\nIncertitudinea economic\u0103 \u015fi cre\u015fterile semnificative ale pre\u0163urilor materiilor prime ca urmare a crizei ucrainene au reaprins temerile legate de “stagfla\u0163ie”, o combina\u0163ie toxic\u0103 de \u00eencetinire economic\u0103 brusc\u0103 \u015fi infla\u0163ie mare, scrie Bogdan Maioreanu, analist \u015fi comentator de pia\u0163\u0103 al eToro. <\/p>\n
\nPie\u0163ele sunt nervoase, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ia \u00een calcul orice veste despre conflict, pre\u0163ul petrolului cresc\u00e2nd pentru scurt timp la peste 130 de dolari pe baril. Pie\u0163ele financiare arat\u0103 ro\u015fu, ceea ce face ca investitorii optimi\u015fti de anul trecut s\u0103 priveasc\u0103 consterna\u0163i la portofoliile lor care acum pierd bani. Investi\u0163iile \u00een timpul conflictelor \u015fi r\u0103zboaielor geopolitice au fost \u00eentotdeauna dificile, dar pie\u0163ele au rezistat de fiecare dat\u0103.<\/p>\n
\nIstoria ne-a \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 pie\u0163ele au ie\u015fit mai puternice din fiecare r\u0103zboi care a avut loc \u00een ultimii 100 de ani. \u00cen cele \u015fase luni care au urmat izbucnirii Primului R\u0103zboi Mondial, indicele Dow Jones Industrial Average a pierdut 30%. Pentru c\u0103 r\u0103zboiul afectase grav lumea financiar\u0103, s-a decis \u00eenchiderea Bursei de Valori din SUA. Putem face o paralel\u0103 cu \u00eenchiderea bursei ruse\u015fti \u00een prezent. Bursa s-a deschis dup\u0103 \u015fase luni de \u00eenchidere, iar Dow Jones a urcat \u00een acel an cu 88%. La finalul conflictului, care a durat din 1914 p\u00e2n\u0103 \u00een 1918, indicele american a c\u00e2\u015ftigat \u00een
\ntotal 43%, adic\u0103 8,7% pe an. \u00cen cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, la finalul conflictului, care a durat din 1939 p\u00e2n\u0103 \u00een 1945, Dow Jones a c\u00e2\u015ftigat \u00een total 50%, sau 7% anualizat. La sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului din Vietnam, care a durat din 1965 p\u00e2n\u0103 \u00een 1973, pia\u0163a american\u0103 a realizat o performan\u0163\u0103 global\u0103 de 43%, sau 5% anualizat.<\/p>\n
\nMai recent, atacul terorist din 11 septembrie 2001 a adus un declin de 15% la c\u00e2teva zile dup\u0103 eveniment. De data aceasta, pia\u0163a american\u0103 nu \u015fi-a atins minimul p\u00e2n\u0103 \u00een 2002. Dar motivul nu a fost atacul \u00een sine, ci criza bulei Dotcom care a \u00eenceput cu un an \u00eenainte. Pia\u0163a bear (\u00een sc\u0103dere) de atunci a fost cauzat\u0103 de pr\u0103bu\u015firea rapid\u0103 a pre\u0163urilor ac\u0163iunilor de tehnologie care fuseser\u0103 cump\u0103rate la valori mari, \u00een condi\u0163iile \u00een care unele companii au dat faliment \u015fi au fost scoase de pe burs\u0103. A urmat apoi o pia\u0163\u0103 bull (\u00een cre\u015ftere) care a durat p\u00e2n\u0103 \u00een 2008. \u00cen momentul invad\u0103rii Irakului de c\u0103tre SUA, ac\u0163iunile au crescut cu 2,3% \u00een ziua invaziei \u015fi au \u00eencheiat anul cu o cre\u015ftere de 30%. Prin urmare, exist\u0103 dovezi solide c\u0103, dac\u0103 este conven\u0163ional, r\u0103zboiul afecteaz\u0103 bursele de valori pe o perioad\u0103 limitat\u0103 de timp, cre\u00e2nd condi\u0163iile pentru o cre\u015ftere exploziv\u0103.<\/p>\n
\nToate cre\u015fterile bursiere de mai sus nu au fost lipsite \u015fi de sc\u0103deri abrupte ale pie\u0163elor. Cea mai mare sc\u0103dere istoric\u0103 datorat\u0103 r\u0103zboiului a avut loc odat\u0103 cu intrarea Germaniei naziste pe teritoriul Cehoslovaciei \u00een 1939 \u015fi cu atacul asupra Fran\u0163ei \u00een 1940. S&P 500 a sc\u0103zut cu 20,5% \u015fi, respectiv, 25,8% \u00een urm\u0103toarele 22 de zile de tranzac\u0163ionare. \u00cen timpul Crizei petrolului din 1973, S&P 500 a sc\u0103zut cu peste 17%. Atunci c\u00e2nd Uniunea Sovietic\u0103 a invadat Afganistanul \u00een 1979, a avut loc o sc\u0103dere consecutiv\u0103 a indicelui timp de 12 zile, de aproximativ 3,8% \u00een total. C\u00e2nd Rusia a cucerit ulterior Crimeea, \u00een 2014, s-a \u00eenregistrat o sc\u0103dere de 2%.<\/p>\n
\nIstoria arat\u0103, de asemenea, c\u0103 pie\u0163ele reac\u0163ioneaz\u0103 ini\u0163ial prost la cre\u015fterea incertitudinii, a\u015fa cum vedem \u015fi \u00een prezent, investitorii mai \u00eent\u00e2i v\u00e2nd \u015fi apoi pun \u00eentreb\u0103ri. Acest lucru reduce evalu\u0103rile \u015fi a\u015ftept\u0103rile \u015fi contribuie la crearea premiselor pentru o redresare a pie\u0163ei. De asemenea, guvernele reac\u0163ioneaz\u0103 \u015fi ele \u015fi ne a\u015ftept\u0103m s\u0103 vedem acest lucru acum. De exemplu, \u00een Europa, cea mai afectat\u0103 dintre regiunile majore, exist\u0103 o serie de “amortizoare” puternice de criz\u0103. De la un euro mai slab, care face ca \u0163\u0103rile \u015fi companiile europene s\u0103 fie mai competitive pe pia\u0163a interna\u0163ional\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte pre\u0163urile m\u0103rfurilor, la o cre\u015ftere a cheltuielilor guvernamentale, condus\u0103 de ap\u0103rare \u015fi de ajutorul pentru refugia\u0163i \u015fi o Banc\u0103 Central\u0103 European\u0103 care este pe cale s\u0103 men\u0163in\u0103 ratele dob\u00e2nzilor la zero pentru mai mult timp, toate acestea vor contribui la protejarea economiei \u015fi \u00een cele din urm\u0103, a pie\u0163elor.<\/p>\n
\nConflictul din Ucraina \u015fi efectele sale produc \u00eengrijor\u0103ri cu privire la stagfla\u0163ie. Ultima perioad\u0103 de stagfla\u0163ie \u00een Occident a fost \u00een anii 1970. Manualul de investi\u0163ii de atunci era reprezentat de “activele dure”, cum ar fi materiile prime (DJP, XLE), bunurile imobiliare (XLRE) \u015fi “activele defensive” a c\u0103ror cerere nu depinde de fluctua\u0163iile pre\u0163urilor, cum ar fi s\u0103n\u0103tatea (XLV), utilit\u0103\u0163ile \u015fi produsele de baz\u0103 pentru consumatori (XLP). Software-ul, care nu exista \u00een anii ’70, ar putea avea rezultate bune ca fiind un “nou segment defensiv” \u00een domeniul tehnologiei. Din punctul de vedere al investi\u0163iilor, poten\u0163ialii perdan\u0163i pot fi companiile expuse la sc\u0103derea cererii din partea consumatorilor, cum ar fi industria auto, bunurile de folosin\u0163\u0103 \u00eendelungat\u0103 \u015fi produc\u0103torii de tehnologie hardware. Sectorul financiar (XLF) este, de asemenea, afectat de o curb\u0103 de randament a obliga\u0163iunilor aplatizat\u0103 \u015fi de reducerea apetitului pentru credite.<\/p>\n
\nAstfel, este important s\u0103 ave\u0163i un portofoliu diversificat. \u00cen 1917, Forbes a publicat o list\u0103 cu cele mai mari 100 de companii americane. C\u00e2nd Forbes a revizuit lista original\u0103 \u00een 1987, dup\u0103 Marea Depresiune, r\u0103zboaie, infla\u0163ia din anii 1970 \u015fi boom-ul postbelic, 61 dintre companii nu mai existau. Dintre cele 39 r\u0103mase, 21 erau \u00eenc\u0103 \u00een activitate, dar nu mai figurau \u00een top 100. Doar 18 se mai aflau \u00een Top 100 \u015fi cu excep\u0163ia General Electric \u015fi Kodak, toate au avut performan\u0163e inferioare indicilor de pia\u0163\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Incertitudinea economic\u0103 \u015fi cre\u015fterile semnificative ale pre\u0163urilor materiilor prime ca urmare a crizei ucrainene au reaprins temerile legate de “stagfla\u0163ie”, o combina\u0163ie toxic\u0103 de \u00eencetinire economic\u0103 brusc\u0103 \u015fi infla\u0163ie mare, scrie Bogdan Maioreanu, analist \u015fi comentator de pia\u0163\u0103 al eToro. Pie\u0163ele sunt nervoase, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ia \u00een calcul orice veste despre conflict, pre\u0163ul petrolului cresc\u00e2nd […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[8225,11538,186],"class_list":["post-202273","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-analiza","tag-piete","tag-razboi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/202273","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=202273"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/202273\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=202273"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=202273"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=202273"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}