\nContextul economic \u015fi financiar pe care \u00eel travers\u0103m este deosebit de dificil, fiind marcat de situa\u0163ii excep\u0163ionale precum: prelungirea pandemiei de Covid-19, disfunc\u0163ionalit\u0103\u0163ile \u00een lan\u0163urile de produc\u0163ie \u015fi distribu\u0163ie, majorarea pre\u0163urilor \u00een sectorul energetic \u015fi agresiunea militar\u0103 a Federa\u0163iei Ruse \u00eempotriva Ucrainei, cu implica\u0163ii profunde la nivel economic \u015fi social, care vor r\u0103m\u00e2ne de referin\u0163\u0103 pentru foarte mult timp.<\/p>\n
\n\u00cen pofida evolu\u0163iei situa\u0163iei pandemice, pe fondul unui amplu sprijin monetar \u015fi fiscal, economia global\u0103 a \u00eenregistrat o revenire \u00een cursul anului 2021, care a fost sus\u0163inut\u0103 de lansarea procesului de vaccinare, relaxarea treptat\u0103 a restric\u0163iilor \u015fi redeschiderea activit\u0103\u0163ilor din sectorul serviciilor. Viteza de redresare a fost, evident, inegal\u0103, influen\u0163at\u0103 de mai mul\u0163i factori, precum impactul diferit al blocajelor ap\u0103rute \u00een procesele de produc\u0163ie \u015fi \u00een lan\u0163urile de aprovizionare.<\/p>\n
\nTotodat\u0103, se poate remarca o \u00eencetinire a procesului privind cooperarea global\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 pandemia \u015fi tensiunile geopolitice au polarizat societ\u0103\u0163ile, iar eforturile statelor s-au concentrat \u00een special pe gestionarea crizelor.<\/p>\n
\nPe de alt\u0103 parte, pandemia a accelerat foarte mult unele tehnologii, cu progrese vizibile \u00een zone precum inteligen\u0163a artificial\u0103, domeniul medical sau cel genetic, sectorul verde \u015fi cel digital. Reglementarea corespunz\u0103toare a acestor evolu\u0163ii \u015fi implementarea de politici prin care s\u0103 se asigure dezvoltarea tehnologiilor reprezint\u0103 o provocare important\u0103, necesit\u00e2nd, \u00eentre altele, accesul la date de \u00eenalt\u0103 calitate legate de sustenabilitate, \u00eendep\u0103rtarea subiectivit\u0103\u0163ii, asigurarea transparen\u0163ei, un proces decizional puternic \u015fi o accelerare c\u0103tre o economie mai durabil\u0103. Cursul viitor al pandemiei r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare un factor de incertitudine, \u00eens\u0103 impredictibilitatea privind evolu\u0163ia economiei \u015fi a sistemului financiar global a fost amplificat\u0103 \u00een mod semnificativ de r\u0103zboiul Rusia-Ucraina.<\/p>\n
\nInvazia Ucrainei de c\u0103tre Rusia a creat obstacole noi \u00een parcursul spre redresarea economic\u0103 la nivel global \u015fi a amplificat riscuri de natur\u0103 geopolitic\u0103, care dup\u0103 mai bine de o lun\u0103 de conflict militar intens tind s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ridicate. Ca urmare a r\u0103zboiului din Ucraina, au fost impuse sanc\u0163iuni economice \u015fi financiare f\u0103r\u0103 precedent la adresa Federa\u0163iei Ruse (eliminarea din SWIFT a mai multor b\u0103nci ruse\u015fti \u015fi o serie de alte sanc\u0163iuni \u00eempotriva altora, \u00eenghe\u0163area unui nivel semnificativ al rezervelor valutare, embargouri privind exportul de \u00eenalt\u0103 tehnologie \u015f.a.), care au creat un nou val de provoc\u0103ri.<\/p>\n
\nCre\u015fterea pre\u0163urilor \u015fi amplificarea volatilit\u0103\u0163ii pentru anumite categorii de bunuri, cu prec\u0103dere pentru petrol \u015fi gaze, dar \u015fi restr\u00e2ngerea accesului la unele importuri de produse agricole pentru care Rusia \u015fi Ucraina asigurau o pondere important\u0103 a exporturilor la nivel global au generat o serie de \u015focuri \u00een ceea ce prive\u015fte oferta, mai ales pentru unele economii din spa\u0163iul european, \u00een ceea ce prive\u015fte lan\u0163urile de aprovizionare, pre\u0163urile m\u0103rfurilor \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, nivelul de \u00eencredere. \u00centre cele mai expuse state se num\u0103r\u0103 Moldova, Polonia \u015fi \u0162\u0103rile Baltice, av\u00e2nd \u00een vedere leg\u0103turile economice \u015fi geo-strategice, dar \u015fi istoria lor lung\u0103 de rela\u0163ii tensionate cu Rusia. Efectele de propagare ca urmare a conflictului dintre Rusia \u015fi Ucraina se r\u0103sp\u00e2ndesc la nivel mondial \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care majoritatea \u0163\u0103rilor \u00eenc\u0103 se confrunt\u0103 cu dificult\u0103\u0163i economice, financiare, fiscale \u015fi de natur\u0103 social\u0103, ca urmare a problemelor pe care le-au \u00eent\u00e2mpinat \u00een timpul pandemiei. Complexitatea situa\u0163iei este accentuat\u0103 de o serie de alte evolu\u0163ii, precum: transform\u0103rile induse de noile tehnologii, integrarea tehnologiei digitale \u00een multiple segmente ale societ\u0103\u0163ii, dezvoltarea modelor de afaceri, care modific\u0103 fundamental modul \u00een care se creeaz\u0103 plus-valoare, dar \u015fi schimb\u0103rile \u00een contextul geopolitic.<\/p>\n
\nRemarc\u0103m astfel faptul c\u0103 impactul situa\u0163iei actuale nu poate fi comparat cu cel al pandemiei. Spre deosebire de situa\u0163ia cu care ne-am confruntat \u00een plin\u0103 pandemie, care a necesitat m\u0103suri \u0163intite, menite a debloca \u00eenghe\u0163area temporar\u0103 a unor sectoare economice, contextul actual este diferit av\u00e2nd \u00een vedere evolu\u0163ia mediului macroeconomic, spa\u0163iul fiscal din ce \u00een ce mai limitat \u015fi schimb\u0103rile structurale care se produc la nivelul economiei, inclusiv ca urmare a pandemiei. Agresiunea militar\u0103 a Federa\u0163iei Ruse \u00eempotriva Ucrainei \u015fi intensificarea tensiunilor pe care le-a declan\u015fat genereaz\u0103 cre\u015fterea susceptibilit\u0103\u0163ii \u015fi o serie de incertitudini din perspectiv\u0103 economic\u0103, care ar putea conduce la derapaje ale procesului de redresare, determin\u00e2nd totodat\u0103 o volatilitate semnificativ\u0103 a pie\u0163elor financiare.<\/p>\n
\n\u00cen cazul Rom\u00e2niei, pe l\u00e2ng\u0103 vulnerabilit\u0103\u0163ile de natur\u0103 structural\u0103 ale economiei, \u00een actualul context trebuie gestionate corespunz\u0103tor poten\u0163ialele riscuri aferente persisten\u0163ei pandemiei \u015fi incertitudinilor privind dinamica procesului de redresare economic\u0103, cele generate de criza din sistemul energetic \u015fi de blocajele ap\u0103rute \u00een lan\u0163urile de aprovizionare \u015fi \u00een procesele de produc\u0163ie. Alte surse importante de riscuri \u015fi incertitudini vizeaz\u0103 aspecte precum: ascensiunea puternic\u0103 a infla\u0163iei, gradul de absorb\u0163ie a fondurilor europene, cre\u015fterea datoriei publice sau continuarea procesului de consolidare fiscal\u0103 \u00een vederea atingerii \u0163intei de deficit bugetar, conform reglement\u0103rilor europene, p\u00e2n\u0103 la finele anului 2024.<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte sectorul bancar rom\u00e2nesc, acesta \u00eenregistreaz\u0103 valori foarte sc\u0103zute ale expunerilor fa\u0163\u0103 de Ucraina sau Rusia, nicio banc\u0103 din Rom\u00e2nia neav\u00e2nd participa\u0163ii directe de capital cu origini \u00eentr-una din cele dou\u0103 \u0163\u0103ri.<\/p>\n
\nDe asemenea, expunerile institu\u0163iilor de credit sunt reduse \u00een ceea ce prive\u015fte contrapartidele av\u00e2nd \u0163ara de re\u015fedin\u0163\u0103 Rusia sau Ucraina, \u00een condi\u0163iile \u00een care nu exist\u0103 credite \u015fi avansuri \u00een sold acordate, iar depozitele atrase se ridic\u0103 la o valoare modic\u0103, de doar 17,9 milioane lei pentru Rusia \u015fi, respectiv, de 40,7 milioane lei pentru Ucraina (valorile exemplificate sunt aferente lunii decembrie 2021).<\/p>\n
\nPrin compara\u0163ie, conform datelor publicate de Autoritatea Bancar\u0103 European\u0103 la data de 1 aprilie 2022, b\u0103ncile din Fran\u0163a, Italia \u015fi Austria au raportat cel mai mare volum de expuneri fa\u0163\u0103 de contrapartidele av\u00e2nd \u0163ara de re\u015fedin\u0163\u0103 Rusia, iar b\u0103ncile din Austria, Fran\u0163a \u015fi Ungaria au avut cea mai mare expunere fa\u0163\u0103 de Ucraina.<\/p>\n
\nTotodat\u0103, indicatorii relevan\u0163i din perspectiva s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii financiare a sectorului bancar rom\u00e2nesc se situeaz\u0103 la valori adecvate, la un nivel comparabil sau chiar mai bun fa\u0163\u0103 de mediile europene eviden\u0163iate \u00een datele din tabloul de bord al Autorit\u0103\u0163ii Bancare Europene, asigur\u00e2nd astfel o rezilien\u0163\u0103 sporit\u0103 a sistemului bancar na\u0163ional la eventuale \u015focuri. Astfel, sectorul bancar rom\u00e2nesc prezint\u0103 o situa\u0163ie bun\u0103 a indicatorilor \u00een ceea ce prive\u015fte solvabilitatea, calitatea activelor \u015fi profitabilitatea.<\/p>\n
\nDin punct de vedere al solvabilit\u0103\u0163ii sunt de men\u0163ionat, pentru exemplificare, rata fondurilor proprii totale, care se situa \u00een Rom\u00e2nia la 22,26 la sut\u0103, comparativ cu o medie de 19,6 la sut\u0103 la nivelul statelor membre ale UE, \u00een luna decembrie 2021.<\/p>\n
\nDe asemenea, indicatorii relevan\u0163i pentru m\u0103surarea calit\u0103\u0163ii activelor s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it \u00een anul 2021. Astfel, \u00een Rom\u00e2nia, gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante se situa la 66,07 la sut\u0103, media la nivelul UE fiind 44,5 la sut\u0103 \u00een luna decembrie 2021, iar rata creditelor neperformante se situa la 3,34 la sut\u0103.<\/p>\n
\nMai mult, capacitatea sectorului bancar de a gestiona corespunz\u0103tor poten\u0163iale riscuri aferente unor \u015focuri la nivel macroeconomic de o intensitate medie spre ridicat\u0103 este indicat\u0103 \u015fi de rezultatele celor mai recente teste de stres privind lichiditatea \u015fi solvabilitatea.<\/p>\n
\nPentru consolidarea acestei capacit\u0103\u0163i, Comitetul Na\u0163ional pentru Supravegherea Macropruden\u0163ial\u0103 a hot\u0103r\u00e2t majorarea ratei amortizorului anticiclic de capital la 0,5% din octombrie 2022. \u00cen plus, cu scopul de a ac\u0163iona \u00eempotriva acumul\u0103rii unor vulnerabilit\u0103\u0163i pe un segment mai riscant al pie\u0163ei imobiliare, Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei a \u00een\u0103sprit limitele privind raportul dintre valoarea creditului \u015fi colateralul asociat (indicatorul Loan-to-Value sau LTV) cu 10 puncte procentuale (echivalent cu o cre\u015ftere a avansului de aceea\u015fi magnitudine), pentru creditele acordate persoanelor fizice aferente achizi\u0163iilor de imobile ce nu fac obiectul re\u015fedin\u0163ei proprii. Cu toate acestea, trebuie avute \u00een vedere \u00een continuare poten\u0163ialele riscuri \u015fi vulnerabilit\u0103\u0163i la adresa sectorului bancar \u015fi a stabilit\u0103\u0163ii financiare.<\/p>\n
\nUn rol important pentru promovarea stabilit\u0103\u0163ii financiare \u015fi a unor sisteme de plat\u0103 sigure \u015fi eficiente revine stimul\u0103rii ini\u0163iativelor privind cercetarea \u015fi dezvoltarea tehnologic\u0103.<\/p>\n
\nSistemul financiar trece prin transform\u0103ri importante \u00een contextul procesului de digitalizare care, pe de o parte, creeaz\u0103 premisele reducerii costurilor, cre\u015fterii eficien\u0163ei, a competitivit\u0103\u0163ii \u015fi a incluziunii financiare iar, pe de alt\u0103 parte, genereaz\u0103 riscuri, unele chiar semnificative, precum cele de natur\u0103 cibernetic\u0103. Furtul de date sau de informa\u0163ii (cu prec\u0103dere \u00een Europa central\u0103 \u015fi de est) \u015fi atacurile cibernetice (manifestate mai pregnant \u00een Europa de vest) sunt identificate \u00een contextul actual ca fiind unele dintre cele mai ridicate riscuri la nivel european.<\/p>\n
\nLu\u00e2nd \u00een considerare faptul c\u0103 tehnologia conduce la schimb\u0103ri profunde, iar ecosistemul de active digitale \u015fi pl\u0103\u0163i evolueaz\u0103 \u00eentr-un ritm rapid, trebuie evaluat impactul acestora asupra stabilit\u0103\u0163ii sistemului financiar, nu numai a\u015fa cum exist\u0103 el ast\u0103zi, ci \u015fi a\u015fa cum ar putea evolua \u00een viitor. De aceea, este important s\u0103 \u00een\u0163elegem progresele tehnologice \u015fi cerin\u0163ele consumatorilor care conduc la aceste evolu\u0163ii.<\/p>\n
\nPe de alt\u0103 parte, \u00een contextul r\u0103zboiului din Ucraina, perspectivele asupra cre\u015fterii economice din Rom\u00e2nia s-au redus, \u00een linie cu evolu\u0163ii similare pentru \u00eentreaga Uniune European\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t pe fondul prelungirii conflictului \u015fi al incertitudinilor care diminueaz\u0103 nivelul de \u00eencredere a companiilor \u015fi a persoanelor, este previzibil\u0103 o \u00eencetinire a cre\u015fterii economice \u00een perioada urm\u0103toare. Evolu\u0163ia economiei na\u0163ionale va depinde, \u00eentre altele, \u015fi de efectele acestui r\u0103zboi, cu toate consecin\u0163ele ce deriv\u0103 din acestea.<\/p>\n
\nEvenimentele recente indic\u0103 astfel necesitatea intensific\u0103rii eforturilor de tranzi\u0163ie c\u0103tre un model de cre\u015ftere economic\u0103 robust\u0103 \u015fi sustenabil\u0103.<\/p>\n
\nAv\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 spa\u0163iul fiscal pentru acordarea sprijinului financiar este unul limitat \u00eentruc\u00e2t deficitul bugetar este mare \u015fi dificil de finan\u0163at, mai ales pe un fond interna\u0163ional de cre\u015ftere a dob\u00e2nzilor, doi factori pot atenua semnificativ aceste evolu\u0163ii nefavorabile \u015fi alte poten\u0163iale \u015focuri care ar putea ap\u0103rea \u00een viitor<\/em>, put\u00e2nd genera considerabile efecte pozitive de antrenare pe termen mediu:<\/p>\n \n\u25ba fondurile europene alocate Rom\u00e2niei (inclusiv prin PNRR) sunt semnificative<\/em>. \u00cen compara\u0163ie european\u0103, Rom\u00e2nia a primit printre cele mai mari sume, astfel \u00eenc\u00e2t sunt \u015fanse rezonabile ca economia s\u0103 cunoasc\u0103 o reducere mai temperat\u0103 a ritmului de cre\u015ftere, concomitent cu implementarea de schimb\u0103ri structurale favorabile. Pentru exemplificare, suma total\u0103 alocat\u0103 Rom\u00e2niei prin PNRR, ce poate fi atras\u0103 \u00een termen de 5 ani, este de 29,18 mld. euro, fiind format\u0103 din granturi \u00een valoare de aprox. 14,24 mld. euro \u015fi \u00eemprumuturi \u00een valoare de aprox. 14,94 mld. euro. Situa\u0163ia actual\u0103 ar putea constitui un catalizator pentru utilizarea eficient\u0103 a fondurilor europene, inclusiv prin facilitatea de redresare \u015fi rezilien\u0163\u0103, care are poten\u0163ialul de a ajuta Rom\u00e2nia s\u0103 implementeze reforme structurale cu efecte pozitive din perspectiva dezvolt\u0103rii economice. Accelerarea absorb\u0163iei fondurilor alocate Rom\u00e2niei de c\u0103tre Uniunea European\u0103 constituie astfel un demers absolut necesar pentru crearea premiselor de cre\u015ftere economic\u0103 \u015fi trebuie s\u0103 reprezinte o prioritate \u00een conjunctura actual\u0103.<\/p>\n \n\u25ba r\u0103zboiul din Ucraina \u015fi efectele pandemiei au crescut \u015fansele reloc\u0103rii din str\u0103in\u0103tate, \u00een special din Asia, din Rusia \u015fi din Ucraina, \u00een Rom\u00e2nia a unor lan\u0163uri de produc\u0163ie.<\/em> Aceast\u0103 relocare ar putea contribui at\u00e2t la cre\u015fterea economic\u0103, c\u00e2t \u015fi la atenuarea unor dezechilibre externe, prin asigurarea la nivel intern a unor capacit\u0103\u0163i de produc\u0163ie care \u00een prezent fac obiectul importurilor. Astfel, \u0163ara noastr\u0103 ar putea deveni una dintre destina\u0163iile pentru atragerea investi\u0163iilor relocate din zonele de conflict ca urmare a r\u0103zboiului. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 \u00eens\u0103, Rom\u00e2nia va intra \u00een competi\u0163ie cu alte \u0163\u0103ri, precum Polonia sau Ungaria. Pentru a stimula atragerea investi\u0163iilor relocate, Rom\u00e2nia poate oferi, de exemplu, ajutoare de stat sau facilit\u0103\u0163i fiscale.<\/p>\n \nDe asemenea, cele dou\u0103 vulnerabilit\u0103\u0163i care se manifest\u0103 la nivelul Uniunii Europene, respectiv vulnerabilitatea privind asigurarea securit\u0103\u0163ii alimentare \u015fi vulnerabilitatea privind asigurarea securit\u0103\u0163ii energetice (\u00een condi\u0163iile \u00een care agresiunea militar\u0103 a Rusiei \u00eempotriva Ucrainei a perturbat semnificativ aceste pie\u0163e) ar putea fi gestionate mai bine \u00een Rom\u00e2nia comparativ cu majoritatea cov\u00e2r\u015fitoare a \u0163\u0103rilor din Uniunea European\u0103<\/em>, dac\u0103 s-ar \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i guvernan\u0163a pentru aceste domenii la nivel politic \u015fi administrativ.<\/p>\n \n\u00cen domeniul agroalimentar, r\u0103zboiul din Ucraina a creat mai mult\u0103 incertitudine cu privire la disponibilitatea viitoare a cerealelor \u015fi a produselor oleaginoase, la accesibilitatea acestora (din cauza pre\u0163urilor ridicate \u015fi a tendin\u0163elor infla\u0163ioniste) \u015fi a ad\u0103ugat un nou val de instabilitate pie\u0163elor deja tensionate. Rom\u00e2nia este printre principalii produc\u0103tori de cereale \u015fi oleaginoase din UE (25 la sut\u0103 din produc\u0163ia de porumb a UE, 34 la sut\u0103 la floarea soarelui, 14 la sut\u0103 la soia), iar aproximativ 50 la sut\u0103 din produc\u0163ie este v\u00e2ndut\u0103 la extern. Pentru exemplificare, potrivit datelor publicate de Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103, \u00een anul 2021 Rom\u00e2nia s-a situat pe primul loc \u00een UE la produc\u0163ia de porumb boabe \u015fi de floarea soarelui, iar la gr\u00e2u pe al patrulea loc la produc\u0163ia realizat\u0103 (dup\u0103 Fran\u0163a, Germania \u015fi Polonia). Rom\u00e2nia export\u0103 materie prim\u0103, av\u00e2nd valoare ad\u0103ugat\u0103 redus\u0103 \u015fi import\u0103 produse alimentare prelucrate, care au valoare ad\u0103ugat\u0103 mai ridicat\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t \u0163ara noastr\u0103 \u00eenregistreaz\u0103 un deficit comercial cu produse alimentare ridicat \u015fi \u00een cre\u015ftere, grevat cu prec\u0103dere de vulnerabilit\u0103\u0163ile privind bunurile de natur\u0103 alimentar\u0103 cu un grad mai \u00eenalt de prelucrare. Nivelul ridicat al importurilor de produse alimentare ar putea constitui o vulnerabilitate, cu poten\u0163ial sistemic. Criza determinat\u0103 de pandemia COVID-19 a scos \u00een eviden\u0163\u0103 o serie de aspecte semnificative pentru domeniul agroalimentar, precum: necesitatea asigur\u0103rii unui nivel adecvat al sustenabilit\u0103\u0163ii alimentare care este o parte integrant\u0103 a siguran\u0163ei alimentare, eficientizarea lan\u0163urilor de aprovizionare, respectiv a proceselor de produc\u0163ie \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, nevoia de digitalizare a proceselor de produc\u0163ie \u015fi de distribu\u0163ie.<\/p>\n \nAspecte precum cele men\u0163ionate anterior, dar \u015fi altele derivate din poten\u0163iale crize viitoare ar putea fi gestionate prin elaborarea unei strategii privind domeniul agroalimentar care s\u0103 aib\u0103 ca principal obiectiv implementarea unei politici industriale pentru sectorul alimentar \u015fi abordarea problemelor structurale din acest domeniu.<\/p>\n \nRom\u00e2nia are premisele necesare pentru a se pozi\u0163iona bine la nivel european av\u00e2nd \u00een vedere, pe de o parte, poten\u0163ialul agricol neprelucrat \u00een vederea ob\u0163inerii de produse finite \u015fi, pe de alt\u0103 parte, resursele financiare pe care le poate atrage prin intermediul fondurilor europene, inclusiv pentru dezvoltarea digitaliz\u0103rii sau a economiei verzi.<\/p>\n \n\u00cen ceea ce prive\u015fte sectorul energetic, Rom\u00e2nia are printre cele mai mici niveluri de dependen\u0163\u0103 de resursele energetice importate din Rusia \u015fi de\u0163ine un poten\u0163ial ridicat de a fi exportator net. Un rol important poate reveni canalului privind energia verde, fiind planificate proiecte de aproape 60 mld. euro p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2030, at\u00e2t \u00een sectorul public, c\u00e2t \u015fi \u00een cel privat. Acest lucru ar genera o structur\u0103 \u015fi mai diversificat\u0103 a surselor de energie, diminu\u00e2nd dependen\u0163a de conjunctura favorabil\u0103 sau nu a uneia dintre resursele energetice.<\/p>\n \nImpactul pandemiei \u015fi r\u0103zboiul din Ucraina au necesitat un r\u0103spuns masiv, substan\u0163ial \u015fi, \u00een anumite cazuri, f\u0103r\u0103 precedent, pentru abordarea efectelor economice \u015fi a celor sociale ale acestor fenomene excep\u0163ionale.<\/p>\n \nScopul principal pentru perioada care urmeaz\u0103 nu ar trebui s\u0103 fie revenirea la situa\u0163ia existent\u0103 p\u00e2n\u0103 la apari\u0163ia acestor crize, ci valorificarea ini\u0163iativelor care \u015fi-au dovedit eficien\u0163a pe termen scurt \u015fi dezvoltarea acestora \u00een obiective de politic\u0103 pe termen lung. Acest proces trebuie s\u0103 implice transform\u0103rile \u00een ceea ce prive\u015fte func\u0163ionarea economiei, mecanismele de finan\u0163are, furnizarea serviciilor publice \u015fi identificarea de solu\u0163ii pentru unele probleme structurale.<\/p>\n \nSpre exemplu, o ini\u0163iativ\u0103 foarte recent\u0103 \u00een contextul eforturilor de realizare a tranzi\u0163iei c\u0103tre o economie mai verde prin reducerea emisiilor poluante a constituit-o semnarea unui memorandum de \u00een\u0163elegere de c\u0103tre operatorii de sisteme de gaze naturale din Rom\u00e2nia, Ungaria, Polonia \u015fi Slovacia pentru dezvoltarea unui sector energetic prietenos cu mediul, respectiv a unei re\u0163ele de hidrogen \u00een regiune. \u00cen acest sens, la ini\u0163iativa p\u0103r\u0163ii rom\u00e2ne, patru operatori de transport \u015fi de sistem de gaze naturale din Europa Central\u0103, respectiv Transgaz din Rom\u00e2nia, FGSZ din Ungaria, Gaz-System din Polonia \u015fi, respectiv, Eustream din Slovacia au \u00eencheiat un parteneriat strategic av\u00e2nd ca scop cooperarea \u00een vederea identific\u0103rii posibilit\u0103\u0163ilor de decarbonizare privind opera\u0163iunile pe care ace\u015ftia le desf\u0103\u015foar\u0103, explor\u0103rii poten\u0163ialului de a transporta gaze verzi \u015fi CO2, dezvolt\u0103rii produc\u0163iei de hidrogen \u015fi a identific\u0103rii diferitelor industrii \u00een cadrul c\u0103rora poate fi utilizat hidrogenul.<\/p>\n \nPentru atingerea celor mai bune rezultate, o astfel de ini\u0163iativ\u0103 trebuie corelat\u0103 cu strategia energetic\u0103, cu cea privind dezvoltarea durabil\u0103 \u015fi cu realit\u0103\u0163ile economice.<\/p>\n \nLa nivelul UE, strategia privind hidrogenul vizeaz\u0103 transformarea \u00een realitate a acestui poten\u0163ial prin investi\u0163ii, creare de pia\u0163\u0103, reglementare, cercetare \u015fi inovare. Hidrogenul ar putea alimenta sectoare care nu pot fi electrificate, asigur\u00e2nd de asemenea stocarea pentru echilibrarea unor fluxurilor variabile ale energiei regenerabile. Potrivit Strategiei UE, prioritar\u0103 este extinderea produc\u0163iei de hidrogen regenerabil prin utilizarea energiei solare \u015fi a celei eoliene, \u00eens\u0103 pe termen scurt \u015fi mediu, pentru asigurarea unei pie\u0163e viabile \u015fi pentru reducerea emisiilor poluante sunt necesare alte forme de hidrogen cu un con\u0163inut redus de carbon. Inova\u0163ia \u015fi cercetarea devin, astfel, elemente esen\u0163iale pentru dezvoltarea surselor de energie.<\/p>\n \nGestionarea, \u00een continuare, a provoc\u0103rilor pe termen scurt, mediu \u015fi lung presupune implementarea unor reforme structurale, realizarea de investi\u0163ii, continuarea procesului de consolidare fiscal\u0103, un efort coordonat pentru dezvoltarea cercet\u0103rii \u015fi inov\u0103rii, identificarea de m\u0103suri pentru facilitarea tranzi\u0163iei verzi \u015fi a celei digitale \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, revizuirea cadrului de guvernan\u0163\u0103 axat\u0103 pe schimb\u0103ri fundamentale pentru asigurarea unei redres\u0103ri economice durabile. Rom\u00e2nia poate valorifica o serie de avantaje pe care le are spre deosebire de alte state, precum poten\u0163ialul agricol \u015fi cel energetic, sau posibilitatea de a atrage investi\u0163iile relocate, capacit\u0103\u0163i care ar fi dezvoltate printr-o utilizare eficient\u0103 a fondurilor europene.<\/p>\n \n\u00cen ceea ce prive\u015fte domeniul financiar, av\u00e2nd \u00een vedere amploarea problemelor cu care ne confrunt\u0103m \u00een contextul actual, precum: instabilitatea geopolitic\u0103, schimb\u0103rile structurale la nivelul economiei, cre\u015fterea infla\u0163iei, riscurile cibernetice \u015f.a., principala provocare o constituie protejarea \u015fi consolidarea unui sistem financiar puternic, competitiv \u015fi rezistent, care s\u0103 sus\u0163in\u0103 economia real\u0103, evit\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp volatilitatea.<\/p>\n \n\u00cen acest sens, o aten\u0163ie sporit\u0103 trebuie acordat\u0103 consolid\u0103rii rezilien\u0163ei infrastructurii pie\u0163elor financiare, dezvolt\u0103rii unor mecanisme eficiente de gestionare a riscurilor \u015fi a vulnerabilit\u0103\u0163ilor \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, a cooper\u0103rii \u015fi coordon\u0103rii politicilor la nivel paneuropean.<\/p>\n \nParafraz\u00e2nd cele spuse de Josep Borrell, \u015feful diploma\u0163iei europene, trebuie s\u0103 aspir\u0103m la tot ce este mai bun, dar s\u0103 ne men\u0163inem preg\u0103ti\u0163i pentru ce este mai r\u0103u.<\/em> Cred c\u0103 aceasta este esen\u0163a strategiei unei comunit\u0103\u0163i care \u0163inte\u015fte \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 dezvoltarea, dar \u015fi rezilien\u0163a. Acestea sunt probabil coordonatele cele mai importante pentru viitorul nostru.<\/p>\n \n \n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Contextul economic \u015fi financiar pe care \u00eel travers\u0103m este deosebit de dificil, fiind marcat de situa\u0163ii excep\u0163ionale precum: prelungirea pandemiei de Covid-19, disfunc\u0163ionalit\u0103\u0163ile \u00een lan\u0163urile de produc\u0163ie \u015fi distribu\u0163ie, majorarea pre\u0163urilor \u00een sectorul energetic \u015fi agresiunea militar\u0103 a Federa\u0163iei Ruse \u00eempotriva Ucrainei, cu implica\u0163ii profunde la nivel economic \u015fi social, care vor r\u0103m\u00e2ne de referin\u0163\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[8135,185,188,8337,44421,11371,7581],"class_list":["post-203311","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-badea","tag-bnr","tag-economie","tag-evolutie","tag-leonardo-badea","tag-redresare","tag-restructurare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/203311","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=203311"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/203311\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=203311"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=203311"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=203311"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n <\/p>\n