\n
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/6126447\/20\/banda-tineri-manageri.jpg?width=534&height=31\")
<\/a><\/p>\nLa Bucuresti, in liga “sub 40” joaca ministrul dezvoltarii si
\nturismului Elena Udrea, ministrul invatamantului Daniel Funeriu si
\nministrul sanatatii Cseke Atilla, ceea ce procentual nu este prea
\nrau; gurile rele ar spune, totusi, ca sunt greu de separat dozele
\nde politic si de competenta care i-au propulsat la conducerea
\nministerelor. Oameni care ar putea innoi insa cu succes actualul
\nguvern, intens criticat acum in toata societatea romaneasca, sunt
\nSeptimiu Postelnicu, care a condus afacerile UniCredit Leasing in
\n13 tari, Marian Nastase, director financiar al grupului metalurgic
\nVimetco International, sau Cornelia Coman, care conduce ING
\nAsigurari de Viata si care a fost numita in acest an in consiliul
\nde management al ING. O viziune destinsa asupra lumii, cum este cea
\na sefului Bergenbier Mihai Ghyka sau gandirea strategica a unui
\n{erban Toader, senior partner la KPMG, ori chiar experienta in lumi
\nvirtuale a lui George Lemnaru, creatorul jocului cu o raspandire
\ninternationala eRepublik, ar putea sparge probabil imobilismul
\nadministratiei de stat. {i mai pot fi adaugate alte 494 de
\nargumente, adica atatia tineri cat a adunat BUSINESS Magazin in
\ncataloagele sale de-a lungul ultimilor cinci ani.<\/p>\n
Sigur ca o cariera in politica si in guvern inseamna mult mai
\nmulte decat simpla competenta profesionala sau abilitatea de a pune
\nin miscare o echipa. “Este adevarat ca noua elita de tineri
\nmanageri poate fi o pepiniera pentru viitoarea clasa politica, insa
\nii vad mai potriviti pentru functii de consilieri de ministri,
\nchiar de prim-ministru sau presedinte, decat pentru functii mai
\nmari – cu cat este mai inalt postul, cu atat competenta tehnica
\neste mai putin importanta si primeaza carisma personala. Drept
\nurmare, faptul ca sunt buni profesionisti nu va fi niciodata un
\nargument suficient pentru a-i promova pe acesti tineri in functii
\nfoarte inalte”, explica George Butunoiu, managing partner la
\ncompania de recrutare George Butunoiu Ltd.<\/p>\n
<\/p>\n
In opinia lui, tinerii manageri pregatiti in strainatate au
\ndevenit constienti de atuurile de care dispun, in primul rand de
\nimaginea de oameni tineri, care nu au prins regimul comunist si
\nsunt mai onesti decat cei mai in varsta. In plus, este vorba si de
\nexperienta: “Cei care au stat in strainatate o perioada mai mare de
\ntimp, cinci – zece ani, sunt mult mai rezonabili decat cei ce au
\nstat cateva luni si se intorc cu impresia ca nimic nu le mai ajunge
\nla nas. Tocmai de aceea, ei sunt mai pretabili pentru functii de
\nmiddle management decat pentru cele de top management”.<\/p>\n
Nu stim cat de rezonabili sunt tinerii manageri in negocierile
\npentru functii de top sau middle management in companii, dar la
\nintrebarea daca sunt tentati de o functie in administratia publica
\nsau in guvern, o majoritate covarsitoare au raspuns “nu”. Pentru ca
\nantreprenoriatul este mai tentant pentru George Lemnaru de la
\neRepublik sau din cauza “numarului mare de oameni dintr-o alta
\nepoca, pe care nu-i poti schimba”, dupa cum spune Adrian Florea,
\nmanaging partner la Trend Consult, sau pentru ca “ar insemna sa
\nfaci compromisuri mari si sa fii predispus sa te sune
\n<sponsori> la orice ora din zi si din noapte”, considera
\nBogdan Dancau, managing director – finance la Atrium European Real
\nEstate.<\/p>\n
Avem de-a face, asadar, cu o forma de respingere de catre tineri
\na politicii asa cum a fost ea inteleasa si facuta in Romania in
\ntimpul ultimilor 20 de ani de guvernari de dreapta sau de stanga.
\nBogdan Georgescu, managing partner la Colliers International, crede
\nca politica romaneasca este de fapt o forma de trafic de influenta:
\n“Romania nu are nevoie de politica, ci de oameni cinstiti si
\ncapabili sa ia masuri de redresare a vietii economice, sociale si
\nde organizare a statului si a societatii”.<\/p>\n
O figura aparte face Radu Lucianu, country manager al firmei de
\nconsultanta imobiliara CB Richard Ellis, care se declara atras de
\nportofoliul transporturilor sau al economiei: “Conditiile ar fi sa
\nam mana libera. Prima masura: as demite tot aparatul administrativ
\nsi i-as angaja dupa un examen de capacitate. Dupa aia m-as intoarce
\nla treburile mele”.<\/p>\n
——<\/p>\n
Catalogul “Tineri Manageri de Top”, editat de catre BUSINESS
\nMagazin, va aparea pe piata luni, 24 mai<\/u><\/p>\n
——<\/p>\n
<\/p>\n
“Tinerii manageri sunt mult mai competenti, pe domeniile lor,
\ndecat oamenii politici care decid soarta unui sector economic sau a
\nunei categorii sociale. Putini sunt atrasi de acest domeniu, pentru
\nca nu este mediul lor, cu care sunt obisnuiti”, apreciaza Madalina
\nDidea, managing partner al Hart HR Consulting. Madalina Didea
\nconsidera ca este vorba de diferentele de cultura organizationala
\nsi de alte politici de functionare. “Am avut cursuri si cu angajati
\ndin sistemul de stat si diferenta este uluitoare. Odata ce te-ai
\nformat si dezvoltat in mediul privat, este destul de greu sa faci
\ntrecerea in zona serviciilor publice si invers”, adauga Didea. “In
\nceea ce-i priveste pe absolventii facultatilor de rang inalt din
\nstrainatate, odata ce au intrat in contact cu un mediu social si
\ninstitutional mai civilizat, nimic nu-i mai atrage in Romania.”<\/p>\n
Acesta este cel mai rau lucru care i se poate intampla Romaniei,
\nsi politicienii ar trebui sa se teama de pierderea energiei
\npozitive si a elanurilor pe care un ins sub 40 de ani le poate
\naduce societatii. In anii de dupa caderea comunismului, dar si in
\nanii in care economia romaneasca s-a dezvoltat, perioada cu
\ninvestitii straine masive, tinerii s-au aflat la momentul potrivit
\nin locul potrivit pentru a prelua functii nu numai de conducere, ci
\nsi de interfata intre companiile care i-au angajat si societatea in
\ntransformare.<\/p>\n
Ca si in anii trecuti, tinerii manageri se grupeaza in zonele
\neconomiei pe care le agreeaza in mod natural – IT, comunicatii,
\nservicii; de remarcat in acest an sporirea numarului de directori
\nfinanciari prezentati in catalog – un semnal, poate, ca directorii
\ngenerali simt nevoia unei abordari mai dinamice, mai directe si mai
\ndeschise din partea CFO, adica a principalului partener intr-o
\nperioada de criza.<\/p>\n
Ne intoarcem astfel la subiectul principal al zilei, criza si
\nmodul cum autoritatile au actionat. Au actionat? Guvernul si
\npresedintele spun ca da: au redus fondul de salarii in aparatul
\nguvernamental cu un sfert si au scazut cu 15% pensiile. Sunt
\nacestea cele mai potrivite masuri?<\/p>\n
“Sunt cele mai bune masuri pe care le putea lua un lider slab.
\nRol benefic? Da, pentru ca intra banii de la FMI. Dar este doar un
\nefect pe termen scurt”, raspunde Adrian Florea, managing partner al
\ncompaniei de training Trend Consult. Florea subliniaza lipsa de
\ncomunicare dintre guvernanti si mediul de afaceri, comunicare care
\nar fi oferit idei si solutii mai potrivite decat taierile de
\nsalarii. “As intreba specialistii, m-as inconjura cu oameni mai
\npriceputi decat mine. E distractiv sa vedem discutiile despre cum
\nse poate reduce deficitul, ca si cum deficitul a erupt ca
\nvulcanul… Nu cred ca exista vreo companie in lumea de business in
\ncare actionarii, adica votantii, sa accepte un astfel de
\ncomportament din partea CEO, adica a presedintelui”,
\nspune Florea.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Radu Lucianu de la CB Richard Ellis crede ca masurile au fost
\nluate cu o intarziere de cel putin un an si ca reducerea salariilor
\nsi a pensiilor va afecta foarte mult economia din cauza scaderii
\nputerii de cumparare si a posibilitatilor de angajare a
\ncreditelor.<\/p>\n
Din nefericire, considera Vlad Sterescu, fost antreprenor, acum
\ndirectorul pentru Europa al firmei americane care i-a cumparat
\ncompania de call-center, acum se face ceva ce nu s-a facut in
\nultimii 10 ani: “Poate ca pana acum trebuia incurajat si mai mult
\nsectorul privat si in paralel descurajata cresterea aparatului de
\nstat, astfel incat bugetarii sa fie absorbiti treptat si natural de
\ndomeniul privat. Reconversia profesionala trebuia sa fie o
\nprioritate in toti acesti ani”.<\/p>\n
Incurajarea sectorului privat este de altfel tema care revine
\ncel mai des in discursul tinerilor manageri. Adrian Florea vorbeste
\nde incurajarea antreprenoriatului in randurile fostilor angajati la
\nstat, prin acordarea temporara de facilitati fiscale. Amalia
\nBuliga, CEO al Diverta, pomeneste de privatizarea institutiilor
\nunde statul este un slab manager. Mugur Dogariu, directorul
\nfilialei locale a companiei britanice PayPoint, se refera la
\nfacilitati fiscale in domeniile economice cheie, in productie si
\nservicii, precum si de incurajarea investitiilor straine directe,
\niar Bogdan Putinica, directorul producatorului de soft Enea
\nRomania, aminteste de incurajarea exporturilor si a companiilor ce
\nreinvestesc profitul si creeaza locuri de munca. “Practic, orice
\nfinantare este imposibil de obtinut si de garantat de catre IMM in
\nprimul an de viata, pentru ca toate bancile cer profit si vechime
\nde minim un bilant. Este un cerc vicios, imposibil de spart.”<\/p>\n
Cornelia Coman, directorul ING Asigurari de Viata, insista
\npentru o reforma reala a statului, prin eliminarea sau diminuarea
\ncoruptiei si a incompetentei din administratie, refacerea
\nresurselor de finantare a economiei si orientarea acestora catre
\nproiectele de infrastructura si catre imbunatatirea serviciilor
\npublice, procese care ar putea face mai mult bine decat adoptarea
\nde catre autoritati a unor masuri pozitive izolate, care in
\nconditiile actuale ar putea sa fie finantate doar din resurse
\nviitoare.<\/p>\n
\n <\/p>\n
<\/p>\n
Multi dintre managerii cu care am discutat considera ca firmele
\nse apropie, daca nu au ajuns deja, intr-o situatie critica, in al
\ndoilea an al crizei. “Rezervele acumulate in perioada de crestere
\neconomica s-au cam terminat. Cred ca urmeaza cel putin un an foarte
\ngreu pentru intreaga economie, timp in care vor rezista doar
\ncompaniile ce vor reusi sa isi creasca productivitatea muncii si
\neficienta costurilor”, e de parere Bogdan Georgescu, managing
\npartner al Colliers International. In context, ideea majorarii
\ntaxelor se dovedeste a fi extrem de nepopulara printre tinerii
\nmanageri: “Am incetini procesul de revenire din criza”, spune
\nBogdan Georgescu; “Ne-am putea confrunta cu un nou val de
\nfalimente” – Amalia Buliga; “Solutia este largirea bazei de
\nimpozitare si scoaterea la suprafata a economiei subterane.
\nMajorarea TVA ar genera cresterea preturilor si ar alimenta
\ninflatia, in timp ce cresterea cotei de impozit pe profit va pune o
\npresiune suplimentara asupra veniturilor populatiei”, adauga
\nCornelia Coman.<\/p>\n
Din exercitiul de imaginatie la care am recurs, adica schitarea
\nposibilitatii unui guvern al tinerilor manageri, este evident ca
\nacestia dispun atat de solutii practice de depasire a crizei, cat
\nmai ales de capacitatea, mai exact dezinvoltura de a le aplica;
\naceasta este poate cea mai mare deosebire intre politicieni si
\noamenii de afaceri. Daca fac ceva, primii sunt atenti la propriile
\ninterese, la efectele pe care masurile luate le pot avea asupra
\nevolutiei lor politice si asupra cercului lor de interese. In
\nschimb, un manager sau un intreprinzator care a simtit greutatile
\ninceperii unei afaceri, presiunea angajatilor si cea a
\nactionarilor, grijile extinderii sau presiunea unui potential esec
\nse va simti indemnat sa actioneze rapid, sa reziste si sa faca mai
\nputine concesii. {i mai ales sa fie creativ, asa cum e cel a carui
\ncariera depinde direct de banii pe care ii are pe mana si pe care e
\nobligat sa-i inmulteasca. n<\/p>\n
Au contribuit: Anca Arsene-Barbulescu, Ana Raduta, Iuliana
\nRoibu, Catalin Stefancu\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
De cinci ani de zile, BUSINESS Magazin prezinta tineri manageri si antreprenori in catalogul \u201eTineri manageri de top\u201c. Sunt 500 de oameni care ar putea primeni clasa politica actuala, aflata la limita superioara a incompetentei. Solutiile care pot scoate Romania din criza se afla in inteligenta si munca acestor tineri<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[202,182,9,5823,10911,12238],"class_list":["post-20267","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-cover-story","tag-criza","tag-guvern","tag-manageri","tag-solutii","tag-tineri-manageri-de-top"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20267","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20267"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20267\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40036,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20267\/revisions\/40036"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20267"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20267"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20267"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}