\n\u00cen comunicatul oficial de miercuri, 9 februarie 2022, prin care a anun\u0163at cre\u015fterea dob\u00e2nzii de referin\u0163\u0103 de la 2 la 2,5% \u015fi a dob\u00e2nzii Lombard la care se \u00eemprumut\u0103 b\u0103ncile de la 3 la 3,5%, BNR a men\u0163ionat:<\/p>\n
\n\u201cDeciziile CA ale BNR urm\u0103resc ancorarea anicipa\u0163iilor infla\u0163ioniste pe termen mediu, precum \u015fi stimularea economisirii prin cre\u015fterea ratelor dob\u00e2nzilor bancare, \u00een vederea readucerii durabile a ratei anuale a infla\u0163iei \u00een linie cu \u0163inta sta\u0163ionar\u0103 de 2,5%, plus\/minus 1 punct procentual, \u00eentr-o manier\u0103 care s\u0103 contribuie la realizarea unei cre\u015fteri economice sustenabile \u00een contextul procesului de consolidare fiscal\u0103\u201d.<\/p>\n
\nBNR prognozeaz\u0103 o rat\u0103 a infla\u0163iei pentru acest an de 9,6%, cu un maxim de dou\u0103 cifre \u00een aprilie, dup\u0103 care ar urma o sc\u0103dere din toamn\u0103, dac\u0103 pia\u0163a de energie se va calma iar pre\u0163urile vor sc\u0103dea.<\/p>\n
\nLa aceast\u0103 infla\u0163ie dob\u00e2nzile la depozitele bancare sunt real negative cu mult.<\/p>\n
\nSpre exemplu, Banca Transilvania, cea mai mare de pe pia\u0163\u0103, are o dob\u00e2nd\u0103 la 12 luni de 1,9% pe an, la 24 de luni de 2,1%, iar la 36 de luni de 2,3%.<\/p>\n
\nBCR,a doua banc\u0103 de pe pia\u0163\u0103, are la 12 luni o dob\u00e2nd\u0103 de 1,6%, asta dac\u0103 clientul \u00ee\u015fi \u00eencaseaz\u0103 salariul prin banc\u0103, iar la 24 de luni de 1,95%.<\/p>\n
\nBRD, a treia banc\u0103 de pe pia\u0163\u0103, are la 12 luni o dob\u00e2nd\u0103 de 1,05%, iar la 24 de luni o dob\u00e2nd\u0103 de 1,25%.<\/p>\n
\nCEC Bank, a \u015faptea banc\u0103 de pe pia\u0163\u0103 \u015fi una dintre principlele b\u0103nci care atrage economiile popula\u0163iei, are o dob\u00e2nd\u0103 de 3,1% pe 12 luni, 3,35% pe 24 de luni \u015fi 3,5% pe 36 de luni.<\/p>\n
\nProbabil c\u0103 sunt b\u0103nci mai mici care au dob\u00e2nzi mai mari la depozite, dar sumele atrase de la popula\u0163ie sunt reduse.<\/p>\n
\nLa aceste dob\u00e2nzi, cei care \u00ee\u015fi \u0163in banii la banc\u0103 \u00een lei, dar \u015fi \u00een euro, s-au trezit cu dob\u00e2nzi real negative \u00eencep\u00e2nd cu a doua parte a anului trecut, atunci c\u00e2nd infla\u0163ia a \u00eenceput s\u0103 creasc\u0103 accelerat \u015fi foarte mult.<\/p>\n
\nCineva care are un depozit pe un an de 3,1% la o infla\u0163ie de 9,6%, are o pierdere de 6,5%. Practic, c\u00e2\u015ftigul ob\u0163inut \u00een doi ani anteriori este spulberat de infla\u0163ie.<\/p>\n
\nDac\u0103 cineva are un depozit de 1,05% la o infla\u0163ie de 9,6%, are o pierdere \u00een valoare real\u0103 de nu mai pu\u0163in de 8,45%.<\/p>\n
\nMinisterul Finan\u0163elor are dob\u00e2nzi mai bune la titlurile de stat Tezaur: la un an dob\u00e2nzile sunt de 4,5%, la trei ani de 5%, iar la cinci ani de 5,35%. Chiar \u015fi la aceste dob\u00e2nzi, cu mult peste dob\u00e2nzile bancare la depozite, rezultatul este negativ pentru cei care apeleaz\u0103 la aceast\u0103 form\u0103 de economisire.<\/p>\n
\nDemersul Ministerului de Finan\u0163e de a oferi dob\u00e2nzi mai mari popula\u0163iei la v\u00e2nzarea de titluri de stat este l\u0103udabil, dar sumele atrase \u00eenc\u0103 nu pot ataca depozitele bancare. Anul trecut, 114.000 de rom\u00e2ni au cump\u0103rat titluri Tezaur \u00een valoare de 5 miliarde de lei.<\/p>\n
\nLa finalul anului trecut, depozitele bancare \u00een lei ale popula\u0163iei au fost de 165 de miliarde de lei, \u00een cre\u015ftere cu 9%, adic\u0103 o cre\u015ftere de 15 miliarde de lei. Chiar \u00een condi\u0163iile \u00een care dob\u00e2nzile au fost extrem de mici, real negative. Popula\u0163ia a economisit anul trecut mai mult \u00een valut\u0103, unde cre\u015fterea a fost de 12,9%, soldul depozitelor \u00een valut\u0103 fiind echivalentul a 118,8 miliarde de lei.<\/p>\n
\nB\u0103ncile, \u00een special cele mari (top 10 b\u0103nci de\u0163in 82% din activele bancare \u015fi probabil 85% din totalitatea depozitelor bancare), au exces de lichiditate, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 soldul creditelor este cu mult sub soldul depozitelor atrase at\u00e2t de la popula\u0163ie, c\u00e2t \u015fi de la companii. Spre exemplu, creditele acordate popula\u0163iei \u00een lei au crescut anul trecut cu 15,3%, peste cre\u015fterea depozitelor, dar sunt la 136 de miliarde de lei, versus depozite de 165 de miliarde de lei.<\/p>\n
\nSitua\u0163ia este \u201cdramatic\u0103\u201d pe componenta de valut\u0103: creditele \u00een valut\u0103 acordate popula\u0163iei au cobor\u00e2t la echivalentul a 27,5 miliarde de lei, \u00een timp ce depozitele \u00een valut\u0103 sunt de 118,8 miliarde de lei, adic\u0103 b\u0103ncile au un exces de 91 de miliarde de lei, echivalent \u00een valut\u0103. Tocmai de aceea sunt b\u0103nci care nu mai ofer\u0103 clien\u0163ilor rom\u00e2ni depozite \u00een euro, sau dac\u0103 au aceast\u0103 form\u0103 de economisire, dob\u00e2nzile sunt \u201czero\u201d. Spre exemplu, Banca Transilvania ofer\u0103 la un an o dob\u00e2nd\u0103 la euro de 0,01%, iar la doi ani de 0,05%.<\/p>\n
\n\u00cen \u00eencercarea de a prelua din nou controlul infla\u0163iei care pur \u015fi simplu a explodat peste tot \u00een lume, dep\u0103\u015find toate previziunile, BNR dar \u015fi celelalte b\u0103nci centrale sunt nevoite s\u0103 majoreze dob\u00e2nzile, \u00eentr-un context \u00een care economiile \u00eenc\u0103 nu \u015fi-au revenit dup\u0103 criza Covid.<\/p>\n
\nB\u0103ncile centrale nu au ap\u0103sat pedala pe accelera\u0163ie pentru cre\u015fterea dob\u00e2nzilor ca s\u0103 nu afecteze revenirea economic\u0103.<\/p>\n
\nLa Bucure\u015fti BNR ar fi majorat mai mult dob\u00e2nzile \u015fi mai repede, dar a \u00eencercat s\u0103 protejeze economia \u00een trimestrul patru, care a dat semne de reducere a cre\u015fterii cu impact asupra businessului \u015fi a consumului.<\/p>\n
\nDac\u0103 infla\u0163ia se va men\u0163ine la aceste niveluri ridicate mai mult timp, a\u015fa cum cred anali\u015ftii, economiile celor care \u00ee\u015fi \u0163in banii la banc\u0103 vor fi practic spulberate.<\/p>\n
\nB\u0103ncile nu au cum s\u0103 \u0163in\u0103 pasul cu infla\u0163ia (spre exemplu \u00een SUA, la o infla\u0163ie de 7%, \u00een cel mai bun caz dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 a Fed va cre\u015fte la 1%), a\u015fa c\u0103 dob\u00e2nzile real negative vor persista.<\/p>\n
\nP\u00e2n\u0103 anul trecut, dob\u00e2nda real negativ\u0103 era mai mic\u0103: spre exemplu, la o infla\u0163ie de sub 2% \u00een Europa, dob\u00e2nda la Banca Central\u0103 European\u0103 era de minus 0,5%, rezult\u00e2nd o dob\u00e2nd\u0103 real negativ\u0103 de 2,5%. La o infla\u0163ie de 5% \u00een Europa, dob\u00e2nda real negativ\u0103 a urcat la 5,5%. La Bucure\u015fti, anali\u015ftii cred c\u0103 BNR va ajunge cu dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 la 3,5-4%, \u00een condi\u0163iile unei infla\u0163ii de 7-11%.<\/p>\n
\nProblema este ce se va \u00eent\u00e2mpla \u00een 2023, c\u00e2nd BNR prognozeaz\u0103 o reducere a infla\u0163iei spre 3,5%, asta \u00eentr-un caz fericit. B\u0103ncile nu vor cre\u015fte dob\u00e2nzile la depozite pentru c\u0103 nu au niciun interes, pentru c\u0103 au lichiditate suficient\u0103 \u015fi pentru c\u0103 dob\u00e2nda la care pot s\u0103 se \u00eemprumute la BNR (acum este de 3,5%) este cu mult sub infla\u0163ie.<\/p>\n
\nCreditele sunt legate de ROBOR pentru companii, la care se adaug\u0103 marja b\u0103ncii. ROBOR-ul a urcat acum la 3,59% \u015fi se \u00eendreapt\u0103 spre 4%.<\/p>\n
\nPentru persoanele fizice dob\u00e2nzile de referin\u0163\u0103 sunt IRCC \u015fi ROBOR. La IRCC exist\u0103 acest decalaj de 6 luni \u00een urm\u0103, care \u0163ine IRCC-ul jos (acum este de 1,17%, nivel de referin\u0163\u0103 pentru primul trimestru din acest an).<\/p>\n
\nDe\u015fi ROBOR-ul a crescut substan\u0163ial (spre exemplu, fa\u0163\u0103 de acum un an cre\u015fterea este de aproape 250%), dob\u00e2nzile efective de tranzac\u0163ionare de pe pia\u0163a interbancar\u0103 sunt mai mici, a\u015fa c\u0103 IRCC-ul, care se calculeaz\u0103 pe baza tranzac\u0163iilor efectuate, nu va ajunge la acela\u015fi nivel ca ROBOR-ul.<\/p>\n
\nROBOR este mai mult o dob\u00e2nd\u0103 de viitor, care urm\u0103re\u015fte infla\u0163ia \u015fi alte evenimente, \u015fi oricum b\u0103ncile tranzac\u0163ioneaz\u0103 prea pu\u0163in \u00eentre ele la aceste cota\u0163ii.<\/p>\n
\nPopula\u0163ia \u00ee\u015fi poate proteja prea pu\u0163in economiile de aceast\u0103 infla\u0163ie \u00eentruc\u00e2t dob\u00e2nzile de la banc\u0103 \u015fi dob\u00e2nzile de la titlurile de stat nu vor cre\u015fte la nivelul infla\u0163iei. Problema este c\u0103 \u015fi la euro dob\u00e2nzile sunt real negative.<\/p>\n
\nDac\u0103 \u00ee\u0163i \u0163ii banii \u00een euro, te po\u0163i proteja de o cre\u015ftere a cursului valutar leu\/euro.<\/p>\n
\nDar dac\u0103 cre\u015ftea cursului valutar este sub dob\u00e2nda bancar\u0103 la lei, cei care au depozite \u00een euro pierd.<\/p>\n
\nOricum ar fi, cei care au depozitele bancare \u00een lei \u015fi \u00een euro \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, care va \u0163ine mai mult dec\u00e2t a\u015ftept\u0103rile, pierd din valoarea banilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen comunicatul oficial de miercuri, 9 februarie 2022, prin care a anun\u0163at cre\u015fterea dob\u00e2nzii de referin\u0163\u0103 de la 2 la 2,5% \u015fi a dob\u00e2nzii Lombard la care se \u00eemprumut\u0103 b\u0103ncile de la 3 la 3,5%, BNR a men\u0163ionat: \u201cDeciziile CA ale BNR urm\u0103resc ancorarea anicipa\u0163iilor infla\u0163ioniste pe termen mediu, precum \u015fi stimularea economisirii prin cre\u015fterea […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[7267,185,485,178,7458,50989,13012,7353,8443],"class_list":["post-201418","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-banci","tag-bnr","tag-credite","tag-cristian-hostiuc","tag-dobanda","tag-dobanzi-negative","tag-economisire","tag-isarescu","tag-rate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/201418","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=201418"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/201418\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=201418"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=201418"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=201418"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}