{"id":201278,"date":"2022-02-08T13:06:00","date_gmt":"2022-02-08T13:06:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=201278"},"modified":"2022-02-08T13:06:00","modified_gmt":"2022-02-08T13:06:00","slug":"care-sunt-noile-culturi-cu-care-poti-face-bani-multi-din-agricultura-in-tara-noastra-ce-pana-acum-ceva-vreme-nici-nu-existau-in-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=201278","title":{"rendered":"Care sunt noile culturi cu care po\u0163i face bani mul\u0163i din agricultur\u0103 \u00een \u0163ara noastr\u0103, ce p\u00e2n\u0103 acum ceva vreme nici nu existau \u00een Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"

\n\u00cen parfumerie se spune c\u0103 esen\u0163ele tari se \u0163in \u00een sticlu\u0163e mici, iar cumva, acela\u015fi principiu se poate aplica \u015fi \u00een agricultur\u0103. Aici este \u00eens\u0103 vorba de bani. Profitul uria\u015f al culturilor de ni\u015f\u0103 \u00een compara\u0163ie cu cele tradi\u0163ionale creeaz\u0103 o categorie nou\u0103 de agricultori care au dat lanul de porumb pe aronia, afine de cultur\u0103, c\u0103tin\u0103, goji, \u015fofran, sparanghel, cartof violet sau broccolini. A\u015fa c\u0103 face\u0163i cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu cei care au \u00een\u0163eles primii c\u0103 banii mul\u0163i se fac din culturi mici.<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\nHobby-ul preferat al unei familii de IT-i\u015fti din Bucure\u015fti \u00een anul 2010 era s\u0103 \u00eengrijeasc\u0103 o cultur\u0103 de goji, cunoscut ca plant\u0103 folosit\u0103 \u00een medicina chinezeasc\u0103, care la acel moment era \u201e\u00een vog\u0103\u201d \u00een Rom\u00e2nia. \u00cens\u0103, programul de la corpora\u0163ie nu le-a permis s\u0103 se dedice 100% culturii, astfel c\u0103 au fost nevoi\u0163i s\u0103 renun\u0163e la ea. Apoi, un an mai t\u00e2rziu, dup\u0103 ce au cercetat mai bine pia\u0163a \u015fi s-au documentat \u015fi despre alte plante, ce se dezvolt\u0103 mai u\u015for, au descoperit aronia, o plant\u0103 originar\u0103 din America de Nord, rezistent\u0103 chiar \u015fi la ger. \u201eInvesti\u0163ia minim\u0103 \u00eentr-o cultur\u0103 de aronia este de 40.000-60.000 de lei (8.000-12.000 euro\/hectar \u2013 n. red.), \u00een func\u0163ie de facilit\u0103\u0163ile terenului, sursa de ap\u0103, metoda pe care o vei folosi pentru recoltare \u2013 manual\u0103 sau cu utilaje, \u00eemprejmuirea sau nu a culturii \u015fi de locul din care \u00ee\u0163i cumperi buta\u015fii. \u00cen medie, cost\u0103 10 lei un buta\u015f, iar pentru un hectar se planteaz\u0103 3.500\u201d, spune Ion Con\u0103cel, care, al\u0103turi de so\u0163ia sa, a pus aronia \u00een urm\u0103 cu 10 ani pe o suprafa\u0163\u0103 de 1.000 mp din localitatea Glodeanu-Sili\u015ftea, jude\u0163ul Buz\u0103u, \u015fi acum se \u00eendreapt\u0103 spre 20.000 mp. El spune c\u0103 nu s-a l\u0103sat descurajat de primul s\u0103u e\u015fec antreprenorial \u015fi a \u00eenfiin\u0163at planta\u0163ia de aronia, pentru c\u0103 este o plant\u0103 foarte versatil\u0103, nu este preten\u0163ioas\u0103, prefer\u0103 solurile u\u015foare \u015fi presupunea intrarea pe o pia\u0163\u0103 de ni\u015f\u0103, a\u015fadar promitea venituri mai mari \u00een compara\u0163ie cu culturile conven\u0163ionale. Extinderea suprafe\u0163ei a venit \u00een contextul \u00een care \u201epentru o afacere profitabil\u0103 cu aronia trebuie s\u0103 ai \u00eentre 5.000-10.000 mp\u201d. Totodat\u0103, compania Aronia de Buz\u0103u, \u015fi-a extins culturile cu mure \u015fi zmeur\u0103, pe 10.000 mp. Prima recolt\u0103 a avut loc dup\u0103 patru ani de la plantarea buta\u015filor \u015fi, \u00een medie, produc\u0163ia este de 5-6 tone\/hectar, dar \u00een cazul unei culturi intense, cu mai mul\u0163i buta\u015fi planta\u0163i, produc\u0163ia poate ajunge la 8 tone\/hectar. De altfel, Con\u0103cel subliniaz\u0103 c\u0103 produc\u0163ia optim\u0103 se ob\u0163ine dup\u0103 al cincilea an de produc\u0163ie. \u201ePre\u0163ul se stabile\u015fte \u00een func\u0163ie de produc\u0163ie. Marii produc\u0103tori, pentru 8 tone v\u00e2ndute deodat\u0103 primesc 8-10 lei\/kg din retail, dar un produc\u0103tor mic, care vinde direct, \u00eel d\u0103 \u015fi cu 30 lei\/kg\u201d, a explicat Con\u0103cel. Urm\u0103torul pas, spune el, este s\u0103 proceseze aronia, pentru a-i da o valoare ad\u0103ugat\u0103 mai mare.<\/p>\n

\nCompania Aronia Charlottenburg din comuna Bogda, din jude\u0163ul Timi\u015f, care a plantat pentru prima dat\u0103 aronia acum zece ani, iar \u00een prezent are o suprafa\u0163\u0103 cultivat\u0103 de 15 hectare \u015fi o produc\u0163ie anual\u0103 de 100.000 de tone, face deja suc de aronia. Acesta este comercializat \u00een Germania, \u0163ar\u0103 cu tradi\u0163ie \u00een aceast\u0103 cultur\u0103, dar \u015fi c\u0103tre alte \u0163\u0103ri vestice, iar \u00een Rom\u00e2nia compania vinde o mic\u0103 parte, deoarece nu este prea cunoscut\u0103 planta pe pia\u0163a local\u0103, iar clien\u0163ii sunt reticen\u0163i, potrivit lui Cristian Tircu\u015f, unul dintre asocia\u0163ii companiei Aronia Charlottenburg.<\/p>\n

\nSparanghelul, considerat drept \u201ehrana regilor\u201d \u015fi apreciat \u00een special \u00een Europa de Vest, este o alt\u0103 cultur\u0103 care prinde av\u00e2nt \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, pe m\u0103sur\u0103 ce tot mai mul\u0163i fermieri decid s\u0103 \u00eel cultive, mai ales c\u0103 \u00een patru ani o astfel de cultur\u0103 poate aduce un profit de patru ori mai mare dec\u00e2t investi\u0163ia ini\u0163ial\u0103. Mai exact, pentru o investi\u0163ie de 25.000 de euro \u00eentr-o planta\u0163ie de un hectar, dup\u0103 patru ani, timp \u00een care planta ajunge la productivitatea maxim\u0103, profitul poate ajunge la circa 100.000 de euro cu o recolt\u0103 de cel pu\u0163in 10 tone la hectar. Pre\u0163ul de v\u00e2nzare al unui kilogram de sparanghel de la produc\u0103tor este 22 de lei. Daniel Toma, care cultiv\u0103 \u00een prezent circa 1,5 hectare de sparanghel \u00een localitatea Amara, jude\u0163ul Buz\u0103u, \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 atunci c\u00e2nd a \u00eenceput \u2013 \u00een 2015, nici m\u0103car nu \u015ftia ce gust are, pentru c\u0103 nu a m\u00e2ncat vreodat\u0103 sparanghel. \u201eAm fugit din Bucure\u015fti la bunici la Buz\u0103u \u015fi am plantat \u00eentr-o gr\u0103din\u0103, pentru c\u0103 am v\u0103zut c\u0103 este cerere pentru el \u00een Germania.\u201d El a adus semin\u0163e \u015fi r\u0103d\u0103cini din Olanda \u015fi Germania, iar de cinci ani este \u00ee\u015fi procur\u0103 r\u0103d\u0103cinile, din care o parte o comercializeaz\u0103 ulterior c\u0103tre al\u0163i investitori \u00een domeniu. Sparanghelul se adapteaz\u0103 u\u015for la solul nisipos, spune fermierul, dar acesta trebuie s\u0103 fie bine drenat. \u00cen prim\u0103var\u0103, se planteaz\u0103 fie semin\u0163ele, din care iese planta \u00een aproximativ doi ani, fie r\u0103d\u0103cina, din care iese sparanghel \u00eentr-un an. R\u0103d\u0103cina are 20-25 cm, iar sparanghelul ajunge la \u00een\u0103l\u0163imea de 1 m \u00een trei ani \u015fi poate fi recoltat de la \u00eenceputul lunii aprilie p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lunii martie. \u201ePentru o cultur\u0103 de minimum un hectar ai nevoie de 20.000-25.000 de r\u0103d\u0103cini, iar pre\u0163ul unui r\u0103d\u0103cini este 3 lei, dar investi\u0163ia total\u0103 difer\u0103 de la investitor la investitor, pentru c\u0103 depinde de teren. De altfel, anumite persoane cump\u0103r\u0103 r\u0103d\u0103cini doar s\u0103 planteze \u00een gr\u0103din\u0103 pentru consumul propriu\u201d, poveste\u015fte Daniel Toma. El vinde produc\u0163ia de sparanghel \u00een hoteluri, restaurante \u015fi b\u0103c\u0103nii din Bucure\u015fti, dar \u015fi c\u0103tre persoane fizice. \u201eLa sparanghel, problema cea mai mare este s\u0103 g\u0103se\u015fti pia\u0163a de desfacere. \u00cenainte de pandemia de COVID-19 vindeam \u00een HoReCa majoritatea cantit\u0103\u0163ii produse, dar acum nu. \u00centre timp, am \u00eenceput s\u0103 test\u0103m o nou\u0103 cultur\u0103 \u2013 o \u00eencruci\u015fare dintre varza kale din China \u015fi broccoli\u201d, a explicat Toma. Exist\u0103 trei tipuri de sparanghel: alb, verde \u015fi violet. Cultura este fix\u0103, iar durata de via\u0163\u0103 a acesteia este de aproximativ 20 de ani, dar d\u0103 randament numai 10-15 ani, apoi, dac\u0103 nu este re\u00eenoit\u0103, nu mai este profitabil\u0103.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n

\nValentin Stoica, cultivator de sparanghel din localitatea Goldeanu S\u0103rat, jude\u0163ul Buz\u0103u, produce aproximativ 2,5 tone de sparanghel anual, pe care \u00een primii doi ani \u00eel d\u0103dea c\u0103tre restaurante, angrosi\u015fti sau persoane fizice. El a lucrat \u00een Anglia, fiind de la simplu culeg\u0103tor la \u015fef de echip\u0103, iar \u00een urm\u0103 cu cinci ani s-a \u00eentors acas\u0103, s\u0103 investeasc\u0103 ce a agonisit \u015fi s\u0103 produc\u0103 ce a \u00eenv\u0103\u0163at. Un alt fermier, Nelu Ciurea, cultiv\u0103 \u015fofran pe o \u00eentindere de 1.000 mp. El a \u00eenceput cu o suprafa\u0163\u0103 de 500 mp, iar investi\u0163ia total\u0103 \u00een cele 1.000 mp a fost de 7.000-8.000 de euro. \u015eofranul este plantat \u00een august \u015fi la sf\u00e2r\u015fitul lui octombrie \u00eencepe floarea, care este \u00een jur de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, maxim trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u00eenflorind e\u015falonat. El produce \u015fi bulbi acum, pe care \u00eei vinde c\u0103tre al\u0163i poten\u0163iali produc\u0103tori, cu 2-5 lei\/bucata, care se \u00eenmul\u0163esc an de an \u015fi produc la r\u00e2ndul lor al\u0163i 3-4 bulbi. Pentru un hectar, antreprenorul consider\u0103 c\u0103 este nevoie de 100.000 de bulbi. \u201eCultura de \u015fofran este profitabil\u0103, dar nu m\u0103 pot l\u0103uda c\u0103 ob\u0163in sumele pe care le-am auzit \u00eenainte de a \u00eencepe. Eu v\u00e2nd 1 g cu 50 de lei\u201d, a spus Nelu Ciurea. Teoretic, pre\u0163ul ajunge \u015fi la 30.000 euro\/kg, de altfel, \u015fofranul fiind numit \u015fi \u201eaurul ro\u015fu al gastronomiei\u201d.<\/p>\n

\n\u00cen antitez\u0103 cu \u015fofranul, c\u0103tina, chiar dac\u0103 nu este o cultur\u0103 la fel de profitabil\u0103, este preferat\u0103 de c\u0103tre cei care aleg s\u0103 investeasc\u0103 \u00eentr-o cultur\u0103 de ni\u015f\u0103, pentru c\u0103 este o cultur\u0103 foarte rezistent\u0103 \u015fi la secet\u0103 \u015fi la ploi, este permisiv\u0103, nu necesit\u0103 aten\u0163ie \u015fi se vinde foarte u\u015for, a spus M\u0103d\u0103lina Giurescu, pre\u015fedinte al Cooperativei Agricole Bio C\u0103tina. Cooperativa Agricol\u0103 Bio C\u0103tina, format\u0103 din peste 10 fermieri din jude\u0163ele V\u00e2lcea, D\u00e2mbovi\u0163a, Vaslui, Buz\u0103u, Olt, Constan\u0163a, Arad \u015fi C\u0103l\u0103ra\u015fi, care cultiv\u0103 \u00een total circa 200 de hectare cu c\u0103tin\u0103. Ei au \u00eenceput \u00een 2016 cu un sfert din aceast\u0103 suprafa\u0163\u0103. Investi\u0163ia \u00eentr-o cultur\u0103 de c\u0103tin\u0103 este de 5.000 de euro la hectar \u015fi antreprenoarea crede c\u0103 un produc\u0103tor ar trebui s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu o suprafa\u0163\u0103 de 10 hectare. Planta d\u0103 roade dup\u0103 anul trei de la planta\u0163ie, iar produc\u0163ia \u00eencepe cu circa 2 tone\/hectar \u015fi poate ajunge la 10 tone\/hectar, excep\u0163ional 12 tone\/hectar \u00een al \u015faptelea an de recoltare. Investi\u0163ia ini\u0163ial\u0103 pentru o planta\u0163ie de fructe goji sau c\u0103tin\u0103 de garduri, cum mai este numit, pe un teren de un hectar se ridic\u0103 la aproximativ 15.000-18.000 de euro, iar primele roade apar dup\u0103 trei ani de la planta\u0163ie,  a spus Adrian Nicolae, un produc\u0103tor de goji cu o experien\u0163\u0103 de zece ani pe pia\u0163\u0103. El este de profesie economist \u015fi de\u0163ine o afacere integrat\u0103 cu fructe goji \u2013 pepinier\u0103 \u015fi planta\u0163ie \u2013 din 2012, \u00een comuna Augustin, situat\u0103 la 50 de kilometri de Bra\u015fov. \u00cen 2019, a investit aproximativ 100.000 de euro \u00een cea de-a doua planta\u0163ie-pepinier\u0103 de goji, situat\u0103 \u00een localitatea Codlea, din acela\u015fi jude\u0163. Planta\u0163ia se \u00eentinde pe 2,5 hectare, iar pepiniera se \u00eentinde pe 1,2 hectare. Produc\u0163ia de fructe goji pentru un hectar ajunge p\u00e2n\u0103 la 7 tone, ceea ce \u00eenseamn\u0103 venituri de aproape 50.000 de euro, la pre\u0163ul actual al pie\u0163ei, de circa 6-7 euro\/kilogram. Compania Nirom Trade SRL, care de\u0163ine brandul Goji Bio Bra\u015fov, comercializeaz\u0103 material s\u0103ditor, buta\u015fi sau semin\u0163e, care pornesc de la 10-12 lei \u015fi ajung p\u00e2n\u0103 la 20-22 de lei. Antreprenorul spune c\u0103 \u00een prezent sunt circa 1.000 de produc\u0103tori de fructe goji \u00een Rom\u00e2nia. Adrian Nicolae \u00ee\u015fi propune s\u0103 deschid\u0103 \u015fi o fabric\u0103 anul viitor, unde s\u0103 prelucreze fructele, pornind de la produc\u0163ia de sucuri. Cartoful mov, tot mai des \u00eent\u00e2lnit \u00een magazinele mari de comer\u0163 modern, popular \u00een America de Sud, este, de asemenea, o cultur\u0103 de ni\u015f\u0103, care prinde r\u0103d\u0103cini tot mai ad\u00e2nci \u00een Rom\u00e2nia. M\u0103d\u0103lin Ilie, administratorul Agro Violette, povestea anterior pentru Business Magazin c\u0103 ideea de a-\u015fi face propriul business cu cartofi mov, din soiul \u201ePurple Majesty\u201c, a ap\u0103rut \u00een prim\u0103vara lui 2015, dup\u0103 ce so\u0163ia sa a v\u0103zut un articol pe internet despre propriet\u0103\u0163ile medicinale ale acestora, iar acum are peste 1,5 hectare \u00een Budeasa Mare, din jude\u0163ul Arge\u015f. \u201eEste cerere \u00een Rom\u00e2nia pentru cartoful violet, de aceea acum cultiv 4 hectare. Am o produc\u0163ie de 6-8 tone la hectar \u015fi \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, de exemplu, v\u00e2nd 2 tone de cartofi viole\u0163i s\u0103pt\u0103m\u00e2nal c\u0103tre o re\u0163ea de supermarketuri, ambala\u0163i \u00een saci de 1,5 kg\u201d, spune Mihail Mucsi, fondatorul Produc\u0163ie Agrico-M din T\u00e2rgu Secuiesc. Compania produce \u015fi cartofi albi, gr\u00e2u, rapi\u0163\u0103 \u015fi mu\u015ftar. Mucsi \u015fi-a cump\u0103rat prima dat\u0103 s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 din Olanda, cu 12 lei\/kg, iar acum produce propria s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103, pe care o \u015fi vinde cu 3 lei\/kg. Modul de \u00eengrijire al culturii necesit\u0103 acelea\u015fi etape de produc\u0163ie ca \u015fi \u00een cazul cartofilor albi. Dincolo de acestei apari\u0163ii oarecum exotice, Rom\u00e2nia este \u00een continuare un produc\u0103tor important la nivel european c\u00e2nd vine vorba despre gr\u00e2u, porumb, floarea-soarelui sau rapi\u0163\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen parfumerie se spune c\u0103 esen\u0163ele tari se \u0163in \u00een sticlu\u0163e mici, iar cumva, acela\u015fi principiu se poate aplica \u015fi \u00een agricultur\u0103. Aici este \u00eens\u0103 vorba de bani. Profitul uria\u015f al culturilor de ni\u015f\u0103 \u00een compara\u0163ie cu cele tradi\u0163ionale creeaz\u0103 o categorie nou\u0103 de agricultori care au dat lanul de porumb pe aronia, afine de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,9421,512],"tags":[50949,50948,50953,50411,50947,50950,12311,7196,50951,50952],"class_list":["post-201278","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-agricultura","category-revista-bm","tag-afine-de-cultura","tag-aronia","tag-cartof-violet-sau-broccolini","tag-catina","tag-culturi-mici","tag-goji","tag-parfumerie","tag-parfumuri","tag-sofran","tag-sparanghel"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/201278","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=201278"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/201278\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=201278"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=201278"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=201278"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}