{"id":200854,"date":"2022-01-24T09:00:00","date_gmt":"2022-01-24T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=200854"},"modified":"2022-01-24T09:00:00","modified_gmt":"2022-01-24T09:00:00","slug":"de-ce-noile-generatii-incep-sa-fie-nemultumite-de-capitalism-americancele-au-ajuns-sa-si-vanda-ovulele-pentru-a-si-plati-datoriile-scolare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=200854","title":{"rendered":"De ce noile genera\u0163ii \u00eencep s\u0103 fie nemul\u0163umite de capitalism: americancele au ajuns s\u0103-\u015fi v\u00e2nd\u0103 ovulele pentru a-\u015fi pl\u0103ti datoriile \u015fcolare"},"content":{"rendered":"<p>\nLa finalul anului trecut, The Wall Street Journal, cel mai cunoscut cotidian de business din lume, a avut pe prima pagin\u0103 un articol cutremur\u0103tor legat de cazul unei absolvente a facult\u0103\u0163ii NYU \u2013 The New York University \u2013 , care a fost nevoit\u0103 s\u0103-\u015fi v\u00e2nd\u0103 ovulele de mai multe ori ca s\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103 taxele \u015fcolare \u015fi apoi datoriile de \u015fase cifre f\u0103cute pentru plata taxelor \u015fcolare \u015fi pentru a-\u015fi pl\u0103ti chiria \u015fi celelalte cheltuieli, \u00een condi\u0163iile \u00een care nu a putut s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 un job care s\u0103-i aduc\u0103 venituri suficiente ca s\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103 datoriile. Prin v\u00e2nzarea de cinci ori a ovulelor, inclusiv c\u0103tre o clinic\u0103 de fertilizare din cadrul universit\u0103\u0163ii, a \u00eencasat 50.000 de dolari.<\/p>\n<p>\nDatoriile f\u0103cute pentru \u015fcolarizare se apropie de 200.000 de dolari. C\u00e2nd a intrat pe pia\u0163a muncii, singurul proiect pe care a putut s\u0103-l g\u0103seasc\u0103 i-a adus un c\u00e2\u015ftig de 1.500 de dolari pe lun\u0103, insuficient pentru a-\u015fi acoperi cheltuielile curente \u2013 chirie, asigurarea de s\u0103n\u0103tate, transport, m\u00e2ncare \u2013 pentru plata datoriilor \u015fcolare nemair\u0103m\u00e2n\u00e2ndu-i nimic, ceea ce o determin\u0103 la decizii extreme. Cazul ei nu este singular. O bun\u0103 parte din absolven\u0163ii de \u015fcoli private din America sunt \u00eendatora\u0163i p\u00e2n\u0103 peste cap cu taxele \u015fcolare. At\u00e2t \u015fcolile private, c\u00e2t \u015fi statul au diverse programe de \u00eemprumut, prin care practic \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe tinerii americani s\u0103 ia credite ca s\u0103 fac\u0103 \u015fcoala.<\/p>\n<p>\n\u015ecolile private din America sunt un super business. \u015ecolile de stat sunt slabe \u015fi nu conteaz\u0103 \u015fi atunci toat\u0103 lumea se uit\u0103 c\u0103tre \u015fcolile private, iar p\u0103rin\u0163ii fac orice \u2013 \u00eencep\u00e2nd de la \u00eemprumuturi pentru plata taxelor, p\u00e2n\u0103 la coruperea unor oficiali ai \u015fcolilor private \u2013 pentru a-\u015fi vedea copiii termin\u00e2nd universit\u0103\u0163i celebre. Cei care nu au bani \u00ee\u015fi amaneteaz\u0103 viitorul pentru a-\u015fi pl\u0103ti taxele, sper\u00e2nd ca dup\u0103 terminarea \u015fcolilor private s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 joburi bine pl\u0103tite care s\u0103 le permit\u0103 plata datoriilor. Dar nu este deloc a\u015fa. \u015ei de aceea creditele pentru \u015fcoal\u0103 au devenit acum principala problem\u0103 pentru sistemul financiar american, exact cum au fost creditele subprime, care au declan\u015fat criza financiar\u0103 din 2008.<\/p>\n<p>\nCei care au luat credite de studii, de zeci \u015fi sute de mii de euro, nu le pot pl\u0103ti pentru c\u0103 nu g\u0103sesc joburi care s\u0103 le aduc\u0103 suficien\u0163i bani pentru plata datoriilor. Economia american\u0103 nu poate genera numai joburi bine pl\u0103tite, de birou, \u015fi cu bonusuri de sute \u015fi milioane de dolari, care s\u0103 permit\u0103 plata datoriilor f\u0103cute pentru taxele \u015fcolare. Num\u0103rul de pozi\u0163ii de avoca\u0163i, bancheri, IT-\u015fti, ingineri, medici sunt limitate. Iar \u00een aceste domenii concuren\u0163a \u015fi presiunea sunt at\u00e2t de mari, \u00eenc\u00e2t mul\u0163i clacheaz\u0103 psihic. Sunt celebre cazurile de la b\u0103ncile americane \u2013 de exemplu Goldman Sachs, de anul trecut \u2013 \u00een care juniorii se pl\u00e2ng c\u0103 muncesc p\u00e2n\u0103 la epuizare, neav\u00e2nd nici weekendurile liber. \u00cen lumea caselor de avocatur\u0103 se ajunge s\u0103 se factureze \u015fi \u201e25 de ore pe zi\u201d.<\/p>\n<p>\nLa \u00eenceputul lunii ianuarie, vorbeam cu un oficial rom\u00e2n care lucreaz\u0103 la Washington, \u015fi la \u00eentrebarea mea \u201eC\u00e2t trebuie s\u0103 c\u00e2\u015ftigi ca s\u0103 tr\u0103ie\u015fti c\u00e2t de c\u00e2t rezonabil \u00een Washington?\u201d mi-a spus c\u0103 totul porne\u015fte de la 4.000 de dolari net pe lun\u0103, asta \u00eensemn\u00e2nd undeva la 100.000 de dolari brut pe an. Cu ace\u015fti bani stai la o or\u0103 \u015fi jum\u0103tate de Washington, pentru c\u0103 abia acolo \u00ee\u0163i po\u0163i permite o chirie, iar ie\u015fitul la restaurant \u00eel po\u0163i num\u0103ra pe degete. Joburile care sunt libere \u00een America sunt \u00een restaurante, \u00een magazinele de retail, \u00een logistic\u0103, \u00een cur\u0103\u0163enie, la McDonald\u2019s sau KFC etc. Acolo, c\u00e2\u015ftigul lunar net nu dep\u0103\u015fe\u015fte 2.000 de dolari, ceea ce este insuficient pentru cineva ca s\u0103-\u015fi mai pl\u0103teasc\u0103 \u015fi datoriile \u015fcolare. Chiar \u015fi cu ace\u015fti bani supravie\u0163uie\u015fte greu. Noile genera\u0163ii din economiile occidentale sunt din ce \u00een ce mai revoltate, pentru c\u0103 mul\u0163i au f\u0103cut eforturi financiare s\u0103 termine o \u015fcoal\u0103 mai bun\u0103, \u00een speran\u0163a c\u0103-\u015fi vor g\u0103si \u015fi un job mai bun. Ceea ce nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Globalizarea a trimis multe joburi de mijloc \u00een China, \u00een Asia, \u00een India, \u00een Europa de Est, l\u0103s\u00e2nd un mare gol \u00een America.<\/p>\n<p>\nUn inginer din Europa de Est se descurc\u0103 cu 1.500 de dolari pe lun\u0103 \u00een \u0163ara lui de origine, dar un inginer american, asta dac\u0103-\u015fi g\u0103se\u015fte un job, nu poate tr\u0103i cu ace\u015fti bani \u00een America. C\u00e2nd discut\u0103m despre educa\u0163ie, despre \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, ar trebui s\u0103 fim aten\u0163i \u015fi la ceea ce poate livra economia. Joburile bune \u015fi foarte bune sunt limitate. Pentru a lucra la Starbucks nu-\u0163i trebuie neap\u0103rat o facultate pentru care ai pl\u0103tit, s\u0103 zicem, 200.000 de dolari pentru patru ani. Cazul personajului principal din articolul Wall Street Journal, care a fost nevoit\u0103 s\u0103-\u015fi v\u00e2nd\u0103 ovulele, nu este singular. \u015ei nu ar trebui s\u0103 ne mir\u0103m c\u0103 noile genera\u0163ii din America, dar nu numai, citesc tot mai mult despre modelele comuniste, acolo unde statul asigura \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul gratuit \u015fi apoi asigurau un loc de munc\u0103 \u015fi o cas\u0103. \u00cen America, casa medie a ajuns la 350.000 de dolari, cel mai ridicat nivel din istorie, iar dob\u00e2nda la creditele ipotecare este acum la 3,3% pe an, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.<\/p>\n<p>\n<strong>(<\/strong><strong>cristian.hostiuc@zf.ro)<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La finalul anului trecut, The Wall Street Journal, cel mai cunoscut cotidian de business din lume, a avut pe prima pagin\u0103 un articol cutremur\u0103tor legat de cazul unei absolvente a facult\u0103\u0163ii NYU \u2013 The New York University \u2013 , care a fost nevoit\u0103 s\u0103-\u015fi v\u00e2nd\u0103 ovulele de mai multe ori ca s\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103 taxele \u015fcolare [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[10254,11752,21343,276,7606,50839,26212,50840],"class_list":["post-200854","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-absolventi","tag-capitalism","tag-generatii","tag-locuri-de-munca","tag-munca","tag-nemiltumire","tag-ovule","tag-taxe-scolare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/200854","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=200854"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/200854\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=200854"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=200854"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=200854"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}