{"id":20239,"date":"2010-05-15T19:32:10","date_gmt":"2010-05-15T19:32:10","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=20239"},"modified":"2026-04-02T16:44:39","modified_gmt":"2026-04-02T16:44:39","slug":"berd-vrea-sa-descurajeze-creditele-in-valuta-in-europa-de-est","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=20239","title":{"rendered":"BERD vrea sa descurajeze creditele in valuta in Europa de Est"},"content":{"rendered":"

Conform lui Erik Berglof (foto), economistul-sef al Bancii
\nEuropene pentru Reconstructie si Dezvoltare, banca intentioneaza sa
\nselecteze cateva tari din zona suficient de mari ca sa sustina
\ndezvoltarea unor piete locale de capital solide, urmand sa-si
\nconcentreze eforturile asupra lor. Berglof n-a nominalizat nici o
\ntara anume, insa este de asteptat ca acestea sa fie Ungaria,
\nRomania sau Serbia, scrie
\nReuters<\/a>.<\/p>\n

In tarile selectate, BERD ar urma sa dea si sa ia credite ea
\ninsasi in moneda locala, ca sa stimuleze crearea unor piete lichide
\nde credit si de obligatiuni, si va cere guvernelor sa se finanteze
\ncu precadere de pe piata interna. BERD ar urma sa investeasca, de
\nasemenea, in proiecte de infrastructura a acestor piete si va oferi
\nconsiliere tehnica si legislativa.<\/p>\n

“Avem vointa politica si constiinta bancilor private ca trebuie
\nactionat. Acum trebuie sa profitam de moment”, a spus Erik Berglof<\/a>
\n. “Criza a scos in evidenta cele doua mari vulnerabilitati ale
\nregiunii – dependenta prea mare de capitalul strain si folosirea
\nexcesiva a imprumuturilor in valuta. Este urgent sa abordam aceste
\nvulnerabilitati, cu concursul guvernelor, al institutiilor
\nfinanciare internationale, al bancilor si al altor actionari ai
\nBERD din sectorul privat.”<\/p>\n

La reuniunea de la Zagreb, BERD a anuntat sambata ca va colabora
\ncu autoritatile locale, cu FMI, Comisia Europeana, banci si
\ninstitutii financiare internationale pentru a stimula dezvoltarea
\ninstrumentelor de finantare in moneda locala peste tot in Europa de
\nEst, inclusiv prin “consolidarea bazei de
\ninvestitori<\/a> locali (fonduri de pensii si sectorul de
\nasigurari)”.<\/p>\n

Bancherii se declara in principiu de acord cu ideea de limitare
\na finantarii in valuta, insa se tem ca impunerea unor reglementari
\nde restrangere a imprumuturilor in valuta – luata in discutie in
\nultimele luni si de Banca Centrala Europeana – ar putea afecta si
\nmai mult cresterea economica in Europa Centrala si de Est.<\/p>\n

“Consideram cu totii ca imprumuturile in valuta ar trebui
\nrestranse”, a declarat Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen
\nInternational, aflat la reuniunea BERD de la Zagreb. Atat Stepic,
\ncat si omologii sai Andreas Treichl de la Erste Group Bank si
\nFederico Ghizzoni de la UniCredit apreciaza insa ca a pune capat
\ncreditarii in valuta e imposibil daca nu se ofera acces la
\nfinantare pe termen lung in monedele locale, la niste dobanzi
\nrezonabile. “Noi sugeram o dezvoltare treptata a pietelor locale de
\ncapital”, a spus Ghizzoni. “Aceasta nu se poate face insa in cateva
\nsaptamani sau luni. Va fi nevoie de ceva timp.”<\/p>\n

Cu cateva zile inainte de reuniunea BERD, The
\nNew York Times<\/a> scria ca nicaieri criza financiara n-a fost mai
\npronuntata decat in Europa de Est, din cauza imprumuturilor in
\nvaluta devenite predominante aici si care i-au lasat pe debitori
\nsub povara “unora din cele mai costisitoare credite cu dobanda
\nvariabila din lume” dupa ce monedele locale din tari ca Ungaria si
\nRomania s-au depreciat.<\/p>\n

Ziarul se intreba cum se face ca bancile occidentale relanseaza
\nacum creditarea in valuta in aceste tari, oferindu-le oamenilor
\niarasi acelasi tip de imprumuturi care aproape au dat peste cap
\neconomiile de aici. Relansarea creditelor in valuta in tarile
\nestice nemembre ale zonei euro ii ingrijoreaza pe multi economisti,
\nintre care pe cei ai BERD, desi toata lumea e constienta ca fara
\ncreditare nu se poate iesi din recesiune. “Reglementarea
\nimprumuturilor in valuta face parte din mixul de politici. Dar daca
\nea se aplica atata vreme cat esti inca in recesiune, poti face mai
\nmult rau decat bine”, a admis si Erik Berglof.<\/p>\n

Din perspectiva bancilor straine, situatia creditarii in Europa
\nde Est nu e de natura sa le ameninte portofoliile. Ponderea
\ncreditelor neperformante a Erste Bank in Europa de Est a crescut la
\n8,5% la sfarsitul lui martie, de la 7,8% la sfarsitul lui
\ndecembrie. Pentru comparatie, creditele neperformante ale Erste
\nBank in Austria, tara de origine, s-au redus de la 6,4% la 6,3%.
\nErste este al treilea mare creditor in regiune, dupa UniCredit si
\nRaiffeisen International.<\/p>\n

Pana acum, numai Ungaria<\/a> a luat
\nmasuri de restrangere a creditelor in valuta pentru populatie, a
\ncaror pondere a ajuns de la mai putin de 5% in 2003 la aproape 70%
\nin 2008, nivel de la care a scazut ulterior la circa 63% la
\nsfarsitul anului trecut. Pentru comparatie, ponderea imprumuturilor
\nin moneda straina (populatie si companii) este in Romania putin
\npeste 60% din total.<\/p>\n

Ceea ce nu depinde insa deloc de BERD este costul creditelor in
\nvaluta, adica motivul pentru care ele au devenit atractive – faptul
\nca au fost si raman mai ieftine decat cele in moneda locala. Daca
\npiata creditului din Polonia sau Cehia s-a redresat destul de bine
\ndupa criza de la sfarsitul lui 2008-inceputul lui 2009, creditele
\ndenominate in forinti sau lei au ramas in continuare purtatoare de
\ndobanzi mult mai mari, “din cauza inflatiei mai mari decat in
\nEuropa de Vest si a politicilor fiscale imprudente ale guvernelor
\nlocale”, nota The New York Times.
\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

BERD a adoptat sambata o initiativa de dezvoltare a creditarii in moneda locala si a pietelor de capital din Europa Centrala si de Est, spre a reduce dependenta acestor tari de creditele in valuta si de pietele externe de capital, unde costul finantarii a crescut in ultima vreme din cauza crizei grecesti.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[9917,485,7930,8349,9803,7169,8400],"class_list":["post-20239","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-berd","tag-credite","tag-erste","tag-leu","tag-raiffeisen","tag-ungaria","tag-unicredit"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20239","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20239"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20239\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40009,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20239\/revisions\/40009"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20239"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20239"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20239"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}