Multe lucruri se vand si se cumpara pe lume, iar numele, adresa si telefonul dumneavoastra nu fac exceptie de pe lista marfurilor cu valoare. <\/SPAN>Exista destui manageri de firme romanesti care sunt pe punctul sa faca o criza de nervi de fiecare data cand vreun coleg bine intentionat aduce intamplator vorba despre beneficiile unei asigurari de viata. Si asta nu pentru ca respectivii s-ar crede cumva nemuritori, ci dintr-un motiv mult mai simplu. Cel putin o data pe luna, se intampla ca, exact atunci cand au mai multe pe cap si sunt mai obositi, sa sune telefonul mobil si la capatul celalalt sa fie un agent de asigurari cu o \u0084super-oferta\u0093. De fiecare data altul, cu care n-au mai stat niciodata de vorba. <\/SPAN><\/P> Cum incepe de obicei o astfel de poveste? Cu o discutie cu un agent de vanzari, caruia omul de afaceri ii lasa si numarul de telefon. Printr-o misterioasa \u0084scurgere de informatii\u0093, numarul nu ramane doar la respectivul agent, iar apoi \u0084victima\u0093 trebuie sa discute pe tema asigurarilor de viata cu ceva mai multi oameni decat ar avea chef. Iar daca scapa de telefoanele nedorite, se enerveaza in fata computerului cand trebuie sa stearga o multime de e-mail-uri nesolicitate cu cele mai neobisnuite oferte, de la Viagra la investitii in Caraibe. <\/SPAN><\/P> Expertii denumesc astfel de intamplari trafic de informatii confidentiale sau vanzare de date personale. Indiferent cum i-am spune, este vorba de un fenomen care prinde viteza in tarile dezvoltate, si care face primii sai pasi si in Romania. Se pare ca orice informatie oricat de banala are valoarea ei. Iar un nume si o adresa nu fac in nici un caz exceptie de la regula. Specialistii in marketing spun ca firmele pot sa faca presupuneri destul de exacte despre obiceiurile de consum ale unei persoane, pornind chiar si numai de la o simpla adresa, si sa-si promoveze produsele in consecinta. <\/SPAN><\/P> Cei care au patit-o deja ar intelege mai bine ce se intampla cu informatiile lor personale, daca in inbox-urile lor ar ajunge unul dintre e-mailurile care circula in ultimele luni pe Internetul romanesc. Este vorba de un mesaj spam, cu tenta comerciala, evident nesolicitat de catre destinatari. Care este, practic, oferta? In schimbul unei sume ce poate varia intre 100.000 si 500.000 de lei, cel care primeste mesajul este invitat sa cumpere un CD cu mii de adrese de e-mail romanesti reale, colectate prin diverse metode. <\/SPAN><\/P> \u0084In Romania, ca si in alte tari, au avut loc furturi de baze de date\u0093, este de parere Radu Ionescu, managing director la compania de marketing online Kinecto. \u0084Cum si studiile internationale o arata, de cele mai multe ori furturile de baze de date sunt efectuate intern, adica de angajati ai companiei care au acces la informatii.\u0093 <\/P> Conform datelor detinute de compania furnizoare de soft si solutii Softwin, atacurile informatice din exterior in scopul sustragerii de informatii sunt mai rare, cam 30% din total, spune Cosmin Mares, director de comunicare. \u0084Atacurile din exterior sunt mai rare pentru ca sunt mai usor de detectat, iar companiile se pot proteja cu solutii de securitate. Cele din interior pot fi mai greu detectate, iar urmarile sunt mult mai importante ca valoare\u0093, a mai spus Mares. <\/P> \u0084Probabil, cel mai frecvent mod prin care se fura informatii confidentiale in Romania este urmatorul: cand un angajat pleaca din companie, pleaca cu tot cu baza de date pe un CD\u0093, crede Catalin Patrasescu, asociat al companiei de consultanta IT SmartPoint. \u0084Daca traficantii de informatii personale il conving, de exemplu, pe un angajat al unui furnizor de Internet sa dea mai departe e-mailurile clientilor, acestuia ii este destul de simplu sa exporte baza de date pe un CD\u0093, este de acord Mihai Herescu, consultant IT pentru operatorul de plati online DotCommerce Romania. Insa \u0084oricum, informatii prea multe despre astfel de cazuri nu exista, pentru ca nimeni nu vrea sa dezvaluie asa ceva atunci cand i se intampla\u0093, adauga Patrasescu. <\/P> Intr-adevar, cel putin la nivel oficial, ultimii ani nu au adus nici o sesizare in privinta vreunei baze de date furate, a confirmat Liviu Nicolescu, specialist IT in antifrauda si securitatea retelelor la Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI). Singurele sesizari de pana acum apartin unor persoane care au reclamat ca datele lor personale au fost instrainate de anumiti operatori de recrutare de personal (site-uri de job-uri, unde se inscriu CV-uri). Insa este vorba de cazuri izolate, este de parere Nicolescu. <\/P>