{"id":202658,"date":"2022-03-22T12:12:00","date_gmt":"2022-03-22T12:12:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=202658"},"modified":"2022-03-22T12:12:00","modified_gmt":"2022-03-22T12:12:00","slug":"care-este-raspunsul-la-una-dintre-cele-mai-importante-intrebari-ale-romanilor-vom-mai-avea-ce-pune-pe-masa-cu-razboiul-la-granita","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=202658","title":{"rendered":"Care este r\u0103spunsul la una dintre cele mai importante \u00eentreb\u0103ri ale rom\u00e2nilor: vom mai avea ce pune pe mas\u0103 cu r\u0103zboiul la grani\u0163\u0103?"},"content":{"rendered":"

\nSpectrul unei posibile crize alimentare pe fondul dezastrului provocat de ru\u015fi \u00een Ucraina, \u0163ar\u0103 cu importan\u0163\u0103 strategic\u0103 \u00een fluxurile de hran\u0103 globale, dar mai ales frica de scumpiri accelerate, i-a \u00eenghesuit pe rom\u00e2ni \u00een magazine, f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi stocuri de alimente pentru luni de zile. Paradoxal, chiar acest comportament duce la scumpiri. Business MAGAZIN a \u00eencercat \u00eens\u0103 s\u0103 livreze un r\u0103spuns bazat pe cifre la o \u00eentrebare cu un impact emo\u0163ional puternic: vom mai avea ce pune pe mas\u0103 sau \u00een rani\u0163\u0103 cu r\u0103zboiul la grani\u0163\u0103?<\/strong><\/p>\n

\nCerealele, uleiul de floarea-soarelui, carnea de pas\u0103re \u015fi ou\u0103le sunt cele mai importante produse din industria agroalimentar\u0103, al\u0103turi de zah\u0103r, carnea de porc, legumele \u015fi fructele, ultimele av\u00e2nd un poten\u0163ial de dezvoltare imens, dar nu \u015fi resurse pe m\u0103sur\u0103. \u00cen contextul conflictului armat de la grani\u0163a cu Rom\u00e2nia, \u00eentrebarea ce a ap\u0103rut recent pe buzele multora este: ce ulei mai punem pe mas\u0103 dac\u0103 Ucraina, cel mai mare produc\u0103tor de floarea-soarelui din lume (28% din produc\u0163ie), nu va mai putea planta \u00een acest an?<\/p>\n

\n\u201e\u00cen ceea ce prive\u015fte uleiul din semin\u0163e de floarea-soarelui, despre care s-a vorbit foarte mult \u00een ultima vreme, datele statistice arat\u0103 un export net de peste 100 de milioane de euro, care sunt balan\u0163a unui export de 150 milioane de euro \u015fi a unui import de 45 de milioane de euro. Valorile, at\u00e2t pentru importuri, c\u00e2t \u015fi pentru exporturi, au oscilat \u00een timp, \u00eens\u0103 balan\u0163a exporturilor nete a fost pozitiv\u0103 \u015fi semnificativ\u0103 \u00een valoare \u00een ultimii zece ani\u201d, spune Bogdan Belciu, unul dintre cei mai cunoscu\u0163i consultan\u0163i de pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi cofondator al companiei de consultan\u0163\u0103 Valorem Business Advisors. Uleiul de semin\u0163e de floarea-soarelui este principalul bun alimentar exportat de Rom\u00e2nia \u00een Uniunea European\u0103, \u00een valoare de 126 de milioane de euro \u00een primele 11 luni din 2021, conform datelor de la INS.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nMai mult, Rom\u00e2nia este cel mai mare produc\u0103tor de floarea-soarelui din UE cu o produc\u0163ie de 3 milioane de tone \u00een anul agricol 2020-2021. Panica din Rom\u00e2nia a \u00eenceput dup\u0103 ce \u00een \u0163\u0103ri precum Spania sau Turcia, care depind \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 important\u0103 de uleiul de floarea-soarelui din Ucraina oamenii au cump\u0103rat \u00een cantit\u0103\u0163i mari \u015fi, \u00een Spania, de exemplu, unele lan\u0163uri de supermarketuri au dat cu ra\u0163ia. Astfel, Asocia\u0163ia Marilor Re\u0163ele Comerciale din Rom\u00e2nia a anun\u0163at recent c\u0103 se constat\u0103 o cre\u015ftere a cererii pentru unele produse alimentare de baz\u0103 neperisabile, comparativ cu perioade anterioare. Ei au afirmat c\u0103 asigur\u0103 o aprovizionare echilibrat\u0103 pentru a evita risipa alimentar\u0103 \u015fi au men\u0163ionat c\u0103 magazinele pot lua m\u0103suri punctuale \u015fi temporare de limitare a cantit\u0103\u0163ii comercializate pentru anumite produse, \u00een scopul descuraj\u0103rii speculei precum \u015fi asigur\u0103rii aprovizion\u0103rii \u00eentregii popula\u0163ii. \u201eCre\u015fterea galopant\u0103 a pre\u0163urilor, pe fondul unei infla\u0163ii care nu d\u0103 semne de temperare \u015fi a unor cazuri de \u00abmaximizare oportunist\u0103 a profiturilor\u00bb \u00een acest context, sunt factori agravan\u0163i. Este cert \u00eens\u0103 c\u0103 ra\u0163iunea ar trebui s\u0103 ne spun\u0103 c\u0103 \u015fi \u00een cazurile \u00een care o cre\u015ftere a pre\u0163urilor este iminent\u0103, din diverse motive nu putem cump\u0103r\u0103 suficient de mult din niciun produs, astfel \u00eenc\u00e2t beneficiile unei suprastoc\u0103ri sunt limitate. Pentru anumite categorii sociale \u00eens\u0103, orice economie de bani, \u00een condi\u0163iile \u00een care puterea de cump\u0103rare continu\u0103 s\u0103 se erodeze vizibil, nu poate fi ignorat\u0103. Dup\u0103 p\u0103rerea mea, aceste situa\u0163ii sunt un semnal de alarm\u0103 care indic\u0103 un risc semnificativ de sc\u0103dere a consumului\u201d, a men\u0163ionat Belciu.<\/p>\n

\nTotodat\u0103, mari produc\u0103tori \u2013 Bunge, Expur, Prutul, Global Grain International \u2013 au afirmat c\u0103 pot asigura consumul, iar datele statistice arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia produce uleiuri comestibile cu 60% mai mult dec\u00e2t consum\u0103. \u201eCifra de afaceri a principalelor companii din sectorul de produc\u0163ie a uleiului rafinat este semnificativ\u0103, primele cinci companii gener\u00e2nd circa 900 de milioane de euro \u00een 2020\u201d, subliniaz\u0103 Belciu. De men\u0163ionat este c\u0103 Rom\u00e2nia a \u015fi importat ulei din semin\u0163e de floarea soarelui \u00een primele 11 luni din 2021 \u00een valoare de 33 de milioane de euro, dar Bogdan Belciu explic\u0103 faptul c\u0103 \u00een orice categorie \u2013 chiar \u015fi la cele unde Rom\u00e2nia este net exportator \u2013 exist\u0103 un anumit procent de importuri. \u201eDac\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte uleiul de floarea soarelui, Rom\u00e2nia este \u00eentr-o pozi\u0163ie favorabil\u0103, situa\u0163ia este diferit\u0103 la alte categorii de produse: zah\u0103r, legume \u015fi fructe \u015fi carne de porc, unde produc\u0163ia acoper\u0103 \u00eentre 35% \u015fi 70% din consum\u201d, a men\u0163ionat Bogdan Belciu.<\/p>\n

\n

\n\"\"Dac\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte uleiul de floarea soarelui, Rom\u00e2nia este \u00eentr-o pozi\u0163ie favorabil\u0103, situa\u0163ia este diferit\u0103 la alte categorii de produse: zah\u0103r, legume \u015fi fructe \u015fi carne de porc, unde produc\u0163ia acoper\u0103 \u00eentre 35% \u015fi 70% din consum.<\/strong><\/span>
\nBogdan Belciu, cofondator al companiei de consultan\u0163\u0103 Valorem Business Advisors<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\n\u00cen pia\u0163a zah\u0103rului situa\u0163ia defavorabil\u0103 s-a accentuat \u00een ultimii ani, dup\u0103 ce fabric\u0103 dup\u0103 fabric\u0103 au scos utilajele din priz\u0103 \u015fi au disponibilizat salaria\u0163ii, pe motiv c\u0103 activitatea nu a mai fost rentabil\u0103 dup\u0103 liberalizarea pie\u0163ei \u015fi eliminarea cotelor de zah\u0103r \u00eencep\u00e2nd din 2017 \u015fi din cauza costurilor ridicate cu produc\u0163ia. Astfel, Rom\u00e2nia mai are dou\u0103 fabrici de zah\u0103r fa\u0163\u0103 de peste 30 \u00een urm\u0103 cu trei decenii \u015fi acum import\u0103 de dou\u0103 ori mai mult zah\u0103r dec\u00e2t produce. Anul acesta grupul francez Tereos de la Ludu\u015f, jude\u0163ul Mure\u015f, care producea aproximativ 65.000 de tone de zah\u0103r \u00een fiecare an, a anun\u0163at \u00eenchiderea fabricii. \u00cen contextul \u00eenchiderii, peste 150 de persoane r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 loc de munc\u0103 \u015fi peste 300 de cultivatori de sfecl\u0103 de zah\u0103r f\u0103r\u0103 contracte. \u00cen prezent, Rom\u00e2nia nu mai are nicio fabric\u0103 de zah\u0103r cu capital rom\u00e2nesc, ci doar dou\u0103 fabrici ale grupul austriac Agrana, produc\u0103torul brandurilor M\u0103rg\u0103ritar \u015fi Coroni\u0163a. Fabricile sale se afl\u0103 \u00een Roman, jude\u0163ul Neam\u0163 \u015fi \u00een Buz\u0103u, jude\u0163ul Buz\u0103u. Astfel c\u0103 \u00een primele 11 luni din 2021 Rom\u00e2nia a pl\u0103tit circa 100 de milioane de euro s\u0103 importe 212.000 de tone de zah\u0103r din sfecl\u0103 de zah\u0103r \u015fi trestie de zah\u0103r, de dou\u0103 ori mai mult dec\u00e2t produce, conform datelor de la INS. Comparativ, Rom\u00e2nia a exportat zah\u0103r de numai 13 milioane de euro, de 7,6 ori mai pu\u0163in. \u201eMotivul produc\u0163iei mici \u00een cazul zah\u0103rului este sc\u0103derea semnificativ\u0103 a sfeclei de zah\u0103r, coroborat\u0103 cu pre\u0163ul mai mic de procesare pentru zah\u0103rul produs din alte materii prime (de exemplu, trestie de zah\u0103r \u2013 n.red)\u201d, a explicat Belciu. Produc\u0163ia de sfecl\u0103 de zah\u0103r a sc\u0103zut din 1990 \u00eencoace de aproape cinci ori, de la 3,27 milioane de tone la 682.000 tone \u00een 2020, arat\u0103 datele de la INS. Spre compara\u0163ie, Rom\u00e2nia producea imediat dup\u0103 Revolu\u0163ie la fel de mult\u0103 sfecl\u0103 de zah\u0103r cum produce Rusia \u00een prezent, aceast\u0103 \u0163ar\u0103 fiind \u015fi cel mai mare produc\u0103tor din lume, iar Rom\u00e2nia situ\u00e2ndu-se \u00een 2020 pe locul 31 la nivel mondial, potrivit FAO, Organiza\u0163ia pentru Alimente \u015fi Agricultur\u0103 din cadrul ONU. Cu toate acestea, mai exist\u0103 un lic\u0103r de speran\u0163\u0103 \u00een pia\u0163a zah\u0103rului, pentru c\u0103 Best Achizi\u0163ii, companie care a cump\u0103rat 60% din tot ce a \u00eensemnat fabrica de zah\u0103r Bod \u2013 terenuri, locuin\u0163e pentru angaja\u0163i, dispensar \u2013 a anun\u0163at recent c\u0103 va redeschide unitatea de produc\u0163ie din jude\u0163ul Bra\u015fov, \u00eenchis\u0103 \u00een urm\u0103 cu trei ani. Procesarea \u00een fabric\u0103 ar urma s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00een acest an, realiz\u00e2nd o produc\u0163ie de 28.000 de tone de zah\u0103r, potrivit reprezentan\u0163ilor firmei.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201e\u00cen cazul c\u0103rnii de porc, motivul sc\u0103derii produc\u0163iei este pesta porcin\u0103 african\u0103, unde Rom\u00e2nia este printre \u0163\u0103rile cele mai afectate din Europa\u201d, sus\u0163ine Bogdan Belciu. Virusul pestei porcine a intrat \u00een Rom\u00e2nia \u00een 2017, iar e\u015fecul autorit\u0103\u0163ilor de a g\u00e2ndi \u015fi a aplica o strategie clar\u0103 \u00een eradicarea bolii, a dus la uciderea a sute de mii de animale \u015fi efectivele s-au redus dramatic. Ioan Lado\u015fi, pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Produc\u0103torilor de Carne de Porc din Rom\u00e2nia, spunea recent c\u0103 \u00een 2021, num\u0103rul porcilor sacrifica\u0163i \u00een abatoarele din Rom\u00e2nia din produc\u0163ia intern\u0103 a fost de 3,2 milioane de capete, fa\u0163\u0103 de 4,2 milioane de capete \u00een 2016, de\u015fi consumul s-a men\u0163inut la acela\u015fi nivel, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 importurile vor cre\u015fte semnificativ la nivelul \u00eentregului an. \u00cen primele 11 luni din 2021, cel mai importat aliment de c\u0103tre Rom\u00e2nia a fost carnea de porc, de aproape 300.000 de tone, \u00een valoare de peste jum\u0103tate de miliard de euro, conform datelor de la INS. Astfel, Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi acoper\u0103 din produc\u0163ia intern\u0103 mai pu\u0163in de 30% din consum.<\/p>\n

\n

\nEste cert ca ra\u0163iunea ar trebui s\u0103 ne spun\u0103 c\u0103 \u015fi \u00een cazurile \u00een care o cre\u015ftere a pre\u0163urilor este iminent\u0103, din diverse motive nu putem cump\u0103r\u0103 suficient de mult din niciun produs, astfel \u00eenc\u00e2t beneficiile unei suprastoc\u0103ri sunt limitate. Pentru anumite categorii sociale \u00eens\u0103, orice economie de bani, \u00een condi\u0163iile \u00een care puterea de cump\u0103rare continu\u0103 s\u0103 se erodeze vizibil, nu poate fi ignorat\u0103. Dup\u0103 p\u0103rerea mea, aceste situa\u0163ii sunt un semnal de alarm\u0103 care indic\u0103 un risc semnificativ de sc\u0103dere a consumului.<\/strong><\/span><\/em>
\nBogdan Belciu, cofondator al companiei de consultan\u0163\u0103 Valorem Business Advisors<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\nCresc\u0103torii de bovine \u015fi porcine sus\u0163in c\u0103 ei sunt cei mai vitregi\u0163i, pentru c\u0103 din cauza costurilor mari cu produc\u0163ia lucreaz\u0103 \u00een pierdere, iar lipsa de implicare a statului \u00een zootehnie ar putea duce la \u00eenchiderea multor ferme \u015fi, implicit, la explozia importurilor de carne. Mai mult, este interesant faptul c\u0103 Rom\u00e2nia import\u0103 o cantitate dubl\u0103 de carne de bovine congelat\u0103 fa\u0163\u0103 de cantitatea de carne de bovine proasp\u0103t\u0103, conform datelor de la INS. \u201eImport\u0103m mult\u0103 carne de porcine \u015fi de bovine, pentru c\u0103 nu avem suficient\u0103 carne \u00een \u0163ar\u0103. Dac\u0103 producem tot \u00een aceste condi\u0163ii mult timp, adic\u0103 s\u0103 cre\u015ftem un purcel cu 50 de euro \u015fi \u00eel vindem pe burs\u0103 cu 24-25 de euro, vom lichida fermele, pentru c\u0103 zootehnia nu poate func\u0163iona cu pierderi de la o zi la alta\u201d, spune Dimitrie Musc\u0103, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici, care cultiv\u0103 cereale \u015fi cre\u015fte c\u00e2teva mii de bovine \u015fi porcine.<\/p>\n

\nAntreprenorul precizeaz\u0103 c\u0103 pre\u0163ul cerealelor \u2013 gr\u00e2u \u015fi porumb \u2013 este \u00een prezent dublu fa\u0163\u0103 de acum un an, \u00eens\u0103 pre\u0163ul de v\u00e2nzare al carcasei de porc a r\u0103mas aproape neschimbat, \u00een jurul valorii de 8 lei\/kg. Astfel, pentru a cre\u015fte un porc de 100 kg, costul de produc\u0163ie este mai mare cu 150 \u2013 200 de lei dec\u00e2t pre\u0163ul de v\u00e2nzare, subliniaz\u0103 el. \u00cen data de 15 martie, Bursa paneuropean\u0103 EuroNext de la Paris se \u00eenchisese cu pre\u0163ul rapi\u0163ei la valoarea de 902,5 euro\/ton\u0103, apropiindu-se de pre\u0163ul de v\u00e2nzare al unor ma\u015fini second hand (care c\u00e2nt\u0103re\u015fte 2-3 tone). Pre\u0163ul a crescut cu peste 30% \u00een doar o lun\u0103 din cauza r\u0103zboiului din Ucraina \u015fi cu aproape 60% fa\u0163\u0103 de acum \u015fase luni.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte gr\u00e2ul, pre\u0163ul acestuia a ajuns la 386 euro\/ton\u0103, av\u00e2nd un avans de 44% comparativ cu patru s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een urm\u0103 \u015fi, merg\u00e2nd mai \u00een spate, este dublu fa\u0163\u0103 de acum trei ani, conform datelor EuroNext. Pre\u0163ul porumbului, de asemenea, a crescut cu aproape 40% \u00een doar o lun\u0103 \u015fi s-a situat la nivelul de 346 de euro\/ton\u0103, dar nivelul maxim atins de la izbucnirea conflictului a fost de 368,5 de euro\/ton\u0103. \u201ePe l\u00e2ng\u0103 costurile mari cu produc\u0163ia, st\u0103m cu sabia deasupra capului, c\u0103ci vedem c\u0103 \u00een prezent peste 280.000 de porci sunt afecta\u0163i de pest\u0103 porcin\u0103 \u015fi de cinci ani nimeni nu ia m\u0103suri concrete s\u0103 sc\u0103p\u0103m de ea. Statul este un criminal care nu se implic\u0103 \u015fi, cel pu\u0163in la carnea de porc, o s\u0103 ajungem s\u0103 import\u0103m 100% din cantitatea consumat\u0103, pentru c\u0103 noi nu avem dec\u00e2t s\u0103 \u00eenchidem fermele c\u00e2nd vedem c\u0103 pe tovar\u0103\u015ful stat nu-l intereseaz\u0103 situa\u0163ia\u201d, a mai spus Musc\u0103. <\/p>\n

\n\"\"<\/strong><\/span><\/em>Rom\u00e2nia a avut \u00een 2020 un efectiv de 3,7 milioane de capete, iar produc\u0163ia de carne de porc a fost de circa 390.000 de tone, la un consum mediu de 38 kg\/cap de locuitor, arat\u0103 datele de la INS. Peste 1,3 milioane de porci sunt crescu\u0163i anual \u00een Rom\u00e2nia de grupul chinez Smithfield, China fiind recunoscut\u0103, de altfel, ca cel mai mare produc\u0103tor de carne de porc la nivel mondial. Principala \u0163ar\u0103 din care Rom\u00e2nia import\u0103 carne este Germania, iar \u00een perioada ianuarie \u2013 octombrie 2021 cantitatea importat\u0103 a fost de aproape 100.000 de tone \u00een valoare de 168 de milioane de euro, potrivit datelor de la INS.<\/p>\n

\n

\nImport\u0103m mult\u0103 carne de porcine \u015fi de bovine, pentru c\u0103 nu avem suficient\u0103 carne \u00een \u0163ar\u0103. Dac\u0103 producem tot \u00een aceste condi\u0163ii mult timp, adic\u0103 s\u0103 cre\u015ftem un purcel cu 50 de euro \u015fi \u00eel vindem pe Burs\u0103 cu 24-25 de euro, vom lichida fermele, pentru c\u0103 zootehnia nu poate func\u0163iona cu pierderi de la o zi la alta.<\/strong><\/span><\/em>
\nDimitrie Musc\u0103, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\nCel mai mare importator de carne din 2021 a fost retailerul german Kaufland Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103 reprezentan\u0163ii INS nu au precizat cantitatea din motive de confiden\u0163ialitate. Pe urm\u0103toarele pozi\u0163ii se situeaz\u0103 Recuno\u015ftin\u0163a Prodcom Impex, companie ce face parte din grupul Cris-Tim, \u015fi retailerul Metro Cash & Carry Rom\u00e2nia. \u201eLacuna pentru legume \u015fi fructe este fragmentarea produc\u0163iei \u015fi lipsa unui mecanism eficient de colectare a acesteia\u201d, sus\u0163ine Bogdan Belciu. Astfel c\u0103, de\u015fi Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een primii zece produc\u0103tori de legume din UE, nu reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u015fi acopere consumul intern iarna, pentru c\u0103 \u00een spa\u0163ii protejate \u2013 sere \u015fi solarii \u2013 se produce scump, iar promisiunile autorit\u0103\u0163ilor c\u0103 vor investi \u00een depozite regionale pentru fructe \u015fi legume au r\u0103mas la stadiul de idee.<\/p>\n

\nTotodat\u0103, Rom\u00e2nia este un produc\u0103tor important de cartofi, aflat \u00een primii zece juc\u0103tori din UE, dar suprafa\u0163a cultivat\u0103 \u015fi produc\u0163ia au sc\u0103zut \u00een ultimii ani. Cele mai bogate produc\u0163ii \u00een sectorul agroalimentar al Rom\u00e2niei sunt cea de cereale, de peste 34 de milioane de tone, un nivel record atins \u00een anul agricol 2020-2021, unde intr\u0103 \u015fi porumbul (Rom\u00e2nia este pe primul loc \u00een UE), floarea-soarelui (primul loc \u00een UE) \u015fi gr\u00e2ul (locul 4 \u00een UE), ou\u0103le de g\u0103in\u0103, laptele, cartofii \u015fi legumele, arat\u0103 datele FAO. \u201ePentru a privi jum\u0103tatea plin\u0103 a paharului, exist\u0103 un poten\u0163ial \u00een mai multe sectoare economice din Rom\u00e2nia ca urmare a bloc\u0103rii bru\u015fte a activit\u0103\u0163ii economice din Ucraina \u015fi din Rusia. At\u00e2t din punct de vedere al produselor agricole, c\u00e2t \u015fi din punct de vedere al produselor procesate, dar \u015fi \u00een alte sectoare economice la modul general, Rom\u00e2nia are posibilitatea de a capta businessul care se mut\u0103 din cele dou\u0103 loca\u0163ii afectate de r\u0103zboi \u015fi\/sau de sanc\u0163iuni economice. Pentru a materializa aceasta oportunitate, este nevoie de o g\u00e2ndire strategic\u0103 \u015fi de o abordare sus\u0163inut\u0103\u201d, consider\u0103 Bogran Belciu. El crede c\u0103 executivii din toate industriile se confrunt\u0103 cu problemele urgente legate de frac\u0163ionarea \u015fi mai mare a lan\u0163urilor de aprovizionare, de cre\u015fterea infla\u0163ionist\u0103 a costurilor \u2013 cu impact \u00een profitabilitatea pe termen scurt \u2013 \u015fi de gestiunea resurselor umane. \u201eCei care g\u0103sesc timpul, resursele \u015fi energia necesare pentru a explora oportunit\u0103\u0163ile care apar \u00een acest context vor fi cei care vor ie\u015fi \u00eenving\u0103tori din aceast\u0103 nou\u0103 criz\u0103\u201d, a conchis Belciu.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Spectrul unei posibile crize alimentare pe fondul dezastrului provocat de ru\u015fi \u00een Ucraina, \u0163ar\u0103 cu importan\u0163\u0103 strategic\u0103 \u00een fluxurile de hran\u0103 globale, dar mai ales frica de scumpiri accelerate, i-a \u00eenghesuit pe rom\u00e2ni \u00een magazine, f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi stocuri de alimente pentru luni de zile. Paradoxal, chiar acest comportament duce la scumpiri. Business MAGAZIN a \u00eencercat \u00eens\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,9421,512,3826],"tags":[3,426,49175,9817,470,260,7332,387,11057,7963,151,14122],"class_list":["post-202658","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-agricultura","category-revista-bm","category-special","tag-agricultura","tag-alimente","tag-camara","tag-consum","tag-cumparare","tag-export","tag-importuri","tag-magazine","tag-panica","tag-scumpiri","tag-ucraina","tag-zahar"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/202658","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=202658"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/202658\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=202658"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=202658"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=202658"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}