Pachetul de aparare a euro aprobat de Ecofin, denumit Mecanismul
\nde Stabilizare Financiara European, va consta in doua elemente:<\/p>\n
– credite si garantii de pana la 440 de miliarde de euro,
\noferite de statele membre ale eurozonei. Cele 440 de miliarde vor
\nconsta in imprumuturi obtinute prin intermediul unui vehicul
\nspecial de investitii (SPV – special purpose vehicle) si garantate
\nproportional de statele eurozonei, in baza unui acord
\ninterguvernamental, pe o perioada de trei ani, la fel ca in cazul
\npachetului de sprijin de 110 miliarde de euro pentru Grecia. Acest
\nfond de stabilizare ar canaliza resursele obtinute spre a le oferi
\ntarilor membre atunci cand costul la care se pot imprumuta ele de
\npe pietele financiare devine prea ridicat.<\/p>\n
– o facilitate de credit in valoare de 60 de miliarde de euro,
\nalimentata din bugetul tuturor celor 27 de state UE pentru perioada
\n2007-2013. Acest instrument comunitar reprezinta o extindere pentru
\nuzul tarilor din zona euro a facilitatii de sustinere a balantei de
\nplati, in valoare de 50 de miliarde de euro, destinata tarilor
\nnemembre ale eurozonei si pe care Comisia Europeana a folosit-o in
\n2009 pentru sprijinirea Letoniei, a Ungariei si a Romaniei.<\/p>\n
FMI ar urma sa contribuie in total cu credite in valoare de pana Ambele forme de sprijin anuntate la Bruxelles sunt asemanatoare Deciziile au fost prezentate, la Intrebat cum defineste “circumstantele exceptionale” care Tot la conferinta Ecofin, ministrul Elena Salgado a anuntat o BCE VA CUMPARA OBLIGATIUNI ALE STATELOR EUROZONEI<\/p>\n Intrebat ce implicare va avea Banca Centrala Europeana, Dupa conferinta de presa, Consiliul BCE va reactiva, in coordonare cu Rezerva Federala a SUA, Banca Comisarul Olli Rehn a luat in serios ipoteza, declarand ca in FMI SI UE APROBA PACHETUL DE SPRIJIN PENTRU GRECIA<\/p>\n Cu cateva ore inainte, consiliul director al FMI a aprobat in Decizia FMI vine dupa ce sefii de state si de guverne din zona Dupa aprobarea acestui pachet de sprijin, cancelarul german Jean-Claude Juncker, liderul Eurogrupului (ministrii de finante “Vedem pe piete comportamente de haita de lupi, iar daca nu
\nla 220-250 de miliarde de euro, dupa acelasi principiu ca in cazul
\nGreciei, respectiv conditionat de reforme fiscale in statele
\nsolicitante si in transe acordate in functie de monitorizarea
\nacestora. Directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn,
\na declarat
\nimediat<\/a> ca saluta masurile luate la Bruxelles si a confirmat ca
\nFondul este gata sa sprijine statele zonei euro, “prin stabilirea
\nsi monitorizarea masurilor de ajustare economica si prin asistenta
\nfinanciara, atunci cand va fi solicitata, in coordonare cu
\nmecanismul de stabilizare europeana”.<\/p>\n
\ncu pachetul de 110 de miliarde reprezentand credite bilaterale
\naprobate de statele zonei euro si FMI pentru Grecia: sustinerea va
\nfi acordata doar la cerere, doar in baza unor conditii impuse
\nstatelor solicitante, dobanzile vor fi stabilite dupa aceeasi
\nformula de calcul, iar eliberarea banilor si monitorizarea vor fi
\nfacute in coordonare cu FMI. In caz de necesitate, primul mecanism
\ncare va fi activat este facilitatea de 60 de miliarde de euro, dupa
\nacelasi principiu ca pentru Grecia.<\/p>\n
\nconferinta de presa<\/a> ce a urmat reuniunii de 11 ore a Ecofin, de
\ncatre Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri monetare, si
\nElena Salgado, ministrul spaniol de finante, a carei tara detine
\npresedintia Consiliului UE. Anuntata initial pentru ora 19,30 (ora
\nBruxellesului), conferinta de presa pentru comunicarea rezultatelor
\nreuniunii Ecofin a inceput in cele din urma dupa ora 2 noaptea.
\nMinistrii au dorit sa anunte rezultatele inainte de inceperea
\ntranzactiilor de luni pe pietele financiare, spre a preintampina
\nnoi presiuni asupra monedei europene.<\/p>\n
\nmotiveaza extinderea facilitatii de sustinere a balantei de plati
\nspre a sprijini direct state din zona euro, Olli Rehn a raspuns,
\nreferindu-se la speculatiile de pe pietele financiare, ca “avem
\nde-a face cu o provocare sistemica pentru stabilitatea financiara a
\neurozonei – nu doar un atac la adresa unui stat sau a altuia, ci o
\namenintare la adresa stabilitatii zonei euro”.<\/p>\n
\nnoua tinta de deficit bugetar pentru Spania – 9,3% din PIB, fata de
\ntinta precedenta de 9,8%. Anul trecut, Spania a avut 11,2% deficit
\nbugetar. Vineri, Portugalia<\/a>
\na anuntat la randul sau o noua tinta, respectiv 7,3%, fata de 8,3%
\nanterior si raportat la deficitul de 9,4% de anul trecut.<\/p>\n
\ncomisarul Rehn a spus ca prefera sa lase institutia sa comunice
\npropriile decizii, spre a sublinia independenta acesteia, insa a
\nprecizat ca “BCE a luat decizia de a interveni pe piata secundara a
\ntitlurilor guvernamentale”.<\/p>\n
\nguvernatorilor BCE<\/a> a anuntat ca a decis, in virtutea
\n“circumstantelor exceptionale care se manifesta pe piata”, sa
\nintervina pe piata datoriei publice si private a titlurilor de stat
\ndin zona euro, “pentru a asigura adancime si lichiditate in
\nsegmentele disfunctionale ale pietei” si in conditiile in care
\nstatele membre iau toate masurile necesare spre a-si indeplini
\nobiectivele fiscale in 2010 si in anii urmatori. “Pentru a
\nsteriliza impactul acestor interventii, vor fi efectuate operatiuni
\nspeciale de reabsorbire a lichidiatii injectate pe piata, pentru a
\nnu afecta linia politicii monetare a BCE”, respectiv asigurarea
\nstabilitatii preturilor.<\/p>\n
\nAngliei, Banca Japoniei si bancile centrale din Canada si Elvetia,
\nliniile de swap valutar folosite in timpul crizei financiare din
\n2008 si va relua operatiunile de furnizare de dolari la termene de
\n7 si 84 de zile, prin licitatii cu dobanda fixa, prima urmand sa
\naiba loc la 11 mai.<\/p>\n
\nFinancial Times<\/a> a scris ca 47 de banci europene ar fi facut un
\n“apel disperat” catre Banca Centrala Europeana sa procedeze la
\ncumpararea de pe piata secundata a obligatiunilor emise de tarile
\nzonei euro, spre a evita situatia – temuta de multi analisti si
\ninvestitori – in care ar aparea o noua criza de lichiditate,
\nsimilara celei create de falimentul din 2008 al Lehman Brothers.
\nCriza de lichiditate ar aparea din cauza temerilor ca bancile
\neuropene (dar nu numai ele) ar fi afectate de incapacitatea de
\nplata intr-una sau alta dintre “verigile slabe” ale zonei euro
\n(Grecia, Portugalia, Spania, poate si Irlanda sau Italia).<\/p>\n
\nseptembrie 2008, autoritatile americane stiau prea putin la ce va
\nduce falimentul Lehman Brothers. “Consecinta a fost ca sistemul
\nfinanciar global a fost paralizat intr-un mod care a dus la cea mai
\nmare recesiune din anii ’30 incoace. Consecintele unei insolvente a
\nGreciei ar fi similare, daca nu si mai rele.”<\/p>\n
\nprocedura de urgenta partea de 30 de miliarde de euro ce ar urma
\nsa-i revina din pachetul de asistenta financiara pentru Grecia.
\nImplicarea FMI va consta intr-un credit stand-by pe trei ani, din
\ncare primele 5,5 miliarde de euro vor fi disponibile imediat pentru
\nGrecia, iar in tot anul 2010 vor fi eliberate 10 miliarde de euro.
\nComunicatul
\nFMI<\/a> precizeaza ca aranjamentul stand-by “implica un acces
\nexceptional la resursele FMI, insemnand de peste 3.200 de ori cota
\nde participare a Greciei la FMI” si este conditionat de reducerea
\ndeficitului fiscal al acestei tari de la 13,6% la mai putin de 3%
\ndin PIB pana in 2014.<\/p>\n
\neuro au aprobat formal, vineri, pachetul de salvare a Greciei
\nanuntat la 3 mai, in valoare de 110 miliarde de euro, constand din
\ncredite acordate de statele eurozonei si de FMI. Contributia zonei
\neuro este de 80 de miliarde de euro.<\/p>\n
\nAngela Merkel a declarat ca el va trimite “un semnal foarte clar”
\nspeculatorilor de pe pietele financiare sa inceteze atacul contra
\neuro, iar presedintele francez
\nNicolas Sarkozy<\/a> a adaugat ca “moneda euro este un element
\nesential al Europei si nu-l putem lasa la discretia speculatorilor.
\nNu putem sa-i lasam pe altii sa distruga ceea ce s-a creat in curs
\nde generatii”.
\n<\/a><\/p>\n
\nai zonei euro), a declarat la randul sau ca “avem de-a face cu un
\natac global contra euro, iar eurozona trebuie sa reactioneze
\nunitar”.<\/p>\n
\noprim aceste haite, ele vor sfasia tarile mai slabe”, a comentat
\nministrul suedez de finante
\nAnders Borg<\/a>, inainte de inceperea reuniunii Ecofin. “Avem
\nnevoie de resurse pentru a opri turbulentele de pe pietele
\nfinanciare. Daca ele continua mai mult de cateva zile, redresarea
\nva fi foarte, foarte problematica.”<\/p>\n