ial puterea de cump\u0103rare: \u00een ultimul deceniu infla\u0163ia a crescut cu numai 23,7%, \u00een timp ce cursul valutar a crescut cu numai 14%. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, raportat la cre\u015fterile nominale de salarii, salariile reale au crescut substan\u0163ial.<\/p>\n \nO infla\u0163ie de peste 10% \u00een acest an comparativ cu o infla\u0163ie de 23,7% \u00eenregistrat\u0103 \u00een ultimul deceniu, poate fi acceptat\u0103 f\u0103r\u0103 probleme.<\/p>\n \n3.<\/strong> Stabilitatea cursului valutar leu\/euro a schimbat mult datele problemei:<\/strong> \u00een criza din 2008 \u00een \u015fase luni, septembrie-martie, cursul a crescut cu 20%, iar acum, \u00eentr-un an de zile, cre\u015fterea este de sub 2%.<\/p>\n \n4. Ceea ce la \u00eenceput pare s\u0103 fie o vulnerabilitate a economiei rom\u00e2ne\u015fti, c\u0103 foarte multe pre\u0163uri sunt stabilite \u00een euro (telefonie mobil\u0103, apartamente, ma\u015fini, materiale de construc\u0163ii, materii prime) a fost un punct forte pentru economia Rom\u00e2niei \u00een ultimul deceniu<\/strong>: pentru c\u0103 euro nu a crescut cu numai 14% \u00een ultimii 10 ani, multe companii nu au putut s\u0103-\u015fi transfere cre\u015fterea costurilor \u00een lei (spre exemplu, salariile) \u00een pre\u0163urile finale. Chiar dac\u0103 pre\u0163urile au crescut \u00een euro, cre\u015fterea nominal\u0103 \u00een lei a fost sub infla\u0163ie \u015fi sub cre\u015fterile de salarii.<\/p>\n \n5. Sc\u0103derea dob\u00e2nzilor la lei \u015fi trecerea la creditarea \u00een moneda na\u0163ional\u0103: <\/strong>de la 6% \u00een 2012, dob\u00e2nzile de referin\u0163\u0103 au sc\u0103zut la 1-1,5%; aceast\u0103 reducere a eliberat foarte mul\u0163i bani prin sc\u0103derea ratei fie pentru creditele ipotecare, imobiliare, fie pentru creditele de consum. Cre\u015fterea dob\u00e2nzilor care a \u00eenceput acum \u00eenc\u0103 nu se vede, pentru c\u0103 cifrele sunt \u00eenc\u0103 mici.<\/p>\n \nPe fondul sc\u0103derii dob\u00e2nzilor la lei, creditele \u00een lei acordate popula\u0163iei au crescut de la 35 de miliarde de lei la 138,5 miliarde de lei, iar cele \u00een valut\u0103 au sc\u0103zut de la 69 de miliarde de lei (echivalent valut\u0103) la 26,9 miliarde de lei.<\/p>\n \n6. Prin dublarea \u015fi triplarea salariilor, coroborat\u0103 cu sc\u0103derea dob\u00e2nzilor \u015fi stabilitatea cursului valutar, ponderea unui credit ipotecar – adic\u0103 principalul plus dob\u00e2nda – \u00eentr-un salariu, a sc\u0103zut foarte mult<\/strong>, ceea ce a eliberat sume importante de bani pentru altceva, fie pentru economii, fie pentru cheltuieli.<\/p>\n \n7. Pe fondul cre\u015fterii salariilor \u015fi reducerii ponderii unor cheltuieli \u00een venituri, economiile la banc\u0103 au crescut substan\u0163ial: <\/strong>acum 10 ani rom\u00e2nii aveau la banc\u0103 72 de miliarde de lei (\u00een lei), acum au 164,7 miliarde de lei. \u00cen valut\u0103, economiile au crescut de la echivalentul a 62,7 miliarde de lei la 121,5 miliarde de lei.<\/p>\n \n8. PIB-ul, care \u00eenseamn\u0103 valoarea ad\u0103ugat\u0103 \u00een economie, a crescut de la 557 de miliarde de lei (131 mld. euro) la 1.179 miliarde de lei (240 mld. euro): <\/strong>c\u00e2nd ai o valoare ad\u0103ugat\u0103 mai mare po\u0163i s\u0103 pl\u0103te\u015fti salarii mai mari, po\u0163i s\u0103 faci investi\u0163ii, po\u0163i s\u0103 pui bani deoparte.<\/p>\n \n9. \u00cen criza anterioar\u0103, companiile au fost nevoite s\u0103 reduc\u0103 salariile \u015fi s\u0103 dea oameni afar\u0103 (economia a pierdut 700.000 de locuri de munc\u0103), \u00een timp ce acum companiile duc lips\u0103 acut\u0103 de oameni \u015fi majoreaz\u0103 salariile pentru a sta \u00een pia\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n \n10. Chiar dac\u0103 situa\u0163ia bugetului este proast\u0103, statul nu face disponibiliz\u0103ri \u015fi nici nu taie salariile, ca \u00een 2010: situa\u0163iile excep\u0163ionale cu care ne confrunt\u0103m de peste doi ani \u2013 Covid \u015fi acum r\u0103zboiul din Ucraina \u2013 a permis tuturor statelor, inclusiv Rom\u00e2niei, s\u0103 aib\u0103 deficite bugetare mult mai mari, duble sau chiar triple, ceea ce a permis s\u0103 nu aib\u0103 loc t\u0103ieri de salarii \u015fi restructur\u0103ri.<\/strong><\/p>\n \nToate aceste deficite au dus la cre\u015fterea datoriei publice de la 191 de miliarde de lei la 596 de miliarde de lei; aceast\u0103 cre\u015ftere a datoriei a sus\u0163inut cre\u015fterea salariilor, men\u0163inerea aparatului bugetar la peste 1,2 milioane de angaja\u0163i, cre\u015fterea pensiilor, realizarea unor investi\u0163ii.<\/p>\n \n11. Sistemul bancar este solid \u015fi poate sus\u0163ine creditarea: <\/strong>\u00een criza anterioar\u0103 sistemul bancar ducea \u00een spate credite neperformante de 25% din total portofoliu de credite, ceea ce aducea o presiune \u00een plus pe capitalul b\u0103ncilor \u015fi pe posibilitatea de a acorda noi credite; acum b\u0103ncile au capital suficient, chiar prea mare, creditele neperformante sunt la numai 4% dup\u0103 doi ani de Covid, iar bancherii vor s\u0103 dea credite pentru c\u0103 au depozite \u00een exces, numai clien\u0163i s\u0103 fie. Sunt clien\u0163i care \u00ee\u015fi vor acoperi sc\u0103derea puterii de cump\u0103rare, ap\u0103rut\u0103 ca urmare a cre\u015fterii infla\u0163iei, prin bani lua\u0163i prin \u00eemprumuturi, consider\u00e2nd c\u0103 pot face fa\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 probleme pl\u0103\u0163ii ratelor, iar aceast\u0103 criz\u0103 nu va dura prea mult.<\/p>\n \n12. De\u015fi are o pondere mic\u0103, Bursa de la Bucure\u015fti a adus c\u00e2\u015ftiguri substan\u0163iale investitorilor \u00een ultimul deceniu<\/strong>, ceea ce a dus la apari\u0163ia unor sume de bani suplimentare; de asemenea, sunt zeci de mii de rom\u00e2ni care tranzac\u0163ioneaz\u0103 pe bursele externe \u015fi au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 fac\u0103 bani pe aceste pie\u0163e.<\/p>\n \n13. Banii care vine din tranzac\u0163ii: <\/strong>\u00een ultimul deceniu, odat\u0103 cu revenirea pie\u0163ei imobiliare \u015fi a economiei, s-au tranzac\u0163ionat apartamente la pre\u0163uri \u00een cre\u015ftere, companii la pre\u0163uri mai mari, terenuri agricole la pre\u0163uri din ce \u00een ce mai mari, ceea ce \u00een final se adun\u0103 \u00eentr-o sum\u0103 mai mare de bani, care ulterior fie este cheltuit\u0103 pe altceva, fie este investit\u0103. Ace\u015fti bani \u00eenseamn\u0103 miliarde de lei \u015fi de euro, care acum constituie o plas\u0103 de rezisten\u0163\u0103 \u00een noua criz\u0103.<\/p>\n \n <\/p>\n \nEu am trecut \u00een revist\u0103 13 puncte de rezisten\u0163\u0103, dar probabil c\u0103 sunt mai multe. De\u015fi nu pare, economia \u015fi situa\u0163ia actual\u0103 sunt mult mai bune dec\u00e2t acum un deceniu, ceea ce ne permite s\u0103 rezist\u0103m mai bine asaltului cre\u015fterii pre\u0163urilor, major\u0103rii dob\u00e2nzilor \u015fi nnu \u00een ultimul r\u00e2nd tensiunilor de l\u00e2ng\u0103 noi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Toate pre\u0163urile cresc, de la energie p\u00e2n\u0103 la biscui\u0163i (biscui\u0163ii mei de cafea au crescut de la 9 lei al 13 lei din decembrie p\u00e2n\u0103 acum), infla\u0163ia a ajuns la 10,15%, cel mai ridicat nivel din ultimii 18 ani (\u00een SUA infla\u0163ia este de aproape 8%, cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[82,178,182,7733,187,188,7573,184,87,8481,51441,34,17093,151],"class_list":["post-203546","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-bani","tag-cristian-hostiuc","tag-criza","tag-curs-valutar","tag-dobanzi","tag-economie","tag-economii","tag-inflatie","tag-opinie","tag-proteste","tag-puncte-de-rezistenta","tag-salarii","tag-tensiuni","tag-ucraina"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/203546","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=203546"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/203546\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=203546"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=203546"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=203546"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}