{"id":202803,"date":"2022-03-28T10:30:00","date_gmt":"2022-03-28T10:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=202803"},"modified":"2026-04-08T19:17:03","modified_gmt":"2026-04-08T19:17:03","slug":"o-sansa-de-200-de-miliarde-de-euro-este-pe-masa-romaniei-va-profita-de-ea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=202803","title":{"rendered":"O \u015fans\u0103 de 200 de miliarde de euro este pe masa Rom\u00e2niei. Va profita de ea?"},"content":{"rendered":"

\n\u00cen ultimii cinci ani \u00een Rom\u00e2nia nu s-a mai montat nicio turbin\u0103 eolian\u0103. \u00cen ultimii cinci ani produc\u0163ia de gaze a Rom\u00e2niei a sc\u0103zut cu 20%. \u00cen ultimii trei ani Rom\u00e2nia a devenit importator net de energie. \u00cen ultimul an, Rom\u00e2nia a pl\u0103tit pentru gazul rusesc un miliard de dolari, triplu fa\u0163\u0103 de 2020.<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen acest moment, gazul care zace degeaba \u00eengropat \u00een Marea Neagr\u0103 valoreaz\u0103 peste 200 de miliarde de euro. Acum, proiectele de energie verde care pot deveni realitate adun\u0103 10 miliarde de euro. Investitorii sunt alinia\u0163i. Dup\u0103 at\u00e2tea oportunit\u0103\u0163i pierdute, \u00ee\u015fi mai permite Rom\u00e2nia s\u0103 rateze \u00eenc\u0103 o \u015fans\u0103 istoric\u0103 \u00een energie?<\/strong><\/p>\n

\n\u201eNu este vorba despre c\u00e2t mai putem noi a\u015ftepta, OMV Petrom, ci despre c\u00e2t mai poate a\u015fteapta Rom\u00e2nia. Acum Rom\u00e2nia import\u0103 30% din necesarul de gaz, iar la finalul deceniului ar putea ajunge la 50%. \u015ei nu trebuie s\u0103 fie a\u015fa. Deci \u00eentrebarea real\u0103 este c\u00e2t mai a\u015fteapt\u0103 Rom\u00e2nia\u201c, a spus Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, \u00eentrebat\u0103 fiind dac\u0103 r\u0103bdarea OMV, grupul austriac care de\u0163ine pachetul de control din OMV Petrom, ajunge la final \u00een ceea ce prive\u015fte implicarea \u00een proiectul Neptun Deep din Marea Neagr\u0103.<\/span><\/p>\n

\nOMV Petrom este unicul produc\u0103tor local de petrol \u015fi gaze. Din 2008, compania al\u0103turi de americanii de la ExxonMobil au \u00eenceput dezvoltarea blocului Neptun Deep din Marea Neagr\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 2016 peste 1,5 miliarde de euro fiind investite \u00een opera\u0163iuni de explorare la mare ad\u00e2ncime. \u00cen 2018 \u00eens\u0103, statul rom\u00e2n a decis modificarea Legii Offshore, lucru care ulterior a dus la blocarea proiectului \u015fi exitul americanilor din Neptun Deep. \u201eDac\u0103 aveam Legea Offshore corect\u0103 \u00een 2018, Neptun Deep ar fi produs p\u00e2n\u0103 la finalul acestui an. Doar asta ne arat\u0103 c\u00e2t de important este s\u0103 avem legisla\u0163ia corect\u0103. Proiectul doar a\u015fteapt\u0103 legisla\u0163ia pentru a \u00eencepe dezvoltarea.\u201d<\/span><\/p>\n

\nTimingul este incredibil. Odat\u0103 cu invadarea Ucrainei de c\u0103tre Rusia, gazul a devenit un bun de lux, fiind zile \u00een care acesta s-a tranzac\u0163ionat la uluitorul pre\u0163 de 3.500 dolari pe mia de metri cubi. Doar pentru compara\u0163ie, pre\u0163ul de import al Rom\u00e2niei pentru gazul rusesc era \u00een decembrie, anul trecut, de circa 445 de dolari pe mia de metri cubi. Desigur, de la \u00eenceputul r\u0103zboiul, pre\u0163ul gazului a fluctuat \u00een func\u0163ie de presiunea din conductele de transport, dar la mijlocul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii trecute, la Bursa de la Viena, acolo unde este indexat\u0103 \u015fi produc\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 de gaz natural, pre\u0163ul era de circa 97 de euro pe MWh. La acest nivel de pre\u0163, rezervele de gaze din Marea Neagr\u0103, evaluate la 200 de miliarde de metri cubi, ar avea o valoare de pia\u0163\u0103 de peste 200 de miliarde de euro.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDin aceast\u0103 pung\u0103 de 200 de miliarde de metri cubi, care \u00eenseamn\u0103 consumul intern al Rom\u00e2niei timp de 16-17 ani, 80 de miliarde de metri cubi sunt \u00een blocul Neptun Deep, acolo unde operator va fi OMV Petrom, jum\u0103tate din produc\u0163ie urm\u00e2nd s\u0103 \u00eei revin\u0103 statului rom\u00e2n, prin Romgaz. La \u00eenceputul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii trecute, Romgaz a anun\u0163at pe Bursa de la Bucure\u015fti c\u0103 se \u00eendreapt\u0103 spre finalul tranzac\u0163iei cu gigantul Exxon privind achizi\u0163ia particip\u0103rii americanilor \u00een proiectul de gaze de la Marea Neagr\u0103. Valoarea tranzac\u0163iei este de 1,06 mld. dolari, iar Romgaz trebuie s\u0103 depun\u0103 o garan\u0163ie de 106 mil. dolari imediat. Conducerea Romgaz a men\u0163ionat c\u0103 finalizarea tranzac\u0163iei va avea loc \u00een trimestrul al doilea.<\/p>\n

\n\u201eNe ia 9-12 luni pentru decizia final\u0103 \u015fi apoi patru ani p\u00e2n\u0103 la primul gaz. Asta arat\u0103 c\u00e2t de mult conteaz\u0103 climatul investi\u0163ional. Astfel de proiecte dureaz\u0103 foarte mult\u201c, a mai spus Verchere. Potrivit primelor estim\u0103ri, lansarea proiectului ar putea genera \u00een prima faz\u0103 investi\u0163ii de 4 miliarde de euro.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\u201eRom\u00e2nia va avea gaze \u015fi din alte surse iarna viitoare, inclusiv din Marea Neagr\u0103. Exploatarea gazelor din Marea Neagr\u0103 a \u00eenceput deja, de c\u0103tre cei de la compania Black Sea Oil & Gas (proiectul din zona de mic\u0103 ad\u00e2ncime a M\u0103rii Negre). Se fac deja teste pentru a introduce prima molecul\u0103 de gaz \u00een sistemul na\u0163ional de transport. \u00cencep\u00e2nd de anul acesta vom avea un miliard de metri cubi de gaze \u00een plus. Cei de la Romgaz vor finaliza \u00een cel mai scurt timp preluarea perimetrului Neptun Deep, de la cei de la Exxon. Prin aceast\u0103 tranzac\u0163ie, cei de la Romgaz preiau \u015fi tehnologia \u015fi contractele aferente pentru \u00eenceperea lucr\u0103rilor, ca \u00een 2026 s\u0103 avem deja gaze naturale, pentru a fi folosite c\u00e2t mai mult \u00een Rom\u00e2nia\u201d, a anun\u0163at la r\u00e2ndul s\u0103u, pe Facebook, Virgil Popescu, ministrul energiei.<\/p>\n

\nAstfel, \u00een cinci ani de zile, Rom\u00e2nia promite s\u0103 fac\u0103 ce nu a reu\u015fit \u00een 30 de ani. Ce risc\u0103 dac\u0103 rateaz\u0103 \u015fi aceast\u0103 \u015fans\u0103? \u00cen mod ilogic, Rom\u00e2nia va alimenta conturile intermediarilor Gazprom, sabot\u00e2ndu-\u015fi con\u015ftient un statut unic la nivel european, acela de produc\u0103tor semnificativ de gaze naturale. Mai mult, \u00een contextul tranzi\u0163iei energetice, fenomen accelarat chiar de r\u0103zboiul de la grani\u0163\u0103, gazul va juca un rol cheie \u00een domenii precum hidrogenul sau producerea de energie electric\u0103 cu emisii reduse de carbon. Dac\u0103 alege din nou s\u0103 nu fac\u0103 nimic, produc\u0163ia de gaz natural a Rom\u00e2niei va continua s\u0103 scad\u0103. Doar \u00een ultimii cinci ani, Rom\u00e2nia a pierdut 20% din produc\u0163ia sa intern\u0103 de gaz natural, iar pentru anul acesta OMV Petrom deja a anun\u0163at c\u0103 va extrage cu 10% mai pu\u0163ine gaze. OMV Petrom asigur\u0103 jum\u0103tate din produc\u0163ia intern\u0103 de gaze naturale, a\u015fa c\u0103 impactul este major. Dar mai sunt \u015fi alte cifre care ar trebui s\u0103 scoat\u0103 din amor\u0163eal\u0103 o clas\u0103 politic\u0103 expert\u0103 \u00een documente strategice, dar nu \u00een proiecte concrete. Anul trecut, importurile de gaz ale Rom\u00e2niei, \u00een propor\u0163ie de peste 80% din Rusia, au fost de 3,7 miliarde de metri cubi, o cre\u015ftere \u00een volume de aproape 70%, dup\u0103 cum arat\u0103 calculele BM f\u0103cute pe baza datelor Autorit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale de Reglementare \u00een domeniul Energiei (ANRE). Mai departe, consumul intern de gaze a crescut cu circa 2%, p\u00e2n\u0103 la 12,2 miliarde de metri cubi, produc\u0163ia sc\u0103z\u00e2nd la 8,6 miliarde de metri cubi, un minim istoric raportat de Rom\u00e2nia. Problema este c\u0103 ascensiunea f\u0103cut\u0103 de importuri s-a suprapus peste scumpirea istoric\u0103 a gazului. Concluzia? Factura Rom\u00e2niei pentru gazul importat a ajuns la peste 1 miliard de dolari, aproape triplu fa\u0163\u0103 de nivelul din 2020 c\u00e2nd s-a achitat un pre\u0163 de 365 de milioane de dolari, potrivit calculelor BM. Iar dependen\u0163a energetic\u0103 nu se poate traduce dec\u00e2t \u00een pre\u0163uri tot mai mari \u015fi \u00een p\u00e2rghii firave de interven\u0163ie \u00een sprijinul consumatorilor.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n

\n\"\"\u201eNu este vorba despre c\u00e2t mai putem noi a\u015ftepta, OMV Petrom, ci despre c\u00e2t mai poate a\u015fteapta Rom\u00e2nia. Acum Rom\u00e2nia import\u0103 30% din necesarul de gaz, iar la finalul deceniului ar putea ajunge la 50%. \u015ei nu trebuie s\u0103 fie a\u015fa. A\u015fa c\u0103 \u00eentrebarea real\u0103 este c\u00e2t mai a\u015fteapt\u0103 Rom\u00e2nia.\u201c<\/strong><\/span><\/em><\/p>\n

\nChristina Verchere,CEO al OMV Petrom<\/strong><\/span><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n

\n\u201e\u015eocul costului energetic \u015fi puseul infla\u0163ionist \u00ee\u015fi pun, nemijlocit, amprenta asupra puterii de cump\u0103rare, ceea ce va sub\u0163ia o putere de cump\u0103rare deja fragil\u0103. Pe cale de consecin\u0163\u0103, consumul, vector primordial al cre\u015fterii economice, se mi\u015fc\u0103 pe o ghea\u0163\u0103 foarte sub\u0163ire \u00een 2022\u201d, spune Bogdan Nichi\u015foiu, rating manager, Coface Rom\u00e2nia, \u00eentr-un r\u0103spuns acordat publica\u0163iei noastre \u00een urma unei solicit\u0103ri privind consecin\u0163ele pe care le-ar putea avea asupra economiei cre\u015fterea barilului de petrol la 300 de dolari, dup\u0103 cum a amenin\u0163at recent un politician de la Kremlin. Potrivit lui lui Nichi\u015foiu, contribu\u0163ia \u201e\u015focului energetic\u201d \u00een alimentarea puseului infla\u0163ionist este deja material\u0103, iar un nivel at\u00e2t de ridicat al costului energiei nu ar face dec\u00e2t s\u0103 \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163easc\u0103 o situa\u0163ie deja \u00eengrijor\u0103toare. \u201eCred c\u0103 este rezonabil s\u0103 ne g\u00e2ndim la o \u00eencetinire a cre\u015fterii economice, nu a\u015f exclude deloc, \u00eentr-un cadru mai larg, scenariul stagfla\u0163iei\u201d, mai precizeaz\u0103 el. Dincolo de m\u0103surile punctuale de protec\u0163ie a consumatorilor, deciziile reale sunt \u00eentotdeauna cele \u00eendreptate spre corectarea dezechilibrelor din zona ofertei, iar aici Rom\u00e2nia are \u00eenc\u0103 resurse semnificative. \u201ePe termen lung (5-10 ani), trebuie s\u0103 \u0163intim indepeden\u0163a energetic\u0103 at\u00e2t la nivelul spa\u0163iului european \u2013 \u015fi aici nu putem dec\u00e2t s\u0103 aplaud\u0103m ini\u0163iative recente ale Comisiei Europene precum RePowerEU \u2013 c\u00e2t \u015fi la nivel intern. Astfel de schimb\u0103ri majore de paradigm\u0103 necesit\u0103 \u00eens\u0103 prezen\u0163a statului ca dirijor al acestor schimb\u0103ri profunde. Prin legisla\u0163ie, prin cadru fiscal, prin investi\u0163ii \u00een infrastructur\u0103 de transport, doar s\u0103 numim sumar c\u00e2\u0163iva astfel de vectori\u201d, subliniaz\u0103 reprezentantul Coface.<\/p>\n

\nUE import\u0103 90 % din consumul s\u0103u de gaze, aproximativ 45 % din importuri fiind din Rusia, acest procentaj fiind diferit de la un stat membru la altul. Importurile din Rusia reprezint\u0103, de asemenea, 25% din importurile de petrol \u015fi 45% din importurile de c\u0103rbune, arat\u0103 datele Comisiei Euro\u00adpene. \u00cen contextul marcat de r\u0103zboiul din Ucraina, CE a prezentat liniile generale ale unui plan, REPowerEU, menit s\u0103 diminueze drastic aceast\u0103 dependen\u0163\u0103 \u00een urm\u0103torii 10 ani, dar \u015fi s\u0103 atenueze pe termen scurt povara facturilor la energie, amplificat\u0103 de conflictul ruso-ucrainean. \u201eREPowerEU va \u00eencerca s\u0103 diversifice aprovizionarea cu gaze, s\u0103 accelereze intro-ducerea gazelor din surse regenerabile \u015fi s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 gazul pentru \u00eenc\u0103lzire \u015fi producerea de energie electric\u0103. Astfel, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului, cererea UE de gaz rusesc s-ar putea reduce cu dou\u0103 treimi\u201c, a anun\u0163at recent Comisia European\u0103. Dar acest context creeaz\u0103 \u015fanse pentru gazul rom\u00e2nesc, dac\u0103 este extras \u00een urm\u0103torii cinci ani. \u201eS\u0103 trecem c\u00e2t mai repede la surse regenerabile de energie! Sursele regenerabile de energie sunt ieftine, curate \u015fi poten\u0163ial nelimitate \u015fi, \u00een loc s\u0103 finan\u0163eze industria combustibililor fosili \u00een alt\u0103 parte, creeaz\u0103 locuri de munc\u0103 aici. R\u0103zboiul pe care \u00eel duce Putin \u00een Ucraina demonstreaz\u0103 urgen\u0163a acceler\u0103rii tranzi\u0163iei noastre c\u0103tre o energie curat\u0103\u201c, spunea recent Frans Timmermans, vicepre\u015fedintele executiv pentru Pactul verde european.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nEnergia verde este astfel, dup\u0103 gaz, al doilea segment energetic cu po\u0163ential enorm de dezvoltare pe care Rom\u00e2nia \u00eel are la \u00eendem\u00e2n\u0103 pentru a-\u015fi echilibra deficitul de produc\u0163ie \u015fi pentru a redeveni exportator de energie \u00een regiune. Ce arat\u0103 \u00eens\u0103 statisticile europene? Dac\u0103 \u00een 2016, Rom\u00e2nia avea 3.028 MW monta\u0163i \u00een energie eolian\u0103, anul trecut Rom\u00e2nia avea 3.029 MW montan\u0163i \u00een parcuri de mori de v\u00e2nt, pia\u0163a local\u0103 reu\u015find uimitoarea performan\u0163\u0103 de a nu face absolut nimic \u00een acest domeniu cheie \u00een ultimii cinci ani de zile. Pentru urm\u0103torii 5-10 ani \u00eens\u0103, oamenii din pia\u0163\u0103 spun c\u0103 poten\u0163ialul este enorm. Investitorii \u00een energia verde din cel de-al doilea val spun la unison c\u0103 bani sunt, Rom\u00e2nia este extrem de atractiv\u0103 prin profiturile pe care le poate \u00eentoarce, singurul lucru de care au nevoie fiind p\u0103strarea regulilor jocului \u00een timpul jocului. La fel ca la gazul natural, de altfel, acolo unde legisla\u0163ia a fost schimbat\u0103 tot peste noapte. \u00centr-un scenariu pesimist, dintre toate proiectele care se afl\u0103 acum \u00een dezvoltare, circa 38.000 MW \u00een eoliene \u015fi solare, \u00een urm\u0103toarea decad\u0103 Rom\u00e2nia ar putea acomoda circa 14.000 MW, echivalentul \u00een capacitate a 10 centrale de la Cernavod\u0103. Aceast\u0103 capacitate, la un factor mediu de func\u0163ionare de 25%, reprezint\u0103 circa 3.500 MW pe care Rom\u00e2nia se poate baza. \u00cen bani, cei 14.000 MW \u00eenseamn\u0103 investi\u0163ii de aproape 10 miliarde de euro.<\/p>\n

\n\"\"<\/a>\u201eRom\u00e2nia poate deveni un campion al produc\u0163iei de energie verde. Este un moment propice, am trecut de start \u015fi e momentul s\u0103 fructific\u0103m acest poten\u0163ial\u201c, a spus Iuliana P\u0103nescu, head of treasury \u00een cadrul Premier Energy, \u00een cadrul celei de-a 11-a edi\u0163ii a ZF Power Summit. \u201eUn investitor se va uita mereu la rata profitului. \u00cen continuare, de\u015fi sunt multe piedici, Rom\u00e2nia prezint\u0103 o rat\u0103 de rentabilitate foarte mare. De aceea vedem efervescen\u0163a investitorilor. De aceea e Rom\u00e2nia interesant\u0103. Aici se fac bani, de aceea vedem investitori. Poten\u0163ial exist\u0103, exist\u0103 un drive al autorit\u0103\u0163ilor. R\u0103m\u00e2ne s\u0103 vedem c\u00e2t va putea Rom\u00e2nia integra din aceste capacit\u0103\u0163i\u201c, a mai precizat reprezentanta Premier Energy. Potrivit unei centraliz\u0103ri f\u0103cute de grupul Monsson, cel mai puternic dezvoltator de proiecte de energie verde din Rom\u00e2nia, la acest moment sunt \u00een dezvoltare circa 38.000 MW \u00een proiecte verzi, eoliene \u015fi solare, care au cel pu\u0163in un aviz ob\u0163inut. Capacitatea este uria\u015f\u0103 rapotat\u0103 chiar \u00eentregul sistem energetic local, de circa 20.000 MW. \u201eNu banii sunt problema. Industria nu a stat s\u0103 primeasc\u0103 mereu mesaje din zona guvern\u0103rii, dar sunt a\u015ftept\u0103ri c\u0103 ne vom alinia cu ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la nivel european. Proiectele mari sunt deja \u00een dezvoltare de trei ani \u015fi sunt aproape de finish. \u00cen momentul de fa\u0163\u0103, \u00een jur de 38.000 MW sunt \u00een diverse stadii de dezvoltare, m\u0103 refer at\u00e2t la v\u00e2nt, fotovoltaic mare, c\u00e2t \u015fi partea de prosumatori. \u00cen cel mai pesimist scenariu, 14.000 MW din aceast\u0103 capacitate se vor monta \u00een urm\u0103torii 10 ani\u201c, a precizat Sebastian Enache, business development manager la Monsson-PLC. Potrivit acestuia, \u00een 2022 se vor monta circa 200-300 MW pe zona de energie solar\u0103, una dintre probleme fiind \u00eens\u0103 disponibilitatea redus\u0103 a for\u0163ei de munc\u0103. \u201eAvem nevoie \u00eentre 25.000 \u015fi 35.000 de angaja\u0163i p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. Nu vedem o problem\u0103 a dezvolt\u0103rii de proiecte, a finan\u0163\u0103rii proiectelor, ci pur \u015fi simplu faza de construc\u0163ie. Anul acesta, cel pu\u0163in 200-300 MW fotovoltaic se vor construi. \u00cen urm\u0103torii trei ani trebuie s\u0103 angaj\u0103m urgent 10.000 de oameni pentru instalare \u015fi montare\u201c, a mai precizat Enache.<\/p>\n

\n\u015ei \u00een cazul energiei verzi \u015fi la fel \u00een cazul gazului natural, investitori sunt, pentru prima dat\u0103 problema nu mai sunt banii. \u201eDe-a lungul anului trecut am avut discu\u0163ii cu peste 100 de investitori din absolut toate continentele, care v\u0103d \u00een Rom\u00e2nia un poten\u0163ial foarte mare de investi\u0163i, este foarte atractiv\u0103 pia\u0163a, \u00eens\u0103 p\u00e2n\u0103 a lua decizia de a investi se uit\u0103 la foarte multe aspecte. Nu este o problem\u0103 de bani, bani se g\u0103sesc peste tot\u201d, spune Radu Musta\u0163\u0103, sales director, Marsh Rom\u00e2nia, broker de asigur\u0103ri prezent la nivel global, care s-a lansat recent \u015fi \u00een activitatea de intermediere \u00eentre dezvoltatori de proiecte \u015fi finan\u0163atori. Iar cum banii sunt, temerea cea mai mare este statul, riscul politic.<\/p>\n

\n\u201eInvestitorii \u00eentotdeauna ridic\u0103 \u00eentreb\u0103ri legate de istoria recent\u0103, perioada 2012-2013 (anii de schimbare a schemei de sprijin pentru regenerabile). Nu am avut niciun investitor care s\u0103 nu arate cu degetul ce s-a \u00eent\u00e2mpat \u00een acea perioad\u0103. De ce am investi acum? Care e situa\u0163ia diferit\u0103 \u015fi de ce perspectivele sunt mai bune acum dec\u00e2t \u00een 2012? Facem munc\u0103 de convingere cu investitorii s\u0103 le ar\u0103t\u0103m c\u0103 exist\u0103 o strategie energetic\u0103, Planul Na\u0163ional Integrat \u00een domeniul Energiei \u015fi Schimb\u0103rilor Climatice (PNIESC), exist\u0103 ni\u015fte directive europene care ne ajut\u0103 s\u0103 ne implement\u0103m aceste proiecte \u015fi de-asta este un mediu investi\u0163ional mult mai favorabil acum\u201d.<\/p>\n

\nLa final, puterea este \u00een m\u00e2inile statului, pentru c\u0103 durata mare a investi\u0163iilor \u00een sectorul energetic le face dependente de stabilitate, de promisiuni pe termen lung. Iar \u00eentr-un domeniu ca energia, care a schimbat 10 mini\u015ftri \u00een ultimii 10 ani, este greu de crezut c\u0103 abordarea pe termen lung exist\u0103 cu adev\u0103rat, nu doar \u00een sutele de pagini de strategii pe care s-a pus praful. \u00centrebarea este dac\u0103 Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi mai poate permite s\u0103 rateze \u015fi aceast\u0103 \u015fans\u0103, \u00eenc\u0103 una. Peste 200 de miliarde de euro sunt pe mas\u0103.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen ultimii cinci ani \u00een Rom\u00e2nia nu s-a mai montat nicio turbin\u0103 eolian\u0103. \u00cen ultimii cinci ani produc\u0163ia de gaze a Rom\u00e2niei a sc\u0103zut cu 20%. \u00cen ultimii trei ani Rom\u00e2nia a devenit importator net de energie. \u00cen ultimul an, Rom\u00e2nia a pl\u0103tit pentru gazul rusesc un miliard de dolari, triplu fa\u0163\u0103 de 2020. \u00cen […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,698,531,512],"tags":[150,14703,8668,375,8803,17461,152,7659,13864],"class_list":["post-202803","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-cover-story","category-energie","category-revista-bm","tag-energie","tag-eoliene","tag-exxon-mobil","tag-gaze","tag-gaze-naturale","tag-marea-neagra","tag-omv-petrom","tag-petrom","tag-romgaz"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/202803","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=202803"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/202803\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":202826,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/202803\/revisions\/202826"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=202803"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=202803"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=202803"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}