{"id":202182,"date":"2022-03-07T10:00:00","date_gmt":"2022-03-07T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=202182"},"modified":"2022-03-07T10:00:00","modified_gmt":"2022-03-07T10:00:00","slug":"24-02-2022-ziua-care-a-schimbat-lumea-socul-economic-al-unui-dezastru-neprevazut-cum-s-a-ajuns-la-razboi-putea-fi-evitat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=202182","title":{"rendered":"24.02.2022, ziua care a schimbat lumea: \u015focul economic al unui dezastru neprev\u0103zut. Cum s-a ajuns la r\u0103zboi. Putea fi evitat?"},"content":{"rendered":"

\n\u00cen zorii zilei de la 24.02.2022, Rusia a invadat Ucraina, c<\/strong>\u0103<\/strong>lc\u00e2nd cu <\/strong>\u015f<\/strong>inele tancurilor 77 de ani de pace \u00een Europa. Pentru genera<\/strong>\u0163<\/strong>ii \u00eentregi europeni, crescu<\/strong>\u0163<\/strong>i \u00een religia libert<\/strong>\u0103\u0163<\/strong>ii de exprimare <\/strong>\u015f<\/strong>i cultul drepturilor omului, agresiunea militarizat<\/strong>\u0103<\/strong> a Rusiei este <\/strong>\u015f<\/strong>ocant<\/strong>\u0103<\/strong>. \u00centr-o lume digitalizat<\/strong>\u0103<\/strong> p\u00e2n<\/strong>\u0103<\/strong> aproape de amnezia emo<\/strong>\u0163<\/strong>ional<\/strong>\u0103<\/strong>, dup<\/strong>\u0103<\/strong> doi ani de pandemie izolatoare, <\/strong>\u015f<\/strong>uieratul bombelor a trezit o coeziune aproape f<\/strong>\u0103<\/strong>r<\/strong>\u0103<\/strong> precedent, la nivel global. La momentul redact<\/strong>\u0103<\/strong>rii acestui material, 2 martie, drama uman<\/strong>\u0103<\/strong> din Ucraina este \u00een plin<\/strong>\u0103<\/strong> desf<\/strong>\u0103\u015f<\/strong>urare. Rusia este economic \u00een genunchi. Orice plan ar fi avut \u00een minte Putin, ru<\/strong>\u015f<\/strong>ii, poporul c<\/strong>\u0103<\/strong>ruia \u00eei promite de un sfert de secol prosperitate prin trimiteri la o glorie apus<\/strong>\u0103<\/strong>, sunt <\/strong>\u015f<\/strong>i vor fi mai s<\/strong>\u0103<\/strong>raci ca niciodat<\/strong>\u0103<\/strong>. De partea cealalt<\/strong>\u0103<\/strong>, Ucraina este \u00een tran<\/strong>\u015f<\/strong>ee, chiar la grani<\/strong>\u0163<\/strong>a Rom\u00e2niei. <\/strong><\/span><\/p>\n

\nRestul lumii \u00ee<\/strong>\u015f<\/strong>i reface strategiile <\/strong>\u015f<\/strong>i \u00een calculeaz<\/strong>\u0103<\/strong> pierderile. Rezultatele le vom afla \u00een ani. <\/strong><\/span><\/p>\n

\nAcesta este doar \u00eenceputul.<\/strong><\/span><\/p>\n

\nInvadarea Ucrainei de c<\/strong>\u0103<\/strong>tre armata rus<\/strong>\u0103<\/strong>, conflictul deschis dintre cele mai multe state occidentale cu Rusia, interdependen<\/strong>\u0163<\/strong>ele economice, dar <\/strong>\u015f<\/strong>i animozit<\/strong>\u0103\u0163<\/strong>ile, criza de leadership <\/strong>\u015f<\/strong>i pr<\/strong>\u0103<\/strong>p<\/strong>\u0103<\/strong>stiile chiar din interiorul NATO <\/strong>\u015f<\/strong>i al UE par s<\/strong>\u0103<\/strong> fie planul de durat<\/strong>\u0103<\/strong> al unei min<\/strong>\u0163<\/strong>i r<\/strong>\u0103<\/strong>bd<\/strong>\u0103<\/strong>toare, oportuniste <\/strong>\u015f<\/strong>i care <\/strong>\u015f<\/strong>tie ce vrea.<\/strong><\/p>\n

\nDictatorul de la Kremlin \u015ftie exact ce vrea \u00een estul Europei. Problema este c\u0103 Vestul a fost nehot\u0103r\u00e2t. A\u015fa explic\u0103 Timothy Garton Ash, comentator la The Guardian, cum s-a ajuns ca Vladimir Putin, fost spion, fost \u015fef al serviciilor ruse de spionaj \u015fi conduc\u0103tor \u00eentr-un fel sau altul al Rusiei de aproape un sfert de secol, s\u0103 fie el cel care a fost mult timp cu un pas sau mai mul\u0163i, \u00eenaintea UE \u015fi Americii.<\/p>\n

\nCine \u015fi-ar fi \u00eenchipuit, privind pozele de acum 10-20 de ani cu Angela Merkel, cancelar al Germaniei, \u00eent\u00e2lnindu-se bucuroas\u0103, z\u00e2mbind, \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2ndu-se cu colegul ei rus, Putin, c\u0103 o Rusie hr\u0103nit\u0103 cu banii germanilor va ataca Ucraina \u015fi va for\u0163a chiar Berlinul ca pentru prima dat\u0103 dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial s\u0103-\u015fi doreasc\u0103 o armat\u0103 mai puternic\u0103. Indicii c\u0103 poate veni un r\u0103zboi au existat. Putin este b\u0103tr\u00e2n, are aproape 70 de ani. Prin referendumul constitu\u0163ional din 2020 \u015fi-a deschis calea spre a domni p\u00e2n\u0103 \u00een 2036, deci nu are planuri de a renun\u0163a prea cur\u00e2nd la putere. Dar dac\u0103 vrea s\u0103 devin\u0103 \u0163arul Rusiei mari, a\u015fa cum spun unele teorii, el trebuie s\u0103 se gr\u0103beasc\u0103.<\/p>\n

\nTimpul, s\u0103n\u0103tatea \u015fi du\u015fmanii nu stau s\u0103 a\u015ftepte. Semin\u0163ele r\u0103zboiului cu Ucraina au fost s\u0103dite \u00een 2014, iar Occidentul le-a l\u0103sat s\u0103 rodeasc\u0103. Rusia a alimentat de atunci nelini\u015fte \u015fi incertitudine \u00een dou\u0103 a\u015fa-zise republici separatiste \u00een estul Ucrainei. Dou\u0103 buca\u0163i din dou\u0103 jude\u0163e al\u0103turate. A urmat, inevitabil, anul acesta recunoa\u015fterea acestor republici rusofile de c\u0103tre Moscova \u015fi ac\u0163iunile militare necesare pentru \u201eprotejarea\u201d cet\u0103\u0163enilor lor, mul\u0163i deja cu pa\u015faport rusesc. Apoi, c\u00e2nd Rusia a anexat Crimeea \u00een 2014, guvernul de la Kiev a t\u0103iat accesul peninsulei la ap\u0103. Peninsula, f\u0103r\u0103 resurse de ap\u0103 dulce proprii suficiente, era alimentat\u0103 printr-un canal venit din fluviul Nipru. Ucraina a blocat acest canal, iar \u00een anii care au urmat anex\u0103rii Crimeea s-a confruntat cu o criz\u0103 de ap\u0103 acut\u0103. De aceea, c\u00e2\u0163iva strategi s-au g\u00e2ndit c\u0103 urm\u0103toarea ac\u0163iune armat\u0103 a Rusiei \u00een Ucraina va fi pentru a asigura peninsulei acces la ap\u0103 dulce, obiectiv pe care de altfel armata rus\u0103 l-a atins \u00een primele zile ale invaziei.<\/p>\n

\n\u00centr-o scenet\u0103 recent\u0103, poate regizat\u0103, poate nu, \u015feful spionajului rusesc a recunoscut b\u00e2lb\u00e2it \u015fi intimidat sub privirile lui Putin c\u0103 ar fi de acord cu alipirea acelor dou\u0103 republici separatiste la Rusia. Pe atunci invazia nu \u00eencepuse, dar Washingtonul \u015fi apoi unii din alia\u0163ii s\u0103i erau convin\u015fi c\u0103 o interven\u0163ie armat\u0103 rus\u0103 de aploare \u00een Ucraina este iminent\u0103. Washingtonul a dat chiar \u015fi o dat\u0103 anume. Invazia n-a \u00eent\u00e2rziat cu mult. De asemenea, \u00een contextul \u00een care Rusia concentra zeci de mii de trupe la grani\u0163ele cu Ucraina, iar SUA erau sigure c\u0103 acestea vor intra \u00een \u0163ar\u0103, Kremlinul lui Putin devenise loc de pelerinaj pentru liderii europeni mari \u015fi mici dornici de afirmare.<\/p>\n

\nAt\u00e2t \u201eprietenul\u201d Viktor Orban, premierul Ungariei \u015fi un admirator al politicilor Moscovei, c\u00e2t \u015fi Emmanuel Macron, pre\u015fedintele Fran\u0163ei care se visa liderul Europei, \u015fi noul \u015fef al guvernului de la Berlin Olaf Scholz au fost \u0163inu\u0163i la respect de c\u0103tre Putin la o mas\u0103 a discu\u0163iilor lung\u0103 de 4 metri. Macron a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103 convins c\u0103 Putin este deschis la concesii \u015fi c\u0103 el, pre\u015fedinte al Fran\u0163ei aflat \u00een campanie electoral\u0103, poate fi protectorul lini\u015ftii \u00een Europa. Macron a mai vorbit cu Putin. La un forum economic din urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani acesta l-a certat prietene\u015fte pe francez c\u0103 investi\u0163iile \u0163\u0103rii sale \u00een Rusia sunt doar ceva mai mari dec\u00e2t cele ale unei companii finlandeze nenumite. Acum Fran\u0163a aduce trupe \u00een Europa de Est pentru a-\u015fi face datoria de membru al NATO \u015fi a declarat r\u0103zboi economic total Rusiei. C\u00e2nd SUA \u015fi Marea Britanie aduceau tehnic\u0103 militar\u0103 \u00een Ucraina, de\u015fi r\u0103zboiul nu \u00eencepuse, Germania s-a f\u0103cut de r\u00e2s trimi\u0163\u00e2nd doar c\u0103\u015fti militare. Berlinul a argumentat c\u0103 \u00een felul acesta a onorat un acord, iar gestul a fost luat rapid \u00een r\u00e2s. Oficialit\u0103\u0163i ucrainene au cerut apoi \u015fi perne de la germani. Acum Scholz vorbe\u015fte de o politic\u0103 de naivitate a Occidentului fa\u0163\u0103 de Rusia, iar Germania se rupe de istoria postbelic\u0103 \u015fi face planuri pentru investi\u0163ii masive \u00een armata sa.<\/p>\n

\n

\n\u2666 <\/span><\/strong>C\u00e2nd SUA \u015fi Marea Britanie aduceau tehnic\u0103 militar\u0103 \u00een Ucraina, de\u015fi r\u0103zboiul nu \u00eencepuse, Germania s-a f\u0103cut de r\u00e2s trimi\u0163\u00e2nd doar c\u0103\u015fti militare. Berlinul a argumentat c\u0103 \u00een felul acesta a onorat un acord, iar gestul a fost luat rapid \u00een r\u00e2s. Oficialit\u0103\u0163i ucrainene au cerut apoi \u015fi perne de la germani.<\/span><\/strong><\/p>\n

\n\u2666<\/span><\/strong><\/span><\/strong> P\u00e2n\u0103 acum Fran\u0163a \u015fi Germania au f\u0103cut investi\u0163ii masive \u00een economia rus\u0103, iar economia german\u0103, dar \u015fi altele, au \u00eenghi\u0163it nes\u0103tule gaze ruse\u015fti, hr\u00e2nind cu banii europenilor ma\u015fin\u0103ria de r\u0103zboi a lui Putin.<\/span><\/strong><\/p>\n

\n\u2666 <\/span><\/strong><\/span><\/strong>Companiile germane se l\u0103udau c\u0103 \u00een 2018, dup\u0103 ce Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina \u015fi a organizat mi\u015fcarea separatist\u0103 din estul acestei \u0163\u0103ri, investi\u0163iile lor pe pia\u0163a rus\u0103 au atins cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, de peste 3 miliarde de euro, noteaz\u0103 The Moscow Times.<\/span><\/strong><\/p>\n

\n\u2666 <\/span><\/strong><\/span><\/strong>35 din 40 dintre cele mai mari companii franceze listate \u00een cadrul indicelui CAC 40 pe Bursa de la Paris au investi\u0163ii semnificative \u00een Rusia. Numele cele mai cunoscute sunt Auchan, Renault \u015fi TotalEnergies.<\/span><\/strong><\/p>\n

\n\u2666 <\/span><\/strong><\/span><\/strong>Vestul a contribuit la criz\u0103 prin confuzie \u015fi dezacord intern despre obiectivele sale strategice \u00een Europa de Est. Pe scurt, Vestul a pierdut degeaba ani de zile nereu\u015find s\u0103 se decid\u0103 \u00eentre dou\u0103 modele diferite de ordine pentru Eurasia.<\/span><\/strong><\/p>\n

\n\"\"<\/span><\/p>\n

\n\u2666 <\/span><\/strong><\/span><\/strong>\u00cen 2014, \u00een prima criz\u0103 ucrainean\u0103, cancelarul de atunci al Germaniei Angela Merkel<\/em> a purtat peste 40 de conversa\u0163ii cu Putin \u015fi p\u0103rea s\u0103 accepte c\u0103 este ceva \u00een neregul\u0103 cu regimul acestuia. \u201e\u015ei-a \u015fters picioarele cu legile interna\u0163ionale\u201d<\/em>, declara ea.<\/span><\/strong><\/p>\n

\n

\nConstruc\u0163ia ini\u0163ial\u0103 a Uniunii Europene dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial avea ca scop \u00eempiedicarea Germaniei s\u0103 devin\u0103 prea puternic\u0103, inclusiv la capitolul armat\u0103. P\u00e2n\u0103 acum Fran\u0163a \u015fi Germania au f\u0103cut investi\u0163ii masive \u00een economia rus\u0103, iar economia german\u0103, dar \u015fi altele, au \u00eenghi\u0163it nes\u0103tule gaze ruse\u015fti, hr\u00e2nind cu banii europenilor ma\u015fin\u0103ria de r\u0103zboi a lui Putin. Berlinul a reluat un plan mai vechi de a renun\u0163a la energia nuclear\u0103 dup\u0103 dezastrul din Japonia, de la  Fukushima, din 2011, cu g\u00e2ndul c\u0103 o poate \u00eenlocui treptat cu energie din surse regenerabile, sf\u00e2r\u015find doar prin a deveni mai dependent\u0103 de gazele ruse\u015fti. \u00cen 2011 a fost inaugurat\u0103 prima conduct\u0103 a Nord Stream 1, gazoductul rusesc care aduce gaze naturale direct \u00een Germania, ocolind Ucraina \u015fi Polonia.<\/p>\n

\nAcestea dou\u0103 din urm\u0103 au fost state importante de tranzit pentru conductele cu gaze ruse\u015fti c\u0103tre Europa de Est \u015fi de Nord, dar care aveau rela\u0163ii conflictuale cu Gazprom \u00een privin\u0163a politicilor tarifare. A urmat Nord Stream 2, de\u015fi Polonia \u015fi SUA au avertizat de la \u00eenceput c\u0103 acesta este doar \u00eenc\u0103 un viitor instrument de politic\u0103 extern\u0103 de for\u0163\u0103 \u015fi \u015fantaj \u00een m\u00e2inile Kremlinului. Washingtonul a argumentat prin faptul c\u0103 noul gazoduct nu are sens economic deoarece nici m\u0103car primul nu era folosit la capacitate maxim\u0103. Germania a continuat, ap\u0103r\u00e2ndu-\u015fi proiectul, cu toate c\u0103 exista \u015fi precedentul din 2009, c\u00e2nd Gazprom a oprit gazele care veneau \u00een UE prin Ucraina \u00een plin\u0103 iarn\u0103, l\u0103s\u00e2nd Republica Moldova \u015fi Bulgaria s\u0103 \u00eenghe\u0163e. Argumentul Berlinului de atunci este c\u0103 Rusia a fost \u00eentotdeauna un partener de \u00eencredere pentru Germania.<\/p>\n

\n\u00cen 2014, \u00een prima criz\u0103 ucrainean\u0103, cancelarul de atunci al Germaniei, Angela Merkel, a purtat peste 40 de conversa\u0163ii cu Putin \u015fi p\u0103rea s\u0103 accepte c\u0103 este ceva \u00een neregul\u0103 cu regimul acestuia. \u201e\u015ei-a \u015fters picioarele cu legile interna\u0163ionale\u201d, declara ea pentru un think-tank australian. Sferele de influen\u0163\u0103 pe care liderul rus le avea \u00een cap p\u0103reau extrase dintr-o g\u00e2ndire atavic\u0103. A luat ce-a vrut de la Ucraina. Ce va urma? Moldova? Vrea Balcanii? Ac\u0163iunile \u015fi metodele sale \u00een\u015fel\u0103toare \u00eenc\u0103lcau valorile europene. Merkel era \u00eengrijorat\u0103 de o conflagra\u0163ie mai mare. Atunci a fost pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd cel mai puternic politician european vorbea at\u00e2t de deschis despre \u00eengrijor\u0103rile sale legate de Rusia. Dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u00eencrederea \u00een Ostpolitik, politica Germaniei de a \u00eembl\u00e2nzi estul cu for\u0163a sa economic\u0103, investi\u0163ional\u0103 \u015fi comercial\u0103, a \u00eenvins. Companiile germane se l\u0103udau c\u0103 \u00een 2018, dup\u0103 ce Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina \u015fi a organizat mi\u015fcarea separatist\u0103 din estul acestei \u0163\u0103ri, investi\u0163iile lor pe pia\u0163a rus\u0103 au atins cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, de peste 3 miliarde de euro, noteaz\u0103 The Moscow Times, care citeaz\u0103 date ale Camerei de comer\u0163 germano-ruse.<\/p>\n

\nThe Economist a g\u0103sit c\u0103 volumul investi\u0163iilor germane a fost de 3,8 miliarde de dolari \u00een 2018. Statistica arat\u0103 c\u0103 acest flux chiar a crescut \u00een 2015, la un an dup\u0103 anexarea Crimeei. \u00cens\u0103 \u00een acela\u015fi timp num\u0103rul de firme germane care operaz\u0103 \u00een Rusia s-a diminuat de la 6.000 la 4.500. Camera de comer\u0163 germano-rus\u0103 spune c\u0103 firmele germane au fost cei mai activi investitori \u00een Rusia dup\u0103 c\u0103derea URSS, ajutate s\u0103 ajung\u0103 acolo de cancelarul Gerhard Schroeder. Acesta este prieten at\u00e2t de bun cu Putin \u00eenc\u00e2t a lucrat la Gazprom, monopolul exporturilor de gaze ruse\u015fti. \u00cenainte de invazie, c\u00e2nd Putin concentra trupe la grani\u0163ele cu Ucraina \u015fi Europa se confrunta cu o criz\u0103 a gazelor, Kremlinul i-a propus lui Schroeder o avansare. Abia dup\u0103 invazie mul\u0163i fo\u015fti lideri politici \u015fi de afaceri europeni \u0163inu\u0163i \u00een puf de Moscova s-au reteras de acolo. Cele mai multe dintre lan\u0163urile de retail germane sunt prezente \u00een Rusia, dar \u00een contextul crizei financiare \u00een care a c\u0103zut economia ruseasc\u0103 dup\u0103 anexarea Crimeei \u015fi a conflictelor politice dintre Moscova \u015fi Occident, unele au \u00eenceput s\u0103 se retrag\u0103. Pe de alt\u0103 parte, \u00eentre timp, Rusia a devenit din ce \u00een ce mai atractiv\u0103 pentru IMM-urile germane, afacerile de familie cu mai pu\u0163in de 40 de angaja\u0163i cunoscute ca Mittelstand.<\/p>\n

\nUn studiu realizat \u00een 2020 de centrul de studii economice ZEW a g\u0103sit c\u0103 pentru aceste Mittelstand dintre toate economiile emergente cea ruseasc\u0103 este cea mai atractiv\u0103. Ele sunt \u00eenc\u00e2ntate de for\u0163a de munc\u0103 de acolo, de condi\u0163iile pentru investi\u0163ii \u015fi de costurile mici cu energia. \u201eAvem \u00eencredere \u00een Rusia\u201d, a rezumat Deutsche Welle concluzia analizei. Dar nu numai germanii s-au ad\u00e2ncit \u00een tran\u015fee pe pia\u0163a ruseasc\u0103. 35 din 40 dintre cele mai mari companii franceze listate \u00een cadrul indicelui CAC 40 pe Bursa de la Paris au investi\u0163ii semnificative \u00een Rusia. Numele cele mai cunoscute sunt Auchan, Renault \u015fi TotalEnergies. Circa 700 de subsidiare franceze au opera\u0163iuni \u015fi peste 200.000 de angaja\u0163i \u00een Rusia. Spre compara\u0163ie, 38 din cele 40 de companii listate \u00een indicele bursier german DAX au investi\u0163ii pe pia\u0163a ruseasc\u0103. \u00cen 2018 Putin chiar l-a certat pe pre\u015fedintele Fran\u0163ei Emmanuel Macron c\u0103 investi\u0163iile sale \u00een economia ruseasc\u0103 sunt de doar dou\u0103 ori mai mari dec\u00e2t cele ale unei companii finlandeze. Dar \u015fi America se num\u0103r\u0103 printre cei mai mari investitori din Rusia, iar SUA, de\u015fi este stat care produce petrol \u015fi export\u0103 gaze naturale, import\u0103 \u0163i\u0163ei rusesc. Putin a oferit lumii iluzia p\u0103cii, iar mul\u0163i lideri europeni \u015fi to\u0163i liderii de business au acceptat-o. Germania \u00eens\u0103\u015fi s-a l\u0103sat condus\u0103 de mirajul c\u0103 Nord Stream 2, acum terminat dar nefinc\u0163ional, o va face cu ajutorul Rusiei poate cel mai mare hub de gaze al Europei, unul cu puterea de a stabili pre\u0163urile.<\/p>\n

\nDup\u0103 prima criz\u0103 ucrainean\u0103 consumul de gaze ruse\u015fti al Germaniei a crescut, iar banii astfel ob\u0163inu\u0163i de Rusia s-au dus la bugetul \u0163\u0103rii \u015fi au finan\u0163at invazia. Timothy Garton Ash scria \u00een The Guardian pe 1 februarie, deci \u00eenainte de invazie, c\u0103 obiectivul pe termen lung al lui Putin este perfect clar. Acesta vrea s\u0103 restaureze c\u00e2t mai mult posibil statutul de imperiu, de mare putere, al Rusiei. S\u0103 redea Rusiei sfera de influen\u0163\u0103 pe care aceasta a pierdut-o odat\u0103 cu dezintegrarea URSS. Doar tacticile lui sunt greu de anticipat. Din 2008, de c\u00e2nd Rusia \u015fi-a alipit cu for\u0163a dou\u0103 buc\u0103\u0163i secesioniste din Georgia, \u015fi dup\u0103 episodul Crimeea a fost evident c\u0103 Putin este preg\u0103tit se s\u0103 foloseasc\u0103 de toate mijloacele, de la diploma\u0163ie \u015fi dezinformare la atacuri cibernetice \u015fi r\u0103zboi cu tancuri, avioane, bombe \u015fi solda\u0163i, a scris Garton Ash. Iar el nu este strateg, doar jurnalist. \u015ei al\u0163ii spun c\u0103 scenariul aplicat \u00een Ucraina a fost scris \u00een Georgia. Polonia s-a sim\u0163it mai sigur\u0103 c\u00e2nd fostul pre\u015fedinte Donald Trump i-a promis mai multe trupe americane, o parte din cele sta\u0163ionate \u00een Germania. Acum Polonia este statul est-european care face cele mai mari eforturi s\u0103 ajute Ucraina. \u00cen schimb, Vestul a contribuit la criz\u0103 prin confuzie \u015fi dezacord intern despre obiectivele sale strategice \u00een Europa de est. Pe scurt, Vestul a pierdut degeaba ani de zile nereu\u015find s\u0103 se decid\u0103 \u00eentre dou\u0103 modele diferite de ordine pentru Eurasia. A luat c\u00e2te un pic din fiecare, dar n-a aplicat nimic cum trebuie. Este vorba de modelul Helsinki, stabilit \u00een 1975, pentru o Europ\u0103 a \u0163\u0103rilor egale, suverane, independente, democratice, care respect\u0103 statul de drept \u015fi \u00ee\u015fi rezolv\u0103 problemele pa\u015fnic. Alternativa este modelul Yalta (din Crimeea!), care face referire la \u00eemp\u0103r\u0163irea Europei \u00een 1945 de c\u0103tre  Stalin, Roosevelt \u015fi Churchill.<\/p>\n

\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen zorii zilei de la 24.02.2022, Rusia a invadat Ucraina, c\u0103lc\u00e2nd cu \u015finele tancurilor 77 de ani de pace \u00een Europa. Pentru genera\u0163ii \u00eentregi europeni, crescu\u0163i \u00een religia libert\u0103\u0163ii de exprimare \u015fi cultul drepturilor omului, agresiunea militarizat\u0103 a Rusiei este \u015focant\u0103. \u00centr-o lume digitalizat\u0103 p\u00e2n\u0103 aproape de amnezia emo\u0163ional\u0103, dup\u0103 doi ani de pandemie izolatoare, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698,7133,512],"tags":[7675,182,51144,19604,186,365,26300,151,528,366],"class_list":["post-202182","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","category-politic","category-revista-bm","tag-armata","tag-criza","tag-dezastru-neprevazut","tag-kremlin","tag-razboi","tag-rusia","tag-tancuri","tag-ucraina","tag-uniunea-europeana","tag-vladimir-putin"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/202182","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=202182"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/202182\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=202182"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=202182"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=202182"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}